Page 67 - 1901-10

Nr. 252—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

;părea, oă demonstranţilor le va succede să Demonstraţiunî la universitatea cane şi insurgenţi Filipinî. Aceştia fiind în fost luate de Englesl. Mulţi Buri au că-
asedieze oupeul. Conductorii abia-i putură din Innsbruck. In cjiua de 29 Ootomvrie număr covîrşitor, au împresurat pe soldaţii 4ut în captivitate. Botha se afla în oa9tra
reţinea. Iu fine demonstranţii cântară privat-docentul Franoesoo Menestrina era americani şi au măcelărit pe cea mai mare numai ou rămăşiţa trupelor sale, ou car
w
„Wachb am Rhein şi Marseilesa munci­ să-şi înoăpă cursurile despre prooedura ci­ parte din ei. In urmă insurgenţii au atacat ameninţase de curând Natalul.
torilor. Deputatul Schneider fu grav rănit vilă. Menestrina voia să vorbăscă ifcalie- uu post militar, dându-i foc. *
la cap o’o piatră. Ajuns în Viena, Lueger nesce, ceea-ce îi fu însă imposibil, deore ce Ministrul Chamberlain a ţinut brăşl un
Incendiu într’o prăvălia de ani­
n’a voit să se dea jos din tren pănâ când studenţii naţionalişti germani umplură sala discurs, de astă-dată în Cuparfife (Sooţia).
ua
male. In Viena a isbuonit în 4’ de 28
comisarul de poliţiă u’a luat cu el şi cu şi prin fluerăturî şl cântări l’au împiedecat El 4ise între altele, că atunci când preşe­
Oct. un foo în prăvălia neguţătorului de
colegii săi un proces verbal. pe Menestrina de a vorbi. In zadar a in­ dintele Krilger a refusat sfaturile guverno-
animale Findeis. Pompierii venind la faţa
Aoeste demonstraţii au fost puse Ia tervenit rectorul şi deoanul faoultfcţii de rului Milner, u’a fost capabil se perobpă
looului au stîns fooul, dâr tbte animalele
cale de Schonărianl şi socialişti şi au fost drept, studenţii n’au vrut să cedeze. Ei fă­ puterea regatului unit, care e mai pe sus
erau asfixiate. S’au asfixiat mai multe pisici
motivate de toastul lui Dr. Lueger ţinut în ceau un sgomot infernal. O oră întrăgă au de orl-ce îndoială. Aoum poporul engles şi
de Angora, căpriore, maimuţe, nevăstuicl,
Brixen, în care a dis, oă „la acbstă ser­ bătut ou bastonele în bănci, au fluerat şi Burii sunt siliţi a purta oonsecenţele. Răs­
şbrecî, şerpi, pesol, papagai vorbitori, pa­
bare patriotică nu a venit nici un Scho- sbierat. După o jumătate de 6ră, tocmai boiul de mult ar fi fost sfirşit, dbcă nu
nerian ... când veni decanul, au început să cânte sări cântătbre, reptile. Numai o veveriţă a s’ar fi deşteptat în Buri credinţa, oă prin
u
scăpat viuă. Paguba se uroă la 6000 de
u
oânteoul studenţesc „Burschen heraus! şi resistenţa lor vor obosi pe Englesl. Ori de
Fractiunea-Ugron, oare la alegerile oorbne.
pe urmă „Die Wachb am Rhein“. Oa con- oe jertfe ar fi lipsă, poporul nu se va da
din ăsfc-an a câştigat 12 mandate, a sufe­
rit o pierdere însemnată. Presidentul ei de tra-demoDstratiune studenţii italieni au cân­ Esecutarea hi Czolgos. îndărăt pănă când nu va fi purtat lupta pănă
până acum, faimosul Nieolae Barthu, a de­ tat imnul naţional trientin. Scandalul luâ la sfîrşit. Nu încape îndoială, sfîrşi Cham­
aşa dimensiuni, încât sgomotul şi strigătele berlain, că stindardul engles va fâlfăi !n
clarat, oă iese din sînul ei. însuşi condu­ Am semnalat deja, că asasinul lui
cătorul fraeţiunei, Gabrlel Ugron n’a luat se audiau în tot edificiul şi chiar şi pe Mac Kinley a fost esecutat alaltăerl prin viitor pe de-asupra Africei-de-Sud.
parte la conferenţa ultimă, în oare partidul s’a stradă. După-ce şi intervenţia reotorului curent eleotric. *
rămase infruotuosă, îşi luâ Menestrina hâr­ Se scrie din Berlin:
constituit, nici în dietă nu s’a preseutat pănă iltă, după un raport telegrafic din
tiile şi între strigătele asurditore ale stu- încercarea fâout de Chamberlain în
-acum. Nou preşedinte al fraeţiunei a fost New-York, cum s’a făcut esecutarea:
-ales Ferdiuand Szedeihdnyi. denţimei părăsi sala. După acbsta era cât Leo Czolgos s’a deşteptat a4l (29 Oct.) disoursul ţinut deunfi4l la Edimburg, de a
pe aoi să se înoaiere studenţii germani cu la 5 bre dim., după-ce nbptea întrâgă a asemăna ohipul cum se face răsboiul din
Col oman Tisza în camera magna­ cei italieni. Noroo, oă au intervenit nisce Africa-de-Sud cu modul cum s’au purtat
ţilor. In şedinţa de alaltăerl a camerei elemente împăoiuitbre. durmit bine. Se părea forte vesel şi după- Germanii în răsboiul dela 1870, este oom-
magnaţilor s’a oetit scrisorea contelui losif oe puse unele întrebări gardianului, se bătută cu oea mai mare energie de pressa
’JDegenfeld, în care spune, că de aici înainte Viaţă îndelungată. In comuna Fâu- oulcâ, brăşl, dbr nu mai putu durmi. La berlinesă. ţ)iarele fără deosebire de cnlbre
pe basa censului doresce a fi membru a! resol (Chioar) a repausat în cjhia de 28 ora 6 i-s'a dus în închisore vestmântul în politică protostbză In contra declaraţiilor
Ootomvrie văduva lui Mihai Bob născ. Pa- care fu esecutat. Czolgos se sculâ repede,
camerei: renunţă aşa dbr, ca in calitate de lui Chamberlain. Intre altele „ Berliner Neues-
laghia Bodea, care s’a năsout la 1785, va se îmbrăca şi dejuna o'un apetit escelent.
prim-curator al bisericei ev. ref. să fiă ten Nachrrchten sorie următ.brele:
u
membrul ei. Scrisorea a produs 6re-oare să 4' oă a trăit 116 ani. Etă câte-va date La ora 7.9 apăru la el directorul închisorii „In oe privesoe conduoerea răsboiului
mişcare şi unii susţin, oă contele Degen- biografice din viaţa repausat-i românce: S’a care i-a dat de soire, oă a sosit timpul ese- din 1870, am mai avut odată ooasiuuea să
1
măritat în etate de 27 auî, a trăit ou băr­ eutârii. Delicuentul se ridioâ îndată şi cu
feld a făcut pasul acesta cu scop, ca să-i respingem afirmaţiunile neesaote, ce se col­
l
facă loc lui Ooloman Tisza, care încă e batul dintâi ti 1V ani, âr l / an a trăit ca paşi mărunţi urrnâ pe director în camera portau în Anglia, şi de aceea nu adresăm
2
2
curator suprem al bisericei ev. ref. şi în văduvă. Ou al doilea bărbat a trăit 46 ani, mortuară. La drepta şi la stânga era asis­ d-lui Chamberlain a4l decât o singură îu-
-’alitatea acâsta pote să ocupe loc în ca­ apoi bră a trăit 4 ani în văduviâ. Ou al treilea tat de păzitorii închisorii. Preot n’a fost trebare: când şi unde s’a săvârşit în Frau-
mera magnaţilor. a trăit 32 de ani, după mbrtea căruia nu chemat, fiind-că în 4>ua precedentă a re-
s’a mai măritat. (La etatea de 112 ani cred •fusat pe preotul, ce i-s’a trimis, oa să-i dea cia o asasinare în massă de copii, după
Cununia. Domnişbra Zoe Damian şi cum acbsta se petrece 4h i° î Q a a S0 0
Ş 4' 1
n
şi eu oă n’o li avut poftă de a mai fi mi- ultima consolaţiă.
domnul Dr. Octavian Vast* îşi vor celebra lagăre de concentrare, după chiar descrie­
rbsă!). Dela bărbatul dintâiu a avut un bă­ Deja înainte de ce asasinul ar fi fost
cununia religibsă Duminecă, în 21 Octom- rile fâoute de 4' l engle.se?
are 0
iat, oare astădl este deSOaul. Dela al doi­ condus în camera mortuară, el întreba, dboă
vrie (3 Noemvrie st. u.) la orele 3'/ p. m. „Pote oă ministrul ooloniilor englese
2 lea a avut un băiat şi două fete, cari sunt vor asista mulţi la eseoutare, fiind-că ar
în biserica ''Sfintei Adormiri din Cetatea- îşi va mai aduce aminte şi de faptul, că
şi acum în viaţă. Are 8 nepoţi şi 2 străne­ dori să le adreseze oâte-va cuvinte de adio.
Braşovulni. — Le urăm ferioire ! la congresul conferinţei dela Haga nimenea
poţi. In viaţa ei a fost bolnavă de 2 ori, Directorul 'l’a îtîcunosoiinţat, oă numai fbrte
nu s’a opus mai înverşunat, decât Anglia,
Regina României a părăsit Neu-wied odată de lingbre şi odată de vărsat. Vede­ puţini au obţinut bilete de întrare şi că la
şi aclî, Joi, sosesce la Sinaia. rea îi era până la mbrte aşa de bună, încât, nici un cas uu i-se va permite să vorbescă. în contra îndulcirei usurilor răsboiului şi
trăgea aţa în ao şi cunosoea de departe pe Se pare însă, câ păzitorii nu l’au putut to­ oă delegatul Angliei pentru seoţia maritimă
Ministerul de culte austriac aluat oi'I-oine. Era o femeiă ou inimă bună şi tuşi opri să nu vorbbsoă, căci înainta de a a spus atunci verde în discuţiunl private,
■disposiţiunî, ca de-acum înainte dela su­ că ar da dracului tbte înţelegerile privitbre
forte muncitbre. Totă viaţa ei a fost veselă i-se aplica eleotroi4ii, Czolgos a 4>s :
puşii ungari, precum şi dela orl-oe supus la dreptul ginţilor, în caşul când ele l’ar
şi a trăit în pace cu bărbaţii, cu copiii şi — Am ucis pe preşedintele, debre-ce
•străin, cari depunend rigorbsele presorise pune într’o încuroătură seriosă şi i-ar fi
ou vecinii săi. Au iubit’o şi copiii ei vi­ credeam, oă prin mbrtea lui voiă folosi
se promovbză de dootor în medicină la o incomode. Acesta e acelaşi spirit, care se
tregi şi la dânşii a trăit pănă la mbrte. muncitorilor. Nu-mî regretniol-deeum fapta.
universitate austriaoă, să se ebră un rever- pune în practică aoum în Afrioa-de-Sud“.
Repausata era forte morală, temătbre de Mă dore numai, că nu mi-am putut lua
sal, după care dreptul 'de-a practioa ca
Dumne4eu şi bună oreştină. In mânoare şi rămas bun dela tatăl-meu.
medio în Austria să fiă oondiţionat de ob­
beutură a fost f6rte cumpătată. Pănă în Aceste au fost ultimele cuvinte ale SG1R1 ULTIME.
ţinerea drepturilor cetăţenesc!. — Măsura
4iua morţii a fostsănătbsă şi răzimâudu-se asasinului. în momentul acesta era pus deja
acăsta este motivată mai ales de mulţimea Budapesta, 30 Ootomvrie. Ma­
de cârjă umbla mereu. pe capul lui Czolgos coiful de fier în oare
cea mare de medici jidovi, cari făcând rele duce Nicolajevicî va părăsi
se introdusese unul din polii electrici ai
studiile la universităţile austriaoe, după Simpatia pentru Bnrî. Dr. Siemens, ourentului c’o putere de 1700 Voltă. Cela­ mâne diminâţă Budapesta, mergând
promovare se stabileau tem-nesam în Aus­ marele industrial german, nare muri de la Viena, unde va rămână pănă Vi­
lalt eleotroid avea formă de pantă, pe
tria. ourend fusese invitat anul trecut la împăratul neri. Din Viena se va duce la
care condamnatul avea aşe4ate tălpile pi-
Wilhelm la prân4- Se vorbia la masă des­
Societatea „Alexi Şincai“ a teolo­ cibrelor gole. Dresda. Acţî săra s’a dat în onbrea
pre răsboiul din Transvaal. „De unde vine
gilor din Gherla, s’a constituit astfel: Preşed.: La ora 7.13 s’â dat semn pentru marelui duce un prâncţ la palat, după
M
bre simpatia cea mare pentru Burî? în-
Octavian Bulbuo teol. IV, vioe-preşed.: prima lovitură. Corpul lui Czolgos s’a cu­ care a asistat la representaţia de gală
terbâ împăratul. „Eu cred — răspunse
Ioan Tartia teol. IV, secretar: Tit Deuban tremurat de câte va ori convulsiv şi de-o- dela operă.
Siemens, — oă vine de-acolo, fiind-că femeile
teol. III, cassar: Viotor Steţiu, teol. III, dată înţepeni. Urmară înoă două lovituri, Haga, 30 Octomvrie. Partidul
şi oopiil sunt pentru Buri. Iu familia mea
controlor : Victor Oriste, teol. IV, biblio­ der să părea, oă deja la prima lovitură a guvernamental luând în apărare po­
est9 eşa şi cred, oă aşa va fi şi în altă
tecar : Dariu Vlad, teol. III, notar: Alec- înoetat orî-oe funcţiune a vieţii. La 7 / litica cabinetului Kuyper în cestiu-
3
u
parte . împăratul se lovi, rîcjend, cu palma 4
sandru Marioa, teol. II, arohivar: Alecsan- medicii au constatat, că mbrtea a urmat. nea sud-alricană, oratorii lui au con­
peste genunche: „Aveţi dreptate, iubite
■dru Mureş&n, teol. II. După declaraţia medicilor, corpul a fost statat, că în urma declaraţiilor mi-
Siemens, şi în familia mea este tot aşa. nistrului-preşedinte nu este eschis,
descopciat de pe scaunul de fier şi fu în­
Bust pentru poetul Teodor Şerbă- Dela femei vine entusiasmul pentru Buri. ea guvernul actual se facă tot posi­
liescil. Un comitet de acţiune constătător din Şi soţia mea abia aştbptă diminâţa 4>arele, mormântat în curtea îuehisorii. Vesmintele bilul în interesul Trausvaalului.
■6 membrii şi un comitet de iniţiativă, în care să vadă, ce se scrie despre Burl . Din pă­ şi scrisorile lui Czolgos au fost arse. Lui Paris, 30 Octomvrie. „New-York
w
fac parte vre-o 45 membrii din sooietatea cate, numai prin simpatia golă a împără­ Czolgos nu i s’a făcut autopsia. Herald“ află, că situata în Pilipine
brăileană, au lansat un apel pentru ridica tesei, Burilor nu li-se ajută nimic. e desperată. Aprbpe tbte insulele ar-
rea unui bust regretatului poet Teodor Şer- chipelagului sunt în plină insurec-
Rgsboml din Africa-de-Sud.
bănescu în Brăila. In apel se mai spune, Contra pornografiei. Consiliul şco­ *- ■ * • - ţiune. In insula Bilaran s’a desco­
că pentru a-se pută strînge şi pnblioa de lar al districtului IV din Budapesta aţinut O luptă destul de însemnată s’a în­ perit un complot, în care sunt im­
cătră familiă tbte scrierile poetului, răs­ 4ilele acestea o şedinţă, în care s’a adus tâmplat în 24 Oct. n. aprbpe de rîul Ma- plicate şi autorităţile locale.
pândite prin reviste şi unele rămase ine­ pe tapet oestiunea fotografiilor nude şi a riko între trupa lui Dalarey şi Kemp şi o Budapesta, 31 Octomvrie. Parti­
dite pe la foştii săi prietini, sunt rugate ilustraţiunilor pornografice, ce sunt espuse oolbnâ englesă, oe înainta spre Zeernst.
personele, cari ar poseda producţiunî său prin galantarele jidovilor. In interesul ele­ După o ciocnire violentă, Burii au fost dul liberal a ţinut asâră o conferenţa
manuscripte olografe de ale lui Şerbă- vilor şi elevelor, cari sunt espnşl celui mai respinşi. Ei au pierdut 40 omeni, âr En- în care contele Apponyi a fost can­
nesou, să le comunice ou ooudiţiuDe de mare pericol moral prin etalarea acelor fo­ glesii 2 ofiţeri şi 26 soldaţi, afară de aceş­ didat pentru scaunul presidenţial al
restituire. Apelul e datat Brăila, 5 Ootom- tografii, consiliul şcolar a hotărît în unani­ tia 50 Eogiesl au fost răniţi. — Lord Kit- camerei.
vrie v. 1901. mitate a presanta un memoriu la consiliul chener mai anunţă, oă Burii aa luat 8 cară Viena, 31 Octomvrie. Ministrul
comunal, cerând ou insistenţă luarea unor preşedinte Koerber a declarat în
Sfinţire de biserică în Beiuş. După ou bagaj dela Englesl. „Reichsrath că el nu a îndemnat la
u
măsuri severe, prin cari să silâscă pe nu­
cum ni-se scrie, în 27 Ootomvrie n. s’a fă­ * luptă contra Ungariei, ci la aduna­
miţii jupânl a îolătura din galantarele lor
cut sfinţirea biserioei române gr. or. din Din Pretoria i-se oomunioâ Agenţiei rea tuturor forţelor spre apărarea
ilustraţiunile soandalbse.
Beiuş renovate. Actul sfiuţirei l’a săvârşit „Reuter , oă trapele colonelului Rcniington intereselor Austriei. Faţă cu Cehi,
M
vioarul Vasilie Mangra oa delegat al Detaşament american măcelărit de au atacat castrul lui Botha şi că Botha guvernul va face pe samsarul cinstit.
episcopului Goldiş. După serviciul divin a Filipinî. O telegramă din New-York a- însuşi abia a scăpat să nu fiă prins. Re-
fost banchet, la oare au participat peste 65 nunţă, că s’a întâmplat o sângerosă înoăe- fugiându-se, Botha şl-a pierdut pălăria şi Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
persăne. rare între uu detaşament de trupe ameri­ revolverul, precum şi tbte hârtiile, cari au Redactor responsabil: Traian H. Pop.