Page 74 - 1901-10

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 234. —1901.

Ţinem a aminti, că în (Ţua, ce promisiunile, ce li li-a făcut şi că 4 tunurî şi 15 cară cu muniţiunî şi miterea în armata austro-uugară pentru
a precedat constituirei dietei, parti­ prin politica sa favorisâză pe Ger­ provisiunî. Delarey a plecat spre timp de cjeoe luni a celor 6 ofiţeri de stat
dul liberal dela putere a ţinut prima mani. Dâcă guvernul ţine, ca des- Rustenburg, unde s’a refugiat Me­ major, cari fuseseră propuşi. Aceşti ofiţeri
confei:enţă după alegeri în localită­ baterea se nu fiă zădărnicită, va, thuen, care, ajuns în mare strîmtâre, sunt următorii: oăpitan Lupescu Ah, Stră-
ţile clubului liberal. S’a adunat in­ trebui negreşit se între ârăşî la în­ a cerut ajutâre dela Kitchener. tilescu D., Rujinski N., Mihăesou Ilie şi
triga gardă guvernamentală. Aici voială cu Cehii, se le facă promi­ In consiliul de miniştri, ce s’a Şolcăn»scu E. Dânşii vor pleca pe la 15
miniatru-preşedinte Coloman Szdl şî-a siuni şi concesiuni nouă. Ce vor ţinut cţileie acestea în Londra, s’a Decemvrie, pentru a-şl începe stagiul.
espus părerile sale asupra chipului cfice atunci Nemţii ? decis, ca Anglia să mai provâce
cum înţelege el disciplina de partid. odată pe Bur! prin Kitchener de a Dela Metz la Bucurescî călare.
După-ce se felicită, că partidul libe­ * capitula. Dâcă vor face acâsta, An­ Se scrie din Buouresoî: Duminecă sâra la
v
ral a eşit victorios din lupta electo­ Soiri telegrafice din Paris spun, glia va încorpora de-ocamdată cele 11 âre a sosit loooteneutul Ecyl din regi­
rală, spune, că „votul naţiunei“ a că Francia s’a hotărît a întreprinde două republici, dâr îndată după res­ mentul de Drsgonl Nr. 9 prusian (cu gar-
nisâna în Metz), care a făcut drumul dela
consfinţit principiile şi scopul parti­ un pas fârte serios şi energic faţă tabilirea ordinei, atât Transvaalul
dului şi a declarat, că doresee a re­ cu Turcia, care nici pănă acjî n’a îm­ cât şi Oranj e vor căpăta deplină Metz pănă la Bucurescî călare pe unul şi
construi statul naţional maghiar, a-1 plinit pretensiunile ridicate de gu­ autonomiă. Dâcă Burii nu vor primi acelaşi cal, pleoâud la 3 Ootomvrie st. n.
întări şi desvolta pe basa dreptului vernul frances în afacerea Lorando condiţiunea acâsta, Anglia va con­ din Metz în timp de doud-c(ecl de cj,ile (2130
public prin politica liberalismului. şi Tubini. O escadră constătâre din tinua răsboinl pănă la fine şi va de chilometri). Loootenentul Heyl a stră­
D-l Szell declară, că nu se va abate cinci mari vase de resboiu, cu 2000 trata pe Bur! ca pe popor învins. bătut acâsta distanţă călare, spre a faoe o
nici o iotă dela direcţiunea politică, omeni şi sub comandamentul con- ovaţiune Regelui Carol al României, care
ce a desfâşurat’o în programul seu, tra-amiralului Caillard a plecat din este şeful regimentului, în oare servesce el.
că va sta neclintit pe basa acestui Toulon, pentru-ca — precum se crede SOIRILE BILEI. îndată-oe a treout grauiţa română ofioerul
program, pe care îl va susţină în — se mârgă la insula Mitilene german fu primit în tâte localităţile ou
întregitatea lui, nu va lăsa nimic (Lesbos) sâu în Salonic şi se secues- — 20 Octomyria v. ovaţiunl din partea oficerilor români. în
din el şi nu va suferi nimenui vr’o treze acolo vămile portului. E mai Dela „Asoeiaţiune“. Dumiueca tre­ tâte garuisânele s’au aranjat în onârea lui
abatere dela el. Va asculta bucuros probabil însă, că escadra francesă cută comitetul central al „Asociaţiunei" a festivitiţl; şâpte ofioerl din Oraiova, Turnu-
părerile altora, dâr cere, ca decă va merge în Mitilene, deâre-ce în ţinut şedinţă sub presidiul d-lui Dr. Ale- Severio şi Slatina l’au însoţit pănă la Bu-
odată s’a stabilit ceva, aceea se se Salonic sunt interesate, afară de mo- sandru Mocsonyi, care, precum se soie, la curescl. A doua (fi după sosirea sa la Bu-
considere ca voinţa unitară a parti­ narchia nâstră, Germania şi Anglia, adunarea generală diu urmă a fost ales cu ourescl, looot.-Heyl dimpreună cu ataşatul
dului, care obligă pe toţi membrii âr Francia nu va voi să aplice re­ unanimitate president al „Asooiaţiunei". D-l militar german a fost invitat la dejun la
lui. — Ou alte cuvinte, s’ascultaţî şi presaliile faţă cu Turcia chiar în Mocsonyi a sosit în Sibiiu deja Sâmbătă Regele în castelul Peleş.
se urmaţi ce voiu 4ice eu. şi o iotă se acest port. Conflictul între Francia sâra, şi i-s’a făout o frumâsă primire la gară Jurământul recruţilor. Recruţii gar-
nu ve abateţi dela programul meu! şi Turcia s’a înăsprit serios deja din din partea tinerimei române, cere prin ros­ nisânei din loc au depus erl, Vineri, în mod
Câta mamelucâscă se asculte aşa- August a. c. când ambasadorul fran­ tul d-lui profesor seminarial G. Prooa i-a solemnei jurământul de fidelitate cătră Ma­
dâr şi se se supună. ces Constans a părăsit Stambulul. adresat o căldurâsă cuvântare de bineveni- iestatea Sa împăratul şi Regele. înainte
încă atunci guvernul frances s’a re. Dintre membrii esternl ai comitetului de acest act însemnat în viâţa militară,
*
gândit la o demonstraţiune navală au participat la şedinţă d-tiii Dr. Augnstin recruţii au fost conduşi erl diminâţă în
Deşi ministrului preşedinte aus­ în contra Turciei, însă nu voia to­ Dunea şi Dr. Vas. Hossu, canonici metro­ grupm’î formate după confesiune la biserică,
triac Koerber i-a succes se înlăture tuşi să facă acâsta tocmai pe tim­ politani din Blaşifi. D-l Dr. A. Mocsonyi a spre a asista la serviciul divin, oficiat din
piedecile, ce se puneau în calea des- pul când se aştepta visita Ţarului deschis şedinţa la orele 4 d. a. printr’un acest incident. Se scie, că Românii formâză
baterei budgetului, şi cu tâte că des- în Francia. Pentru aplanarea con­ disours, în oare a mulţumit de onârea, ce partea preponderantă a garnisânei din Bra­
baterea acâsta s’a început de câte-va flictului a intervenit Rusia, dâr Sul­ i-s’a făout prin alegerea de president al ce­ şov. Pentru cei greco-catolicil a celebrat
dile, totu-şî situaţiunea în Austria con­ tanul n’a voit să cedeze. Acum a lei mai de frunte instituţiunîculturale a nâs- liturghia preotul militar Dr. David, ţinân-
tinuă a fi gravă şi critică. Nici una plecat escadra francesă în apele tur­ tre. La disoursul de deschidere a răspuns v.-pr. du-le după evanghelia şi o cuvântare des­
din partidele naţionale din camera cesc!, ca prin acâsta să facă pre­ Iosif Steroa Şuluţiu. La ordinea (filei s’a decis, pre datoriile soldatului cătră ţâră şi tron.
vienesă nu au încredere în guvern. siune asupra Turciei şi Francia să-şî ca suma de 2000 cor. votată de adunarea Pentru soldaţii greco-orientalil sf. liturghiă
Acâsta s’a văcjut şi mai bine cu oca- validiteze pretensiunile. Se crede, generală dela Băile Heroulane ca ajutor a fost celebrată în biserica din cetate de
siunea primei cetiri a proiectului de că în momentul din urmă Turcia pentru şeâlele confesionale, să se dea pen­ M. O. Domn protopresbiter B. Baiidescu cu
budget, precum şi în decursul şedin­ va ceda. tru trebuinţei* biblioteoilor şcolare. Cons- asistenţa preotului militar Nicolau Fizeşianu,
ţelor de Marţi, Miercuri şi Joi ale tatându-se, că sunt vacante mai multe sti­ care la pricâsnă ţinu recruţilor în limbagih
„Reichsrath“-ului, când vorbitorii di­ Drama sângerâsă, ce de doi an! pendii, s’a decis să se publice concurs pen­ poporal cuvântarea ocasională, vorbindu-le
feritelor partide au marcat atitudi­ se desfăşură cfihnc în munţii şi câm­ tru obţinerea lor. Printre propunerile pre- despre sânţenia şi însemnătatea jurământului,
nea lor faţă cu politica guvernului. piile Africei-de-Sud, continuă să emo­ sentate a fost şi aoeea a despărţământului precum şi despre crima călcărei de jurământ,
Cehii tineri, social-democraţii, Ger­ ţioneze lumea. Uriaşul Goliat n’a Oluşiă, de a-se lua diaposiţii pentru serba­ îndemnându-i la fidelitate cătră tron şi la
manii radicali, Italienii şi Slovenii, putut încă să biruâscă pe micul, dâr rea demnă a descălecării nâstre în Daoia, cultivarea acestei virtuţi moştenită dela
toţi rend pe rend au declarat prin curagiosul David şi leul britanic a aoum când s’au împlinit 18 veacuri. Propu­ străbuni. După terminarea serviciului divin,
rostul conducătorilor lor, că n’au îndurat şi pănă acum înfrângeri nu- nerea a fost dată în deliberarea secţiunei recruţii s’au reîntors la casarmele lor, unde
încredere în guvern, că prin urmare rnărâse. Numai de curend, în 24 Oc- istorice. în presenţa comandanţilor au depus jură­
nu vor vota budgetul şi că vor com­ tomvrie n., armata vitâzului coman­ Adunarea generală a reuniunei ro­ mântul în limba maternă.
bate politica guvernului. Bate la dant bur Delarey a dat un sdravăn mâne de îmormântare din Braşov, în înmormântarea principelui Murat
ochi mai ales schimbarea de front frecuş armatei generalului engles soopul votărei statutelor şi a constituirii ei, s’a făcut cu mare solemnitate în diua de
a Cehilor tineri. Pe când ei, îm­ Methuen la Zeerust, în partea nordică este convocată pe Duminecă 28 Odomvrie 28 Octomvrie. „Figaro" dela 20 Ootomvrie
preună cu marii proprietari feudali a Transvaalului. Lupta a durat 5 (10 Nov.) a. c. la orele 2 p. m. în sala fes­ scrie, că biserica „St. Pierre de Chaillot"
cehi erau pentru a-se da curs liber âre şi s’a sfîrşit c’o strălucită victo- tivă a gitnnasiului român din loc. Este de îmbrăcată în dx-aperil negre era plină de
şi neîmpiedecat desbaterei budge- riă a Burilor. Englesii n’au putut dorit, ca attt membrii Insinuaţi, cât şi toţi lume alâsă, venită să se râge pentru sufle­
tare, acum de-odată trec în oposiţia scăpa, decât prin fugă ruşinâsă. Ei doritorii de înaintarea nâstra, sâ se întru- tul aceluia, care fusese unul dintre cei mai
cea mai vrăşmaşă, ba nu este es- au pierdut mulţi soldaţi şi număroşî nâscă la acea adunare în număr oât se pâte viteji soldaţi ai Franciei. In primul rang
chis chiar nici aceea, ca se-şi ia re­ alţii au căcţut răniţi. Afară de aceş­ mai mare. la drâpta ocupă loc d-l Greg. Ghica, mi­
fugiul la obstrucţiune. Cehii tineri tia mulţi Engles! au fost făcuţi pri- Oficerii român! în armata austro- nistrul României în Francia, representant
acusă pe Koerber, că n’a împlinit sonierî. Burii au luat dela Engles! ungară. M. S. Regele Carol a aprobat tri­ în misiune specială al Regelui Oarol I, rudă

dervişul aprinde ârăşî uscături şi aruncă în ml spui tu, îmi venise deja mai ’nainte şi Dervişului îi mai rămâue una, oea din „Allah este mare şi alifia minunată ! Dâcă
foc mirodenii, cum a făcut la întrare. Co- mie în minte. Ia din aoeste cămile, după urmă. Lăcomia iuimei lui îl îndâmnă să o te ungi cu ea la ochiul stâng, ţi-se deschid
mâra se asouode din nou între tunete. cum îţi doresee inima, încă Zece. Nu se câră şi pe acâsta. El se arunoă la pioiârele înaintea ochilor tâte comorile din lume
Fiâ-oare îşi ia jumătate din cămile, cade, să te desparţi nemulţumit de fra­ dervişului : „Acuma nu vei putâ răspunde, oâte sunt ascunse sub pământ. Dâcă le
după sorţi, apoi plâoă spre isvor, undeli-se tele tău“. că nu mi-o dai. Nicl-odată nu mi-ai răs­ ungi însă la ochiul drept, atunci orbesol
despart drumurile. Acolo îşi iau rămas buu Abdallah mulţumesce şi plâoă şi îu lă- puns înoă cu „nu“. — „Ei bine, ia-o şi pe de amândoi".
şi-şi dau sărutarea frăţâsoă. Abdallah îşi oomia sa gândesoe: „Şi dâcă aşi cere două- asta, dâcă ţi-o cere inima ! Nu se cade să Abdallah se aprinde de dorul de a
arată recunosoinţa ou multe şi frumâse cjecl, nebunul acesta mi-le-ar da . Se în- te desparţi cu supărare de fratele tău. Fii încerca puterea alifiei: „Frat®, ascultă frate,
u
vorbe. Insă mergând înainte puţin, pisma târce îndărăt în fugă şi strigă după der­ ouoernio şi înţelept cu bogăţiile şi plâcă-ţl tu te pricepi mai bine. Fii bun unge-mă
nu-1 lasă în pace. „Un derviş — Atâtea viş : „Frate, ah frate, să ore(fi vorbelor capul în faţa lui Allah, oare precum îţi la ochiul stâng şi lasă-mă să văd oomo-
comâre —Cămilele m « l e — este supărător! mele. Nu poţi să păc}esel tu nici trei-ejecî dăruesce oomârele, aşaţi-le pâte şi lua". rile".
Şi ce nevoiă are de comâră acela, al cărui de oămile. Aoeste animale sunt mai îndă­ Abdallah mulţumesoe şi plâcă şi se Dervişul îi împlinesce dorinţa, şi mi­
gând trebue să fiă numai la Allah?" — rătnice, decât oreefi. Iţi uşurezi mult sar­ gândesoe în taină: „Oum a putut nebunul nunea minunilor! De-odată i se deschid
u
„Aucjl frate, frate! — şi se întrâce îuapoi. cina, dâcă îmi mai dăruescl cjt?ce . La aoâsta să se despartă aşa uşor de câştig ?“ De-o­ tâte vinele de aur, tot metalul, tâte dia­
— „Nu pentru binele meu, eu mă gândeso dervişul răspunde : „Şi mie mi-se pare, că dată însă îşi aduce aminte de cutie: „Aoeea mantele, rubinele, smaraldele şi pietrile
numai la tine. Tu nu scii câtă grije şi nă- ai dreptate, frate. Oeea-ce îmi spui tu, îmi trebue să fiă adevărata comâră! Ou câtă preţiâee ascunse sub pământ. Pe Abdallah
cas ai luat asupra ta ou patru-(jeoI de că­ venise deja mai înainte îu minte. Ia diu îngrijire o ascanse sub haină!" îl trec sudorile, îl cuprinde o lăcomie ne
eoe
mile. Tu nu cunoscl înoă, cât sunt aoeste aoeste oămile încă Z i după cum îţi do- Seîntârce din nou : „Frate, aucjl frate, mai pomenită şi gândesoe: „Decă m’aşl
animale de îndărătnice. Crede-mâ, oă eu, resce inima. Nu se cade, să te desparţi ne­ să-ţi spun o vorbă: „De oe duoî ou tine unge şi la ochiul drept, de sigur, oă aoeste
deprins din tinereţe ou năoasurile, pot să mulţumit de fratele tău". cutia aceea fără valâre? Oe folos pot să comori nu numai, că le-aş vedâ, dâr aşi
îngrijesc şi de optzeci, pe oând tu nu vei Şi cum vede aşa de uşor acordat, aducă cuviosului derviş asemenea lucruri putâ pune chiar mâna pe ele şi aşi deveni
putâ păcfi niol patru-cjecl. Pâte trei cjeol ceea-ce el abia îndrăsnea să nădăjduâsoă, lumesc!?“ — „Ia-o!" (fi dervişul şi-i dă imens de bogat".
se
încă vei fi în stare să păcjescî, dâr patru­ în inima lui se întări şi mai tare pofta de cutia în mână. Un cutremur de bucuriă îl „Frate, ah frate, asonltă-mă pentru
zeci niol-odată !" avere. El nu se mai pâte opri, el cere fără apucă pe Abdallah, vâclendu-se acum stă­ ultima âră : Unge-mă, te rog şi la ochiul
La acâsta dervişul răspunde: „Şi mie să-i fiă ruşine încă c] eoe din O0 e
l două- pân şi pe cutie. „Invaţă-mă acuma, ce e drept, cum ai făout cu stângul. încă acâstă
0
mi-se pare, că ai dreptate, frate. Ceea-ce- cjecl şi din cele Z os rămase, mai cere nouă. de făout cu alifia?" Dervişul răspunde: dorinţă din urmă să mi-o împlinescl şi apoi