Page 70 - 1901-10

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 283 —1901.

nu-i este permis a încunjura marile cesti- şi Aoademia de agricultură din Ung. Alten- îndeletnicim adl ou următârelo opuri eco­
giunei. Noi trebue să salvăm patria. Devisa
unl politice dejstat. Prin declaraţiunile sale burg datâză de aprâpe un secul şi a avut nomice:
nâstră să fie: „La France aux Franşais !
energice, ministru-preşedinte nu va tero- epooe de gloriă şi reputaţiune europeană. 1) Economia rurală sân Agricultura,
(Francia a Francesilor) şi „A bas Ies Juifs!“
risa pe nimeni, fiind-că la spatele lui stă Tot aşa şi Aoademia de silvicultură şi mon- crescerea animalelor de casă, conducerea
(Jos Jidovii). S’a decis a face o colectă pu­
o armată nedisciplinată. Parlamentul acesta tâuistică dela Şemniţ. economiei şi oomptabilitatea economică, le- blică in cjiarul „Libre Paro!e pentru aco­
u
— <}ise Kramar — nu-i capabil a resolva Apoi tot aşa de puţină greutate era gumâritul, cultura florilor, pomăritul, cul­
perirea cheltuelilor electorale.
problemele, ce-1 aştâptă. In Austria bântue de a-i ataşa pe aceşti agronomi pe lângă tura viuielor, stupăritul, cultura vermilor
o crisă parlamentară şi de stat, care în cu­ institutele de cultură şi a le pune la dis- de mătasă, crescerea arborilor şi oultura
rând va deveni o crisă acută. Prin propu­ posiţiă mijlâcele necesare de muncă, un pădurilor, o’uu adaos din industria agricolă SOIRILE DILEÎ.
nerile de urgenţă Cehii tineri ar fi putut inie laborator şi un mio câmp de es- de Ştefan Pop profesor de pedagogiă şi
împiedeca desbaterea budgetului, dâr n’au perieuţă atât la BlaşiQ, cât şi la Bra­ agronomiă. Blaşiu 1881. Tipografia Semi­ — 19 Octomvrie v.
făcut’o, fiind-că nimic nu consideră mai şov, Beiuş, Năsăud, Arad ori Caranse­ narului greco-cat. ţ)ău, oe vreţi mai mult?
Banchet militar în onorea Regelui
urgent, decât discusiunea publică a rapor­ beş, în oare avea să se ooupe acceso­ 2) Economia rurală, compusă de 12
Carol. Marţi s’a serbat îu Berlin a decea
turilor politice precare de adl. Impută gu­ riu înaintea mulţimei de elevi şi a părinţi­ preoţi români în timpul oât au fost deţinuţi
aniversare a numirei Regelui României oa
vernului, că n’a avut ourag’ul de a lua lor lor ou studiul şi deslegarea a diferite în carcerele dela Yaţ ori Cluşiă (sio!)
şef al regimentului' de artileria al gardei.
posiţiă contra mişcării pangermaue şi a o probleme eoonomioe şi scienţifice, cari nein- 3) Economia câmpului şi grădinăritul
Ou acâsta ocasiune s’a dat, la oeroul ofi-
înfiera de ceea-ce este aevea: un pericul t9resâză pe toţi direot: oestiuuea nutriţiunei sâu agricultura, horticultura şi eoonomia
oerilor, un prâur), la care a luat parte d-1
pentru stat. Deosebirea între radicalii ger­ plantelor şi vitelor, soiurile de plante şi vitelor, cu ilustraţiunî de George Moian în­
Al. Beldiman, ministru al României, per­
mani şi radicalii cehi este, câ cei din urmă fructe, cari reuşesc şi se aclimatisâză mai văţător de lucru manual.
sonalul legaţiunei române, generalul de
recunosc în sus esistenţa imperiului, fiind­ uşor şi mai bine în ţâră la noi, cestiunea nu- 4) De Vrany. Carte de agricultură.
Bock şi Pollak, oomaudantul corpului de
că Cehii tot-d6una au fost buni Austriacî, pe trirei şi hranei vitelor etc. Tâte aceste erau Viena.
gardă şi ofieerii români presenţî la Berlin.
când din oontrâ radicalii germani gravii 4să uşor de procurat, precum le îufiinţâză şi 5) Cartea plugarilor, sâu povestiri eco­ Regimentul a trimis regelui României un
în afară de imperiu. Partidul Cehilor ti­ întreţin acjl adesea proprietarii partioularl
nomice despre grădinărit, economia câm­ tablou, oe representă pe toţi ofieerii regi­
neri va face tot posibilul de a sta în calea pe spesele şi pentru folosul lor propriu, er
pului, crescerea vitelor etc., scrisă de Ion mentului său călări, având pe împăratul în
guvernului, câtă vreme acesta nu va eser- teren pentru un mic câmp de demonstraţia Georgescu, învăţător. frunte. Comandantul regimentului d-1 de
cita dreptatea. Poporul ceh luptă pentru se găsia atât la Blaşiîi, cât şi la Beiuş, ori 6) Albasi — Carte despre pomărit. Zimmermann a adresat Majest. Sale Regelui
onârea lui naţională şi nu va ceda în lup­ la Braşov sâu Caransebeş. Aceste esperienţe 7) Vieritul sâu Culţi varea viţei de vie,
ta acâsta (Aprobări vii la Cehi. Oratorul şi câmpuri de demonstraţiune înzestrate şi de Petru Vaucu învăţător — Arad 1898. la Sinaia o telegramă de felioitare. Maj.
Sa a răspuns îndată, declarându-se fârte
e felicitat de mulţi.) bine conduse, ar fi fost şi ar fi de sigur
mişcat de aoâsta atenţiune cu totul parti-
Menger oomba*e pe Kramar — Con­ partea cea mai atractivă şi iustruotivă pen­
oulară din partea ofioerilor regimentu­
tele Dzieăusyclti deolară, că Polonii vor tru elevi şi pentru părinţii lor, când veneau Din străinătate. lui său.
sprijini guvernul în regularea raporturilor să-i visiteze şi de mare utilitate, chiar dâcă
economice ou Ungaria şi ou statele străine. nu dădeau un benefioiu sigur. Conflictul franco-turc. Lui Mor- Fracţiunea-Ugron a mai pierdut un
— Malfalti (italian) se provâcă la pretensiu- Ce dificultate mare era de a ataşa pe ning Leader i-se comunică următârele din membru, pe Visontai Soma. In urma acâsta
u
nile neîmplinite ale Italienilor şi deolară, un atare rgronom ori pomolog sâu specia­ Bruxella : Decă Turcia nu va primi imediat ugroniştii sunt representaţl în dietă numai
că Italienii n’au încredere îu guvern — list în pomologiă pe lângă vre-unul din propunerile Rusiei, deja săprămâna acâsta prin 10 membrii.
Sillclcer cere, ca limba germană 9ă se intro­ institutele nâstre de credit şi economii escadra francesă va apare în apele turcesd.
Schimbare de fişpan. Fâia oficială
ducă legal ca limbă a statului. — Bareu- prinoipale, fie ca amploiat estern,fiă ca în­
Cestiunea Cretei. O telegramă, ce publică detnisiunea fişpanului Milco Arpad
ther oc-re ştergerea § 14 din constituţi- văţător ambulant, a-i da o lâf'ă ore care
i-sa trimite din Constantiuopole lui Tmes ’ din comitatul Mureş Turda. In locul lui a
u
une şi cjice, oă dâcă 0 vorba de alegere, convenabilă, ca să pâtă trăi oinstit şi el şi rt
spune, oă ambasadorul rusesc a comunicat fost numit Săndor Jânos, fişpanul comita­
mai buouros e pentru alianţa vamală cu să facă oălătorii de studii, şi de altă parte
în Yldiz-kioek, că nu sepdte evita anexiunea tului Târnavei-micI, care însă rămâne şi îu
Germania, decât cu Ungaria. Mişcarea „Zâs de a-i impune îndatorirea de a ţinâ atâtea Cretei la Grecia şi oă uuirea va urma în acest post. D-1 Sâudor e aşa-dâr fişpanul
von Rom“ o oousideră de ideală. Partidul oonferinţe şi prelegeri publioe pe an în di­ onrând. a două comitate.
său nu voesce o Austriă, care să atârne ferite centre eoonomioe, şi prin el a în-
dela Roma, sâu o Austriă slavă, ci o Austriă fluinţa producţiunea regională?! Rusia în Asia centrală. Cores­ Serbarea reformaţiei. In cjiua de 31
guvernată de Germani. (Vii aplause la Ger­ Dâoă nu aveam pomologl formaţi cu pondentul din Petersburg al (^.iai-ului ber- Octomvrie, protestanţii serbâză amintirea
manii radicali). studii de specialitate sufioiehte, erau îuvă- lines „Tageblatl“ a avut o convorbire inte­ reforcoaţiunei. In (jiua de ^1 Octomvrie
Ministru-preşed. Koerber luând cuvân­ ţătorl sătesc!, cari se ocupă de mai mult resantă c’un membru al statului major ru­ 1517 a afişat adecă Luther oele 95 de ţese
tul protestâză în coutra imputării, că a timp ou pomologiă şi unii din. ei au dat sesc despre situaţia creată la fontiera rnso- pe pârta bisericei din Wittenberg. Anul
chemat la luptă pe Austrid'în contra Ungariei. âre-care dovecjl de destoinîoiă. Ce sacrificiu indiană în urma morţii lui Abdnr-Raman. acesta serbările protestanţilor sunt ceva
El a voit numai să apeleze la unirea tutu­ mare era pentru o bancă, de a-1 Jua pănă Generalul rusesc a declarat franc, că tru­ mai impozante, dâr şi ei se află de oâţl-va
ror forţelor ou soop de a-se validita inte­ una alta pe unul din aoeştia în serviciile pele dela graniţa Iran sunt eacelent orga- ani înoâce în plină ferbere de proselitism.
resele Austriei, în momentul când se vor ei, a-1 trimite pe un an doi să se perfec­ nisate, asa încât în fiă-care moment pot să De când cu mişcarea pangermană a lui
pune pe mulţi ani basele economice alo im­ ţioneze şi apoi a-1 angaja definitiv în ser­ îneâpă răsboiul. Serviciul de spionagiu încă Wolf şi Sohonerer, criteriul pangermanis-
periului. Faţă ou străinătatea întrâgă stăm viciile ei; în loc de a fi limitat la o sin­ e condus escelent. Statul maior ruseso este mului este trecerea dela oatolioisin la pro­
pe basa prin oi pi ul ui nionarchiei unitare şi al gură comună două, să aibă misiunea să bine informat despre toţi paşii guvernului testantism. învăţătorii saşi din ţâra Bârsei
intereselor ei şi nu facem deosebire între cutreere 2 — 3 comitate veoine spre a stu­ din India şi guvernul rueeso se interesâză au ţinut şi ei o adunare erl in Braşov sub
partea de dineooe şi de dincolo de Laita. dia producţiunea lor şi mijlooele lor de îm­ acum mai viu de cestiunea afgană, decât preşedinţa deohantului lor Fr. Herfurth,
In străinătate Austro-Ungaria va fi preţuită, bunătăţire şi de producţiune. de cestiunea Mwndşuriei. Rusia rămâne însă oare a ţinut un discurs avântat îndreptat
a
după oum Austria şi Ungaria se vor avâ Pentru a luora cu âre-care prospecte pasivăi câtă vreme pasivă va fi şi Anglia; oontra „tendinţelor de dominaţiune ale papei .
uua ou alta. de reuşită, nu este destul numai ca să cu- îu cas de lipsă însă c’o repecjioiune uimi- In acest discurs dechantul Herfurth rele-
Privitor la mişcarea Los von Rom Kosr- nâscă oineva altoitul şi să-l soie praotica, târe pâte năvăli în Afganistan şi îu Pa- vâzâ cu buouriă, că spiritul evaugelic lmni-
ber deolară, oă datoria guvernului este de oi se cere să cunâscă din propria-i intui- mir. Fiind-că Anglia nu mai nre acjf abso­ nâză şi în ţările odiniâră atât de apăsate
a împedeca orl-oe fel de escea şi a aplica ţiune soiurile de fruote locale cum şi pe lut nici un prestigiu militar, Rusia ar putâ de oontrs-reformaţiunea Jesuiţilor. Aşa în
legile faţă cu orl-oine, şi nu va suferi te­ cele mai negooiabile diD străinătate, să cu- ooupa în bună voie teritoriul dintre ea şi Francia dela 1876 au trecut dela catoli­
rorismul faţă cu alte religiunl sâu propa- nâsoă faotorii prinoipalî ai produoţiunei, India; ea însă nu esploatâză momentul cism la protestantism 3000 (!) de preoţi, âr
gada contrară)legilor. Protestâză ou cea mai oum şi casele prinoipale de import şi es- acesta favorabil, fiind-că împăratul Wilhclm în Austria în aceşti trei ani s’a înmulţit
mare hotărîre în contra aserţiunei că gu­ port în comeroiul cu fruote, ca el ou tim­ ca amic al Engliterei, ar protesta. numărul protestanţilor ou 16,000. — Ia ge­
vernul ar sprijini mişcarea pan-germană şi pul să devină agentul principal între pro­ Prima întrunire electorală anti­ neral tonul aoestui disours este tonul eele-
respinge orl-oe comuniune cu partidele si ducători şî negustor. Şi nu trebuesoe perdut semită în Paris. In vederea alegerilor siei militante!
programele lor. Guvernul n’a ignorat nici din vedere, oă n i trăim în era specialisării, parlamentare francese, ce se vor face anul Prima plată. Nu s’au apucat încă de
un moment gravitatea cestiunei naţionale. şi grădinăria numără ac}l 14 specialităţi di­ viitor, partidele au început deja de pe lucru şi au şi căpătat plată. Aoeştî fericiţi
Iudată oe vor primi o soluţiune cestiunile ferite. Pe basa specialisării, Franoesii, Ger­ acuma a-se mişca. Partidul antisemit a ţi­ sunt deputaţii din dieta ungară. După-cum
economice oele mai urgente, guvernul va manii şi cu deosebire Americanii au reali- nut deja o întrunire în sala societăţii agri­ se anunţă, deputaţii vor ridica (jilele aces­
păşi ca samsar cinstit între oele două rasse, sat adevărate triumfuri. cole în cj'ma. de 26 Ootomvrie. A fost acla­ tea salarele pe lunile Ootomvrie şi Noem-
catî locuesc imperiul şi le va propune,
La noi însă s’au apucat diletanţii de mat oa preşedinte Edouard Drumont. Erau vrie. Escepţiune se face numai ou aceia,
pâte, proieote mijlooitâre de folos.
a propovădui/ luorurl şi teorii pentru nari de faţă mii de cetăţeni. Drumont a resumat cari înaiute de a fi aleşi, au ooupat func­
Drumul Austriei — sfîrşi ministrul —
dânşii nu erau de loc pregătiţi, şi apoi oând evenimentele dela afacerea Dreyfus încâce ţiuni de stat sâu administrative. Aceştia
duoe numai peete terenul Gestiunilor cultu­
li-s’au dat mijlooele, natural că ei nereuşind şi a vorbit despre scopurile antisemitismu­ şi-au luat lâfa pe Ootomvrie deja pe când
rale şi eoonomioe, şi pe calea acâsta am
au pierdut încrederea şi a auditorilor, cât lui, dovedind, că acâsta este singura mişcare erau îu ofioiu.
păşit. Yedem însă şi drumul cel greu, la
şi a autorităţilor, şi au dat loc la acel soep- naţională veritabilă. Dela afacerea Dreyfus
finea oăruia ne aştâptă resolvarea cestiu­ Darea progresivă- In cercurile fi­
tism, ce ne bântue astăzi în tâte afacerile — spunea Dr. —tâte legăturile sociale s’au
nei naţionalităţilor; acesta este drumul mo- nanciare şi politice se vorbesoe, că minis­
economice. In urma unor încercări repeţite dosorganisat. Guvernul, casă deturneze ateu-
deraţiunei. Numai prin abnegare vom putâ trul de finanoe nu va introduce în reforma
de talia celor de sus, autorităţile nâstre ţiunea dela scandalâsa graţiare a trădăto­
ajunge la resultatul spre oare cu toţii ni- financiară darea de venă progresivă. Mesa-
confesionale au oassat ori suprimat postu­ rului de donă ori condamnat, a organisat
suim în interesul păcii şi al imperiului. giul de tron nefăoând de loc amintire des­
rile şi catedrele înfiinţate în pripă şi fără un oomplot fals şi a trimis în exil pe nisce
pre darea progresivă, se crede, că ea va fi
destulă pregătire şi în locul lor s’au ajutat bărbaţi, a căror crimă ^ste, că şi-au iubit
Cărţi eftine şi cărţi scumpe. ştârsă.
oum au putut, făcând ca cel ce a studiat prea mult patria. După gâna contra pa­
literile şi filosofia să predea la şcâlele medii trioţilor s’a început gâna contra călugări­ Omorul ritual. Sub titlul aoesta foia
in.
şi superiore şi soiinţele naturale, apoi după lor şi guvernul îi trimite şi pe aceştia îu maghiară din localitate publică o seriă de
Era âre atât de greu de a da o des- un ac doi de perfecţionare (?) i-s’a mai dat exil. O singură congregaţiune mai are drept foiletone apologetice, în cari apără pe ji­
voltare mai mare şi atenţiune mai multă şi agronomia ori chimia!! In urmă au re • de esistenţă în Francia, acâsta este socie­ dovi de aoussţia, ce li-se aduce, că ar în­
cestiunilor sociale şi economice la institu­ ours âr la diletanţi. tatea seoretă cu rituri misteriose, oare se trebuinţa sânge omeneso pentru scopuri ri­
tele nâstre de învăţământ şi în centrele Au mai venit apoi şi oonoursurile şi numesce francmasoneria — „Ze Juif, voită tuale. Din parte-ne nu ne amestecăm în
nâstre culturale? Nu credem. Un agro­ premiile specifioate mai sus din partea Vennemi! (Jidovul, âtă duşmanul). Guvernul disouţiune, deşi punctul de plecare al foi­
nom bun se pâte forma ac}î atât în „Asooiaţiunei şi a diferitelor reuniuni în- lupta influinţat de Jidovi contra a tot ce letonistului este întâmplarea de acjl vâră a
u
limba română, cât şi în limbele străine văţătoresel şi economice, graţiă cărora ne e franoes, contra armatei, industriei, reli- luiSinger, pe oare, spune foia, „Valachii din