Page 73 - 1901-10
P. 73
REDACTIUNEA, „oazeta* iese îi mutre <U.
AlministraUnnea şi Tipografia Aăonameiite pentru Austro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare or. 30. Pe im an 24 cor., pe ş6so luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorisori nefrancate nu se pri
mesc.—Manuscripte nu se N-rii (le Dumineci 2 fi. pe an.
retrimit. Pentru Bomânia şt străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe ş6se
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
•e prlmeso la Admlnlstraţlune In
Braţov şi la următdrele N-rii de Duminecă 8 franol.
Se prenumoră la t<5te ofi-
MEOUBI de ANUNŢURI:
în Vlena la N. Dukes Nachf., oiele poştale din întru şi din
Nux. Augenfeld & Emeric Les- afară şi la d-nii colectori.
ner, Heinrich Schalek. A. Op- Abonamentul pentrn Braşov
pelik Nuchf. Anton Oppelik. Admtnistraţiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Qold- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
berger. Ekstein Bernat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Leopold(YTI Erzsâbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oo..
PREŢUL INSERţlU NIL0R: Cu dusul în casă: Pe un an
o soria garmond pe o colină ( N u m e r d e D u m i n e c ă 42). >24 oor., pe 6 luni 12 o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oorăne. — Un esemplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi insorţiunile sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 234.—Anul LXIV. 1901.
Şvabii din Bănat siţi de conscienţă şi... au pus vina pe copiii noştri să nu-şî mai pătă în lor directe şi după-ce enumeră şi
Saşii din Ardeal, că ei ar fi agita văţa limba părinţilor? 44 alte proiecte de mai puţină însem
a) Intre multele pop6re, care lo- torii, ei au umblat printre Şvabi, „D’apoi dor noi suntem creş nătate, mesagiul tronului face amin
cvtesc în ţerile de sub corona Sfân aŢÎţându-i să se scole şi ei împotriva tini, cari învăţăm in porunca a patra tire şi de mult discutata cestiune a
tului Ştefan, ocupă un loc de frunte asupritorilor naţionalităţii germane. să cinstim pe tatăl nostru şi pe organisării autonomiei bisericei ca
şi poporul German. însuşi ministrul Szell, despre a mama năstră, âr acum în şcălele tolice din Ungaria, la resolvarea
Se găsesc Germani în tbte col cărui înţelepciune atâta s’a scris maghiare se învaţă copiii, ca să-şî căreia guvernul încă e gata a-şl da
turile ţării: în Scepus, în ,Nordul prin foile maghiare, a spus odată despreţuăscă părinţii şi obiceiurile şi şi în viitor concursul său. In legătură
Ungariei ; dincolo de Dunăre, pe la unei deputaţiunî săsesc! venită la limba. Cum vine asta ? cu acâsta spune, că cestiunea între-
44
Pojun, în Bănat şi în Transilvania. Budapesta din Transilvania: „Am Aşa s’au întrebat Şvabii din girei venitelor preoţesc! va primi în
Căci d6r’ t6te oraşele din Ungaria aucjit, eă aţiţaţî pe Şvabi, la împo Bănat şi s’au hotărît să nu mai su sensul legii dela 1898 o soluţiune
au fost zidite şi locuite dela înce trivire. Yă povăţuiesc, să vă astâm fere nici ei atâta batjocură, câtă s’a definitivă, regulându-se şi congrua
put de colonî Germani şi numai în păraţi, căci de nu, am să vă În făcut pănă acum pe socotâla lor. preoţilor romano-catolicî şi greco-
cetul cu încetul s’au maghiarisat. văţ eu! 44 Şoviniştii însă nu vor să vadă uniţî, firesce cu concursul clerului
Despre aceia, cari nu apucaseră Acuma vine numitul cjiar din adevărata causă a redeşteptării Şva înalt catolic. Discursul tronului mai
încă a-se maghiarisa, nu se aucjiau Timişora şi răspunde la acusaţiunile bilor şi călăresc şi acuma tot pe accentuâză buna înţelegere cu aliaţii
veşti bune pană acuma în privinţa aduse lor, că ei ar fi adică numai băţul lor favorit, că agitatorii sunt de şi raporturile amicale cu tăte pute
naţională. Se sciea numai despre nisce instrumente în manile Saşilor: vină, • că se plâng Şvabii. rile străine, aşa că pe basa acâsta
Saşii din Transilvania, că se apără „Nu e adevărat D-lor! Agitatorii nu Cunăscem bine cântecul acesta, speră, că ne vom bucura de bine
cu tărie în potriva magbiarisării, der sunt Saşii ci voi cei dela Budapesta. de a căuta causa unei mişcări na facerile păcii. In fine încheiă asigu
despre ceilalţi Germani, din celelalte Puneţi mâna numai pe nasul vostru ţionale tot în altă parte şi nu unde rând pe membrii celor două camere
părţi ale ţării tot aşa sevorbiapănă cel cârjoiat şi vă trageţi săma, căci este ea în adevăr. N’au strigat ga de graţia regală.
mai deunăcjî, că sunt pierduţi naţio- agitatorii cei mai mari sunteţi voi zetele jidano-maghiare de atâtea-orî *
nalicesce şi că e numai cestiune de jupânii de prin redacţiile gazetelor şi la adresa nostră, că „iredentiştii Alaltă-erî Joi s’a ţinut prima şe
44
timp şi îi vom vede cu desăvârşire din Budapesta, cari mereu strigaţi, din România sunt de vină, că noi dinţă în merit a dietei. La ordinea
înghiţiţi de poporul maghiar. Cu maghiarisare, maghiarisare! 11 cerem respectarea drepturilor năstre ? 4ilei a fo9t alegerea preşedintelui.
deosebire despre Şvabii din Bănat In adevăr — spune numitul (ţiar, Deputaţii erau de faţă în mare nu
nu s’a pomenit niciodată, să fi des ceea-ce se petrece prin satele svă- măr. Erau doi candidaţi la demni
făşurat cea mai mică împotrivire bescî din Bănat, este revoltător. Revista politică. tatea de preşedinte: contele Albert
contra sistemului de maghiarisare. De oraşe nici nu mai vorbesce, Apponyi, din partea liberalilor, şi
■Spre marea mirare a tuturora pentru-că acolo tăte şcolile le-au luat Luni s’a făcut în palatul din Bela Komjathy din partea kos9uthiş-
şi spre ciuda nespusă a celor dela din manile Germanilor şi le-au ma- Buda deschiderea solemnelă a dietei tilur. Majoritatea absolută a voturi
putere lucrurile s’au schimbat. Din ghiavisat. Der acum s’au aruncat şi printr’un lung discurs rostit de Ma- lor a întrunit’o contele Albert Ap
Băr.at se ridică glasuri de oposiţie, asupra satelor. Şi aici au procedat jestatea Sa monarchul. Intre cestiu- ponyi, care a şi fost proclamat pre
ba la alegerile trecute şi-au pus chiar cu o viclenie ne mai pomenită. Pe nile numerose, ce dieta actuală este şedinte ales. Candidatul kossuthiştilor
un candidat al lor, care spunea pe când anume în şcblele dela oraşe chemată să le resolve, discursul tro n’a întrunit decât vr’o 40 voturi
faţă în programul său, că vră să autorităţile şcolare permit să fie câte nului a accentuat înainte de tăte S’a procedat apoi la alegerea celor
apere caracterul german al conaţio 80—100 de elevi într’o clasă, la sate, regularea raporturilor comerciale în doi vice-preşedinţi, reuşind candidaţi
nalilor săi din Bănat. decă sunt numai opt peste şâse-c}ecî, tre Ungaria şi Austria. Dieta tre guvernamentali Bela Tallian şi Ga-
In Timişăra apare chiar un cţiar inspectorul cere să se înfiinţeze o cută a regulat numai provisoric briel Daniel. Candidaţii kossuthiştî
de tăte cjilele, care în timpul din clasă paralelă. „N’avem banî!“ răs aceste raporturi, dieta de faţă însă au că4ut. Prin acâsta camera a tre
urmă publică mereu articole cât se pund ţăranii. „Nu-i nimic spune ins va fi chemată să reguleze în mod cut peste formalitatea primei consti
păte de aspre contra sistemului de pectorul. Vom face noi pe cheltuiala durabil acâstă afacere importantă. tuiri. Pe la ăra 2 d. a. apăru şi nou
44
maghiarisare. statului . Ţărauii s’au învoit, cre In legătură cu acâsta, discursul tro alesul preşedinte Albert Apponyi în
Şoviniştiî dela Budapesta, văcjend zând, că cine scie, ce uşurinţă va fi nului amintesce necesitatea de a-se sală. Era îmbrăcat în magyarcă.
acâstă redeşteptare neaşteptată a asta pentru ei. Când colo şcăla era stabili tariful vamal general pentru Ovaţiunile curgeau puhoiu. El ţinu
Şvabilor din Banat, nu-şî puteau în făcută, ce e drept, pe socoteala sta pregătirea tratatelor comerciale in apoi un discurs, în care a vorbit des
chipui că ea ar fi isvorîtă din con- tului, der de acum înainte nu mai ternaţionale, cari tocmai acum for- pre chemarea parlamentului şi des
scienţa lor naţională, care nu era îngăduiau să înveţe copiii nemţesce mâză obiect de seriăse îngrijiri ale pre datorinţele unui preşedinte. A
încă mbrtă, ci numai adormită şi nici un cuvânt. celor două guverne dualiste. După-ce promis, că va respecta libertatea cu
căutau, după ;obiceiul lor, alte mo „Va să Ţica aşa ămenî sunteţi vorbesce de problema fărte impor vântului şi va garanta pe-o formă
a
tive, alte cause. voi? 4i° eau Şvabii. Ne-aţî făcut tantă a stabilirei contingentului de acâsta libertate chiar părerilor celor
Ei cjiceau anume, că trebue să şcăla pe cheltuâla statului, ca să ne recruţi, despre reforma administra mai contrare. In fine declară camera
fi intervenit aici niace agitatori lip vîrîţî limba maghiară în şcălă şi ţiei, de străformarea sistemului dări de definitiv constituită.
duce pănă acolo. Din cornâra aoeea ai putâ A spus’o, dâr la inimă îl rodea în boltitură înaltă de cristal se racjimă de
44
FOILETONUL „HAZ. TRANS .
lua atâta, cât să înoarol opt-cjecl, ba chiar taină pentru oele patruped de cămile. In nisce pilaştri de aur, âr nisoe carbuncull
o miie de cămile şi nici nu s’ar cunâsce. inima lui pe lângă sgârceuie se alăturâ şi răspândesc lumina îa t6te părţile.
Abdallah. Abdallah ascultă ou respiraţia oprită pisma. Intre pilaştri de aur, lucru ne mai
şi strălucirea aurului îl orbesoe ou desăvîr- Astfel se soulară de lângă isvor amân pemenir,, stau grămecjl mari de aur, a oăror
După, Adalbert Chaniisso. şire şi o lăcomiă nemăsurată îl cuprinde. doi; dervişul arată drumul Înainte, âr Ab strălucire îl orbesoe pe om. Şi ou grăme
„Frate, ascu!tă-mă frate, du-mă acolo nu dallah mâna cămilele după el. Ei sosesc la zile de aur se schimbă, cât suut halele de
Abdallah stă culoat lângă un isvor în
mai decât. Ţie nu-ţl pâte folosi nimioa co- nisce dîmburl, unde se deschide o strîmtâre lungi, diamante, smaragde, rubine, şi între
deşert şi se odihnesoe. împrejurul lui paso
mora, dâr pe mine mă faci fericit şi bogat. îngustă, oare duoe la o vale mai largă. De ele numai atâta io«, cât să poţi treoe. Ab
opt-decî de cămile, întrâga sa avere. Fu
Haide să încărcăm acolo ou aur oele opt- jur împrejur spaţiul este împresurat cu dallah îşi vîră mâna pănă în cot în gră-
sese la Balsora ou marfă, pe oare vîucjeu-
cjecî de cămile ale mele, numai opt-decî de nisce păreţi înalţi de stâncă. In sălbătă- meZile de aur şi se simte forte ferioit.
du-o cu bun preţ, aouma se Sntoroe vesel
cămile, nici nu se va băga în sâmă. lilr ţie oimea a*.-ta cred, că picior de om înoă nu Inourend însă îşi vede greşala şi lasă
la Bagdad. 6tă însă, că la aoelaşl isvor vine
frate, îţi făgădueso răsplată pentru serviciu călcase. Se opresc. Abdallah rămâne la oă- aurul la o parte şi se apucă de diamante
şi un derviş*) pe jo» şi cu toiagul în mână.
oămila cea mai bună şi cea mai tare, îm mile şi le împarte in două. In aoest timp şi pietri scumpe. Şi bucuria lui nu este aşa
Ei se salută unul pe altul şi se pun îm
preună cu aurul, cât îl va pută duoe în dervişul adună la pâla păretelui stâncos de mare de oeea-ce dt^ce ou sine, cât îi
preună la gustare şi laudă beutura diu is
44
spate . ârbă uscata şi crengi şi făcând din ele gră este de mare ciuda şi părerea de rău pen
vor şi laudă tot-odată şi pe Allah. Pe urmă
La aoâsta răspunde dervişul: „Frate, madă, le aprinde. Şi când flacăra s’a ridicat tru ceea-oe nu pâte duce ou sine.
s’au întrebat unul pe altul despre scopul
eu am socotit altfel : Ţie patru-ijecî de oă- în sus, arunoă în ea un pumn de mirodenii. După-ce s’au încărcat oămilele aşa că
oălătoriei şi fie-care a spus, ce doria să scie
mile, mie patru-cjecl, aşa este, mi-se pare, Se face un fum teribil, care întunecă sâ- nu mai puteau, Abdallah observă ou mi
celalalt.
ou dreptate. Preţul celor patruzeci de rele, pământul se outremură şi un tunet rare, că dervişul se duoe la oapătul cori
Vorbind aşa despre una despre alt»,
oamile îl vei primi tu de miliâne de ori grâznio se aude. Pe urmă întuncrecul se dorului, acolo deschide o ladă, din care ia
dervişul cjice între altele : „Eu sciu în aoeste
îndărăt. Şi apoi... dâr, dâcă aşi fi tăcut şi risipesce şi sârele apare diu nou şi în pă- o cutie şi închide âră lada. Cutia este de
ţinuturi şi ouuoso torte bine locul, unde
nu ţi-aşi fi spus nimioa. Ia gândesce-te nu retele de stâncă se deschide o pârtă largă. lemu şi ceea-ce conţine încă pare a fi fără
esistă o comoră nepreţuită şi te-aşl putâ
mai !“ Acâstă pârtă conduce în nisce hale pom- valdre, o alifie (unsdre) de uns pe barbă.
— „Bine cŞioî, bine <fi°I frate. Ei, p6se, ea şi cari ochiţi omenesc încă nu vă- Dervişul se uită la ea cu drag şi apoi o
*) Derviş, cuvent persic, însemn âză: sărac,
apoi: un om, care a renunţat la plăcerile lumesc!, ha’d’să plecăm numai decât. O să împărţim cjuse. T6te sunt zidite din pietri scumpe şi vîră cu îngrijire sub haina lui oea largă.
călugăr mohamedan. drept cămilele, o să împărţim şi câştigul! 44 metal de oătră duhurile adâncimilor. O După aoestea ies amândoi afară, unde
