Page 69 - 1901-10

RED ACŢIUNEA, „&azeta“ iese în flicire iţi.
AdiMstratiim şi Tipografia Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
8,raşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor.; pe şise luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancate nu se pri­ N-rii do Duminecă 2 fl. po an.
mesc.— Manuscripte nu se Mtri România şi străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Po un an 40 franol, po şiso
luni 20 fr., po trei luni 10 fr.
as primesc la Admlnlstrajluns In N-rii de Duminecă 8 franol.
Braţov şi la următ6rele Se prenumeră la toto ofi­
BDROUBÎ de ANUNŢUKÎ : ciale poştale din întru şi din
în Viena: la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Sex. Augenfeld & Emeric Les-
ner, Heinrioli Schalok, A. Op- 2 1 » Abonamentul neutru Braşov
pelik Nachf. Anton Oppelik. Âdmmistruţiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. Y. Gold- Târgul Inului Nr. 80, otagiu
berger. Ekstoin Bemat, Iuliu I.: Po un an 20 oor., pe şese
Iieopold(YIX Erzsâbet-korut). luni 10 cor., pe trei luni 5 cor.
Cu dusul în oasă: Pe un an
PREŢUL INSERŢIUNILOR:
o seria garmond pe o colină N U L L X I Y . 24 oor., pe 6 luni 12 o., po tre)
10 bani pentru o publioare. — luni 6 cortine. — Un esemplar
Publicări mai dese după tari­ 10 bani. — Atăt abonamentele
fa şi învoială. — RECLAME pe oAt şi inserţiunilo sunt a se
pagina 3-a o soriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 233. Braşo?, Sâmbătă 20 Octomvrie (2 Moemvrie).

în acel imperiu, ci chiar în monar- tura cea mai preţiâsă şi mai tare, şi cere
Curentul naţional predomină. une eminamente austriacă. Dâcă nu se vor
chia întregă. Încredere în trei direoţiunl: încredere din pune posiţii însemnate în budget în favo­
F6rte interesantă este discusiu- Aşa de pildă a vorbit la prima partea guvernului faţă de partid, încrede­ rul sgriculturei, partidul său nu ■ va putâ
nea, ce s’a încins în camera depu­ cetire a budgetului şi deputatul bu­ re d$l& partid faţă ou guvernul şi înore- vota budgetul.
taţilor din Viena la prima cetire a covinean Lupul. A declarat, că clu­ dere între membrii partidului. Declară, oă Deputatul Lupul (român) aocentuâză,
budgetului. Din resumatul scurt al bul român va vota pentru budget. nu se va abate niol cât un fier de păr dela că nevoile economioe sunt mai mari, decât
discursurilor ţinute de vorbitor! ai Calea valea. Dâr cum credeţi, că a aoea direoţiune politioă, oe a desfăşurat’o cele naţionale. Certurile naţionale au fost
diferitelor partide, ce-1 publicăm mai umblat se motiveze acăsta? A luat în programul său ; oă stă neclibtit pe ba*a la ordinea (filei şi în Bucovina, resultatul
jos. se mai pote cunosce, că acesta în zeflemea luptele naţionale de pre­ programului, ce l’a desfăşurat înaintea ţării lor însă n’a fost fericirea poporelor, după
discusiune este tot-odată şi impor­ tutindeni, ca şi în Bucovina, şi nu şi l’a realisat şi în faptă. Numai acest pro­ cum se spera, oi un complet fiasoo al aşa
tantă. Resultă din ea cu deosebire, s’a sfiit de a lua în batjocură chiar gram îl recunâsce şi-l va şi susţinâ in in- numitei politici de naţionalitate(l) Poporul
că într’un stat poliglot, cum este şi nisuinţele partidului naţional român tregitatea lui; nu va oeda nimio din el, nu a întors conducătorilor şi ţării spatele şi ă
partea de dincolo a monarchiei, ni­ bucovinean, vorbind cu-o bucuriă va permite o abatere dela el nici lui în­ emigrat în Canada. Fâmea şi nevoia sunt
mic nu se p6te crea durabil, pe ascunsă de pretinsul seu fiasco. suşi (Szell), nici altora. Spune, oă îşi des­ lucruri internaţionale şi Cehul flămând va
nici un teren nu se p6te ajunge la Aşa glăsuesce cel puţin estrasul chide inima pentru opinia privată a flă­ primi tot aşa de bine pânea germană, oa
o înţelegere deplină şi liniştită pănă din vorbirea pactistului Lupul, ce’l căruia, dâr pe oât de bucuros ascultă pă­ şi Germanul flămând pânea oehă. Românii
atunci, pănă când nu vor fi mai reproducem mai jos după „N. fr. rerile altora, pe atât de hotărît trebue să trebue să câră, oa alegerile indireote să fiă
înainte resolvate conflictele naţionale Presse“. Am dori se nu fiă esact şi pretindă, că dâcă odată s’a stabilit ceva schimbate în directe şi secrete, menţinând
dintre diferitele popore ale imperiu­ se putem constata, că am fost in­ prin oumpănirea conscienţiâsă a lucrurilor de ooamdată grupările de interese. Noi
lui printr’o împăciuire naţională leală duşi în erdre de acel estras. şi căuşelor, aceea se considere şi vali- Românii, efioe oratorul, suntem amicii unui
şi dreptă. diteze, ca voinţa unitară a partidului, pârlament central puternic, noi suntem ad­
Dâr şi ce a urmat în ciudatul
Ministru-preşedinte Koerber de­ discurs al numitului deputat nu este care obligă pe toţi membrii acestuia. Aşa versari ai autonomiei naţionale(!) oare are'
clarând, că evită de a-se ataşa la de aşa, ca se ne pătă cât de pricepe Szell disciplina de partid. drept resultat asuprirea micilor popâre, noi
vre-un partid naţional, căci vrea se puţin împăca cu el. Lupul n’are suntfim amioii unei administraţii germane
fiă neutral, umblă se împingă îna­ se aducă înainte nic! măcar un Situaţiunea critică în Austria. în Bucovina, care ţâră după cum se scie
inte cestiunile economice şi apelâză singur postulat, fia cât de modest, „Pester Lloyd“ primesce o corespondenţă este poliglotă. O altfel de administraţia
la tote partidele ai da concursul în n a ţ i o n a l în favorul Românilor dela Viena, în oare se cŢioe între altele: nicî nu este posibilă în Bacovina. Noi vom
interesul statului şi al poporaţiunei. bucovineni; el cere înfiinţarea de Nu se pâte (Ţioe, că aici ar fi orisă, dâr apăra deci limba germană în administraţiă
I-a şi succes pănă acuma, de-a face nouă judecătorii districtuale şi de situaţiunea e fără îndodlâ critică. Stăruinţei şi şcâlă, dâcă va fi nevoie, chiar şi oontra
ca parlamentul se între în discu- cerc şi a unei curţi de apel în Cer­ ministrului-preşedinte i-a suooes de-a faoe Germanilor(!) Oratorul oonstată, că de 126
siunea proiectelor economice şi se năuţi, încolo se mulţnmesce cu ad­ să se înoâpă desbaterea fbudgetară, delătu- de ani,de când Bucovina aparţine Austriei,
se dedea astfel la o activitate rod­ ministraţia germană şi cu limba ger­ râudu-se propunerile de urgenţă. Dâr too- Românii n’au pierdut nici un suflet, pe
nică; ia succes în (filele din urmă a mană în şcălele române şi 4' ©> că mai faptul, că Keorber a trebuit să-şî dea care să-l fi înghiţit Germanii şi niol Ro­
c
delătura şi piedecile, ce se opuneau dâcă va trebui le va apăra chiar şi aşa mare silinţă pentru a dobândi acesta, mânii n’au luat dola Germani un singur
desbaterii budgetului. Dâr cu câtă contra Germanilor. denotă situaţiunea critică. suflet. In sfîrşit declara, că va vota bud­
greutate a dobendit acâsta, câte con­ Ore în aceea culminâză ţînta şi E caracteristic, că nu numai pentru getul.
cesiuni şi jertfe nu a trebuit se facă nisuinţele naţionale ale Românilor retragerea, dâr chiar pentru amânarea unor Deputatul Pernestorfer (sooial demo­
guvernul pentru a ajunge la un re- bucovineni, ca să aibă limba ger­ propuneri de urgenţă pănă după desbate­ crat) spune, că ministrul preşedinte va fi
sultat, care în împrejurări normale mană în administraţiă şi în şcăle? rea generală a budgetului, Koerber a tre­ silit în oele din urmă a resolva oestiunea
avea se urmeze de sine, ca eflucs Dâr ne oprim aici, aşteptând să buit să facă iu anumite caşuri promisiuni. împăcării Germanilor cu Cehii, oare de
al îndatoririlor, ce le are parlamen­ cunăscem mai întâiu tecstulf întreg Aşa de pildă se (fice, că Rutenilor, pentru- atâţia ani stă neresolvită. Niol noi, sooial
tul faţă cu guvernul şi ou statul. autentic al amintitei vorbiri. oa să-şi amâne propunerea lor de urgenţă democraţii, n’am tăgăduit importanţa ces-
Cum stau a.cţî înse lucrurile, Ne mărginim a constata deo­ privitâre la oele oe s’au petreout când cu tiunei naţionale, special în Austria. Noi în­
ţelegem perfect, că Cehii luptă pentru na­
partidele naţionale din cameră nu camdată numai, că chiar şi social- alegerile dietele îu Galiţia, li-a promis
au încredere în guvern şi sciindu-şî democratul Pernestorfer, care a ministru-preşedinte înfiinţarea unui gim- ţionalitate şi pentru stat, că ol o naţiune
fără teritor, este un lucru, care nu pâte
interesele lor de esistenţă şi de egală vorbit după Lupul, s’a arătat mai nasiu rutân în Stanislau. Unul din cei patru
îndreptăţire naţională încă neasigu­ naţionalist decât acesta, şi a dovedit, OehI naţional-sooiall, Fres], a pretins pen- avâ durată. Dâr nu înţelegem, oă ei duo
lupta într’un fel, oare împedeoă pentru
rate, nu sunt înclinate ai face fără că înţelege nota timpului, vede că miş­ tru-ca să-şi amâne propunerea de urgenţă,
dificultare nic! măcar acele conce­ carea naţionalităţilor răpesce cu sine oa condiţiune, ca să se reproducă în timp îndelungat resolvirea. Noi ou toţii,
afară de pangermanî, soim, oă în Austria
siuni, car! se impun cu necesitate şi pe cele mai mici popâre, cari protocolul stenografie al oamerei dis­
în interesul administraţiunii şi a gu­ tote vor să-şi apere limba şi naţio­ cursurile ţinute în limba oehioă. Koej> nu se pâte pur şi simplu elimina o naţi­
vernării statului. nalitatea. Numai Lupul cu ai săi se ber a refusat de a-i face pe voiă, din oare une. Intr’un timp al mişcării de naţionalităţi
când se ridică chiar şi cele mai mici popâre,
De-ocamdată, cum am cjis. Koer­ cred aşa de mici şi prăpădiţi, ca să oausă propunerea lui Fr ij a şi trebuit să
ber a reuşit se facă posibilă înce­ nu cuteze a trăi decât din mila ve­ fiă desbătută înainte dţ n-Jesbaterea bud- ca sâ-şl apere naţionalitatea, când •puternicul
perea desbaterei budgetului într’un neticilor germani şi evrei din bă­ getară. imperiu german nu e în stare a germanisa
timp, când se mai pote spera, că trâna Bucovină! C’un cuvânt deputaţii pretind în fiă- 100.000 de Danezi — cari şi ei sunt de
altfel tot de rassă germană — se afirmă,
încă în anul acesta budgetul va fi care moment câte ceva pentru soopurile
că va fi cu putinţă a desnaţionalisa un popor
votat de parlament. El însă nu se lor de partid sâu nu voeso să sufere, ca să
pâte bucura de succesul seufiind-că J Declaraţiile lui Col. Szellînclu- se facă oonoesiunl altor partide, cum de compact de 5 miliâne suflete!... Oratorul
bul liberal. Aleiltăerl s’a ţinut la olnbul pledâză pentru armonia între Cehi şi Ger­
n’are nic! o siguranţă, că speranţele pildă cei din partidul poporal german au
liberal din Pesta prima conferenţă după mani şi deolară, că nu va vota budgetul.
sale nu se vor zădărnici peste nopte. oerut lui Koerber să nu facă concesiuni
alegeri a partidului dela putere. Confe- Dr. Kathrein (clerical) spune, oă ou
Şi tote aceste le causeză cestiu­ renţa a desohis’o preşedintele clubului br. Cehilor pentru intrarea în desbaterea bud- discuţiunl pătimaşe nu se pâte tămădui
nile naţionale, peste car!, cum se va Podmaniczlcy. După el a luat îndată cuvân­ getarâ. In asemeni împrejurări trebue să răul cel mare, miseria, care domnesoe mai
convinge ministru-preşedinte încă de tul ministru-preşedinte Coloman Szell, oare se vorbâscă de-o situaţiune critică, căci a ales în straturile inferiâre. Trebue să dăm
aici încolo, nu se pdte trece cu uşu­ intr’un disours mai lung a făcut şi unele guverna pote numai singur guvernul, âr guvernului şi mijlâcele materiale, ca să se
rinţă nic! în momente, când se trac- enunoiaţiunl politice. Inoepu prin a adresa pretensiunile de feliul celor amintite trec pâtă ajuta ceva. Declara, că va vota bud­
tâzâ de marile interese economice un salut membrilor partidului şi apoi a-se peste politica de compromisuri parlamen­ getul.
ale statului. felioita, oă partidul a oăştigat laurii victo­ tare. Zazvorlca (agrar ceh) este contra gu­
Au început se cundscă acăsta şi riei în lupta electorală, oăol partidul nu­ vernului central. Singurul mijloc de împă­
acele dintre partidele camerei vie- mără şi &cfî tot aţâţi membri oa la 1896. Din „Reichsratnl“ austriac. care a divergenţelor este autonomia ţărilor.
nese, car! nu urmăresc scopuri spe­ „Naţiunea aşa-dâr aoestui partid i-a în­ *
11
(Şedinţa dela 29 Oct)
cifice naţionale. Numai deputaţii car! credinţat conduoerea afacerilor sale şi a con­
formeză acfî clubul român bucovi­ sfinţit principiile şi scopurile lui. „Prin L& ordinea (filei este budgetul. (Şedinţa dela 30 Oct.)
nean se pare că n’au nic! o inţele- acâstă manifestare a voinţei sale naţiunea Deputatul Pogacnilc (Sloven) deolară, Primul orator a fost Kramar (oeh).
gere pentru luptele naţionale, ce s’au & declarat, că doresoe a reconstrui statul oă Slavii de sud nu pot aoorda guvernului El impută sooial-demooraţilor, că în Gesti­
încins cu atâta putere în tdtă Aus­ naţional maghiar, a-1 întări, desvolta şi a Koerber încredere niol în cestiunile eoono- unea ordonanţelor de limbă au ajutat Ger­
tria, încât este cu neputinţă a nu garanta marile nâatre scopuri naţionale pe mice, nici naţionale, nicî politice... Aus­ manilor să iasă victorioşi. Vorbind despre
prevedă, că ele trebue se aducă cu basa dreptului publio şi prin politioa libe­ tria este stat agricol, din care oausă întă­ situaţia politică actuală, spune, oă oel oe
sine o mare transformare nu numai ralismului . Spune, că încrederea e legă­ rirea şi fortificarea ţărănimei este o cesti- voesce să conducă un parlament, aceluia
14