Page 71 - 1901-10

Nr, 2133-1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina

Soheifi l’au bătut atât de orunt“. (In tot timpul Unite (217,500 mii heot.) România a avut Curagiul do a-se duela nu este oura- oi dela resultatul lui. A voi să-ţi storci o
alegerilor,(Scheienii noştri erau numiţi „Bol- cea mai bogată recoltă în porumb (14,500 giul, oare servesoe bărbatului spre onâre, satisfaoţiune, după modul, cum se întâm­
gârszegi românok*, acuma foia maghiară a mii hect.). Exportatorii de grâne au în­ oi este o fudulie, oare desonorâză. Curagiul plă aoâsta în răsboih, are oel puţin un în­
revenit la cunoscutul său limbagiu: „Bol- ceput deja să facă mari cumpărături în de a-se duela stă în raport cu laşitatea, oa ţeles, însă duelul, oa mijloo pentru repara­
gârszegi olâhok). Trebue să rectificăm însă România. risipa cu avariţia, cari ambele, deşi opuse, rea onârei, este un non sens, fiind-că adversa­
o afirmaţiune de două-orl repetată a foile­ suut viţii, oarl desonorâză, între cari stă la rul este liber de-a primi ori refusa- duelul
Cutremurele de pămfint în Româ­
tonistului, că „rabinul devenit călugăr gr. mijloc virtutea onorifică a liberalităţii sâu şi fiind-oă resultatul lui este irelevant.
nia. D-l Grigore Ştefănesou, cunoscutul
cat. (!) pe care îl citâză Laureut ca martor dărniciei. Delaletca.
geolog şi membru al Academiei Române,
olassic iu afacerea omorului ritual ar fi o Ori pâte curagiul bărbătesc este iden-
u
a publioat unul din memoriile d-Bale sciiu-
personă fictiva. Acel rabin nu e persână tio cu temeritatea ârbă? Dâcă aşa dâr
ţifioe estras din Analele Academiei Ro­
fictivă, oi e călugărul Neofit, dela mănăsti­ lipsa de-o asemenea temeritate nesocotită Răsboiul din Africa-de-Sud.
mâne : „Cutremurele de pământ în Româ­
rea Neamţului, oare înainte ou o sută de cine-va mi-o califică drept laşitate, acest
nia în timp de 1391 de ani, dela anul 455 Soiri telegrafice din oolonia Gap so­
ani a scris în limba motdovenâsoă, cartea reproş involvă tot aşa de puţin o ofensă,
până la 1846*. Aoâstă luorare are o mare site la Bruxella anunţă, că în 24 Ootomvrie
„înfruntarea Jidovilor* (tipărită prima-dată la ca şi când mi-ar reproşa oine-va, că nu sunt
însemnătate pentru noi Românii din puno- generalul bur Delarey a raportat o strălucită
1803 Febr. 8 tip. Mitropoliei, Iaşi) tradusă în în stare să bâu într’o sâră cantitatea neîn­
tul de vedere sciiuţifio, mai ales pentru-oă victoriă asupra armatei generalului Methuen.
mai multe limbi şi tot-dâuna dispărută, par’că semnată de-o jumătate hectolitru de bere.
e prima luorare în acest fel şi pentru-oă e Delarey a luat dela EuglesI tâte muniţiu-
ar li înghiţit’o pământul. Cea mai des oitată A provoca o seriâsă primejduire a
scrisă de cel mai autorisat savant în aoâstă nile şi provisiunile şi 4 tunuuî. Dintre En-
traducere este oea italienâsoă,în care ouvin- vieţii fără nici un scop, nu este curagiul
materiă. D-l Ştefănesou vorbesce întâii! glcsl au căcţut 150 şi tot pe atâţia au fost
tele „Ex-rabbino Moldavo* (ex-rabinul mol­ virtuos bărbătesc, căruia îi este opusă laşi­
despre cutremur în general, arătând, cari fâouţl prisonierl (Despre lupta aoâsta s’a
dovean) a fost înţelâsă de mai mulţi, între tatea, oi este pur şi simplu o fudulie pă-
sunt căuşele lui. In urmă d-sa dă lista tu­ vorbit şi in telegramele din sorginte en-
cari şi|de deputatul Sohneider din Viena, ex- oătâsă. Pentru adversarul diu principiu al
turor publicaţiunilor, oe le-a consultat ou glesft, dâr într’o formă deghisată. Lupta a’a
rabinul „Moldavo*, ca şi cum l’ar fi chemat duelului astăcjl se oere un ouragitl nease­
privire la scrierea d-sale. Bine înţeles nu întâmplat lângă Zeerust, partea nordică a
„Moldavo* şi nu Neofit. Neofit va rămânâ mănat inai mare de-a crefusa duelul, decât
se pâte soi cu siguranţă tâte outremurile Tranavaalului.)
pururea un olassic martor în afaoerea omo­ pentru un aderent al duelului de a-se
întâmplate dela 455 şi pănă la 1846, de
rului ritual, de aoeea, dâcă nu i-se pâte tă­ duela.
âre-ce în oele mai multe caşuri nu ni-a
gădui esistenţa, — cum o face „Br L.“ — Imputarea laşităţii arunoată în faţa Un colaborator al Ţiarului „Amster-
rămas nimic soris despre acest fenomen. damer Courtnt“ a întrebat pe Kriiger, oă ce
i-se aduce cel puţin aousaţia, că a fost un unui bărbat de onâre, nu-i dă dreptul de-a
De aceea d-l Ştefănesou împarte studiul părere are despre faima -morţii lui Dewett.
beţiv ordinar, ale cărui cuvinte nu merită da o probă de îngâmfare criminală, îl în-
d-sale în trei părţi fârte logioe: 1) Cutre­ Stă cum descrie Ţ l tul visita lui ia
ar 3
orecjâmânt, cum a făcut rabinul din Berlin dreptăţesce în3ă să dea o probă de ade­
mure numai presupuse, că au pwtut esistă Kriiger:
(Hirsoh Hildesheimer) înainte de . asta ou văratul curagiii bărbătesc. Peutru aşa ceva
în România; 2) Cutremure probabile, că — Am aflat pe preşedintele în cea
şâse ani în „N. Fr. Pr.„ însă trebue să aibă un prilej potrivit, un
au esistat în România; 3) Cutremure în- mai bună disposiţiă. Soriea tocmai un ar­
prilej, în care consideraţia unui scop im­
Din arehiducesă — contesă. Din tîmplate ou siguranţă în România. Autorul ticol pentru o revistă olandesă în oare
portant corăspuncjător cere sâu cel puţin
cercurile curţii vienese a transpirat soirea, a ţinut ou orl-ce preţ să nă cât se pâte de spunea, că premiul Nobel trebue oonferifc
permite riscarea vieţii.
că în familia domnitâre se va întâmpla esaot, esaotitudinea fiind cea dintâiîi con- deputatului liberal engles Stcad. Kriiger m’a
Să luăm pe vitâzul soldat în oampa-
■ârâşl o căsătoria, al cărei unic imbold este diţiune, oe «e cere unui savant. primit cu următârele cuvinte :
nie, care intrepid (dâr un nesocotit) pri-
amorul. Una din fiicele arohiducesei Maria — M’aşI rămăşi, oă soiu oe vrâi dela
Noul conducător al Filipimlor. vesoe în faţa morţii. ]£tă o probă de veri­
Teresia, văduvă după archiducele Carol mine. Ai venit, să soiricescî, dâoă Dewett
Din Manilla se anunţă, că generalul Mal- tabil ouragiîl. Vitâzul soldat nu luptă pen­
Ludovic, se va logodi ou contele Salm. a murit ori nu? Ei, fi liniştit şi liniştesee
vara, noul oonducător al Filipinilor, a dat
tru onârea sa, el luptă pentru apărarea
„Societatea de lectură Inocenţiu un manifest, în care se proclamă de căpi­ dreptului şi a patriei ameninţate şi aoâsta şi pe oetitorii D-tale în privinţa aoâsta.
Micu CIain“ a teologilor din Blaşiă s’a tan suprem şi declară, oă va reorganisa îi servesce spre onore. Dewett se bucură de cea mai perfectă să­
constituit pe 'anul curent ast-fel: Preşe­ armata şi va numi doi mareşali şi 4 bri- A mai rămas duelul oa satisfacţiune, nătate. El nu numai oă n’a murit, oi se
dinte: Sever I. Frăţilă teolog au. IV-lea. gadirl. adecă ca mijloc de-a repara onârea. pregătesce de a tortura şi mai mult pe En-
-
Vioe-preşedinte. Nicolau Ticaciu, teolog an. Moravuri electorale americane. Se Duelul ar fi apt pentru aşa ceva nu­ glesl. A fost silit să-şi sohimbe adese-orl
Ili-Iea. Secretar: Vasile Moldovan, teolog scrie din New-York: Alegerile de primar, mai presupunând, că printr’ensul adversarul- locul, oa nu oum-va să cadă în mânile En-
■an. IV-lea. Cassar: Traian German, teolog cari au început aiol, au dat la ivâlâ lucruri ar putâ fi forţat cel puţin cu un resultat glesiior. Aoâsta se pote înohipui uşor, fiind-
au. IlI-lea. Archivar: Eugen Pop Păourar, ■ nespus de stranii. Se pote spune făre exa­ probabil, de-a repara onârea. oă inimicul e de 20 de ori mai număros, deoât
teolog an. IlI-lea. Controlor: Corneliu An­ gerare, că New-Yorkul a devenit acum tot Aici ni-se impune o oomparaţie între Burii luptători. Eu ţ’aşl putâ spune unde
drea, teolog an. II-lea. Bibliotecar: Petru aşa de nesigur în ce privesce viaţa şi ave­ duel şi răsboifi, oare este o luptă dintre se află Dewett, n’o pot face însă pentru si­
guranţa lui. Şi aoum mai în urmă când
Ţintea, teolog an. Il-lea. Notar: Nicolau rea, cum erau odinioră oraşele din împre­ două popâre sâu grupări de state. Insă în­
Marou, teolog an. I-lea. Membrii în oomi- jurimile minelor de aur. Spre a-şl spori nu­ tre duel şi răsboiă sunt două diferenţe ţ’arn descoperit mişcările lai Botha, numai
sia literară: Valeriu Vârv, teolog an IV-lea. mărul voturilor pentru cjlua alegerii, parti­ esenţiale. decât s’a telegr&fat la Londra şi din Lon­ 8
Virgil Hăţiăgau, teolog an. IV-lea. Gavril dul Tammany a concentrat în New-York Intâiă nu esistă de fapt nici un tri­ dra lui Kitcheuer, — aşa că propriu Ţ-
Branea, teolog an. IlI-lea. Iuliu Tătar, criminalii de tot soiul, începând dela pun­ bunal pus peste popore şi state, care să eu am trădat lui Kitohener planul de luptă
teolog an. IlI-lea. Ioan Boldor, teolog an. gaşii de rând pănă la tâlharii de drumul judece divergenţele de orl-oe natură şi să al lui Botha. Trebue să soi, că sunt în oon-
II-lea. Octavian Popa, teolog an. II-lea. mare. O parte din răsplata, ce li-se dă pen­ aibă şi eseouţia la disposiţie. Dâcă ar esist-a tinu înounjurat de spioni engleal, oarl ci­
Petru Suoiu, teolog an. I-lea. Ştefsn Pop, tru serviciile aduse, este promisiunea solemnă acest tribunal, atunci nu s’ar putâ admite tesc cu zel Ţârele D-vâstre.
teolog an. I-lea. şi categorică de a nu fi pedepsiţi pentru îndreptăţirea răsboiului, care are urmări *
crimele făptuite pănă acum. Din lista ho­ atât de funeste. Din oontră, la noi şi în Deputatul naţionalist din camera fran-
Sabiă de onore Tarului. In cercurile
ţiilor, spargerilor şi omorurilor săvârşite în tâte statele oivilisate esistă pentru particu­ cesă Berrij, a adresat prezidentului urmă-
armatei frauoese s’a pornit o mişcare, cu scop,
ultimele trei săptămâni, se pâte vedâ, oă lari asemenea tribunale, cari ne pot pro­ târea moţiune:
•oa toţi acei militari, oarl portă decoraţii, se
nâptea nimeni nu mai e sigur de viaţă în cura remedura atât în caşuri de litigiu, cât „Camera învită guvernul, oa dim­
contribue ia lista din a cărei sumă să se
New-York. Acum eâte-va dile a fost asasi­ şi în caşuri de ofense. Mi-se va răspunde, preună ou oelelalte naţiuni să studieze
pregătâscă o sabiă de onâre pentru Ţarul
nat şi jefuit un om în strada Frankfort, oă tribunalele nu ar primi, deoât în caşuri modalitatea prin oare Anglia ar putâ fi
Rusiei. Sabia va fi predată Ţarului de oă-
tră o delegaţiă a veteranilor, pe la finele dece paşi depărtare de parcul „Row“ fârte esoepţionale să judece ofense, pentru cari constrînsă, ca femeile, copiii şi bătrânii, cari
frumos iluminat şi tot-dâuna animat. Pro­ »e obiolnuesce a-se provoca la duel. suferă în câmpurile de concentrare engleze,
•lui Noemvrie.
prietarii de magazine îşi angajeză paznicii Firesoe, că dâcă cin6-va la cafenea să fiă duşi în loourl mai igienice.*.
Regina Margareta în Fiume. După- proprii, de âre-oe n’au încredere în poliţia. trecând pe lângă o masă, dă jos un jur­
■cum se anunţă diu Fiume, văduva regină nal, fără să 4i°ă imediat „pardon*, âr res­
Teatru de varietăţi. In cafeneaua L i t e r a t o r â .
Margareta va visita probabil oraşele Fiume pectivul de pe masa căruia s’a dat jos
„Redoute* a d-lui Schmidt, începând ou
.•şi Triest. jurnalul consideră în aoest fapt un „casus A apărut Dicţionar germano-ro-
cjiua de 2 Noemvrie, o trupă de varietăţi mân pentru şoolă şi conversaţiune, de T
Ludwig Korodi sen. Erl la ora i (Internnţional-variâtâ-deoeut) va deleota pu- belii*, un atentat criminal Ia onorea sa, de
p. m. a repausat Ludwig Korodi sen. di­ sigur, oă tribunalul nu pâte fi supărat cu Alexi. Ed. V. Editura librăriei H. Zeid-
blioul amator de distracţii. Preţul de in­ ner, Braşov, 1901. Preţul 3 corâne 60
rector în retragere al gimnasiului ev. să­ trare Sâmbăta şi Dumineca 1 oorână, în un asemenea proces, fără oa să te faci de rîs. bani (4 lei).
sesc din localitate. Repausatul a fost un —Cum însă? Un lucru ridicol să fiă suficient,
cele-lalte seri 35 bani. Buffetul ieftin.
bărbat de valâre şi mult apreoiat între co­ ca pentru el să-ţl pui viaţa în cumpănă !
naţionalii săi. 8. Experienţa de mai mulţi ani au consta­ Da, da, duelul, pe lângă totă seriozitatea sa S C I R I U L T I M E .
tat, că la suferinţe de stomac folosirea cunoscu­ sângerâsă, are şi unele părţi fârte copi­
Culesul viilor în Ungaria propriu telor prafuri seidlitz ale lui Moli, au efect vinde­ lăreştii. Budapesta, 31 Ootomvrie. Acţi
•cjisă a dat un resultat mai bun ca anul cător, şi sunt de preferit altor medicamente. în­
tăresc stomacul şi curăţă sângele. Preţul unei A doua diferenţă esenţială. între răs- s’a făcut alegerea de preşedinte al
trecut, mai cu sârnă ca cantitate.
cutii originale 2 corone. Se pot căpăta cjilnic prin ■ boifi şi duel oonstă în aceea, oă răsboinl, camerei. A fost ales contele Alberb
Recolta porumbului. După ultima postă cu rambursă, dela farmacistul A Moli lif— după natura sa, aste l a sat pe posibilitatea A p p o n y i cu majoritate de 213 vo­
rantul curţii din Viena Tuchlauben 9. In farma­
statistioă, reoolta porumbului (cucuruzului) de a-ţî elupta, de a-ţl stâroa dreptul, pe turi.
ciile din provinclă să se ceră preparatul A. Moli
în t6tă lumea «e cifrâză c’un deficit de provădut cu maica de contravenţie şi subscriere- oând la duel, după cum s’a mai spus, Paris, 31 Ootomvrie. Escadra
207,350 mii heotolitrii faţă de recolta anu­ aoâsta nu se pâte. Un stat so consideră din Mediterană a plecat erî la Tou-
^ ) °
lui trecut. Ţările, oarl au defioit sunt: Sta- păgubit în interesele sale de drept, sâu ofen­ lon. După comunicările 4i are or
tele-Unite, Canada, Mexic, Italia, Austria, Despre duel.*) sat îu onârea sadeoătrănn aitst&t; el cere parte a escadrei a fost trimisă în
Ungaria. Aceeaşi recoltă ca în anul trecut iv. reounosoerea dreptului său, cere satisfac­ Levante, cu scop de demonstraţiune
au avut Serbia, Portugalia şi republica ţiune. Dâcă nu i-se împlinesce cererea, contra Turciei.
Dâr totuşi pâte va fi vre-un cas, în
Chili. Reoolte de prisos au: Româuia apelâză la putere spre a forţa satisfacţiu- Londra, 31 Octomvrie. In Aldets-
oare duelul, respective provooarea la duel,
-(14,500 mii hoct.), Bulgaria, Rusia, Turcia, nea oerută. Aoest caraoter al forţărei îl hof a sosit ordinul, ca brigada de
să servâsoă drupt probă de curagifi. Dâcă d. e.
Egipt, republica Argentina, Uruguay, Fran- tradâză răsboiul, în oposiţiă ou duelul, întâiîi cavaleria de acolo se stea gata de
i-se spune oui-va, oă e fricos şi laş, de si­
oia, Spauia. Situaţiunea României este oea prin aceea, oă adversurul nu este întrebat, plecare în Africa-de-Sud pe la mij­
gur, că prin faptul, că se va ooborî pe
mai avantagi63â şi probabil, că starea ei dâoă admite forţarea intenţionată, va să locul lui Noemvrie.
arena de duel, va înlătura imputarea, ce
economică financiară se va îndrepta simţi­ Ţcă, dâcă primesoe declaraţia de răsboiîl,
i-s’a adus ? Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
tor în urma vinderi şi exportului a însărci­ apoi, şi în special, prin aoeea, oă soopul in­
nate cantităţi de porumb. După Statele- *) A-se vede N-rul 229 al „Gaz. Trans.“. tenţionat nu atârnă dela răsboiîl oa atare, Redactor responsabil: Traian II. Dop*