Page 75 - 1901-10

Nr. 2154—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

a generalului principe Murai., pe urmă, d-nei Laura Borbola, renumita pianistă din va case străine au stabilit kerhanale la Necrolog. In 13 (26) Octomvrie a în­
venia representantul împărătesei Eugenia, Sătm&r, cu d-1 major din reg. de infant. 65 gurile Dunărei. Ministrul de domenii a cetat din viaţă Ioan N. Chirciu, harnioul
apoi Ioachim Murat fiul principelui repausat, Ioan Lelesco. luat înţelegere cu Direcţia O. F. R. spre'a econom din Şirnea. Pe răposatul îl jelesoe
contele Goluchovsky ginerele etc. Erau construi vagâne-oisterne pentru transporta­ o numerâsă familiă, între care Nicolau Şir­
Logodnă. D-l Teodor George, învăţă­
representate tâte puterile streine. Austro- rea peştelui viu în Germania şi Austria. In nea preot în Almaş-Sălişte.
tor gr. cat. la şcdla normală din Monor s’a
Ungaria era representată prin d-1 Duniba, fine s’a pornit o mişcare îmbucurătâre din
logodit ou d-şora Victoria Botariu din
însărcinat de afaceri. tâte punctele de privire. Ută cele câte-va Ce este Thermophor? Sub Thermo-
Gurghiu. phor se înţelege vase şi aparate care pot
vase cari au înfiinţat kerhanale: Taranoff
Fondul de 20 bani, întemeiat de Din Herman ni-se scrie, că în 16 din Moscva la Sulina şi Jurilofoa; Orivin acumula în sine cantităţi mari de căl­
„Reuniunea sodalilor noştri pentru cumpă­ Oct. st. v. s’a făcut întroduoerea noului în­ dură şi de a-le comunica ârăşl încetul cu
rarea unei case cu hală de vânzare pe din Odesa la Sulina, Sf. George si Jurilofca încetul fără scădere esenţială a temperatu-
sâma meseriaşilor români din Sibiiu a adaus văţător David Pop, diaoon ţi fost învăţă­ Sepatkiu din Berlin, loLan Kottus din Viena rei, şi prin acâsta de a ţinâ calde lichide,
la activul său sumele de mai jos, dăruite tor în Poiana-Sârată. Tinerii, oarl înainte toţi pentru sărăturl şi icre prospete. O alimente, şi alte obiecte fără a face foc
de ospeţii presenţl la masa bogată, dată ou 6 ani fuseseră elevii densului, au eşit mare casă din Germania înenroi 200.000 timp de 10 âre. Este fârte important mai
din prilegiul esposiţiei de vite, aranjate de călări şi ou cântări naţionale însufleţitâre kilogr. crap prâspăt din lacul Furtuna de ales pentru hrana copiilor, întrebuinţarea
„Reuniunea rom. de agricultură în co­ l’au ooDdus pe învăţător pănă la şcbla ro­ Thermophorului de lapte, prin care e po­
44
muna Ilimbav. Prernitem, că meritul în lângă Sulina şi tot peşte prâspăt se încarcă sibil ca la orl-ce âră cu deosebire nâptea,
acâstă privinţă revine zelosului paroch mână, care era iluminată frumos şi deco­ dela Ostrov pentru Austria, ou preţurile fie acasă, fiă în călătoria, sâu escursiunî
Ioan Popa, (originar din Ilimbav) din Vi- rată ou brad. Printre cei cari l’au întâm­ 4ilei dela Galaţi. de a avâ laptele cald fără a face foc şi
dacutul-rom. Au dăruit: Ioan Popa paroch pinat sărbătoreace s’au văcjut, si numeroşi fără să se strice laptele. Ve4i anunciul.
şi presbitera Iulian a (Vidacut) ambii 1 cor., locuitori saşi ai comunei. Ceţă pe Dunăre. Marea nâgră, care
Ioan Petrişor paroch (Alţîna) 20 b., Moise a fost atât timp agitată, s’a liniştit. Marţi
Nicâră măestru pantofar (Cincu mare) 1 Focul din Hideaga. In c}i de 21 a fost pe Dunăre o oâţâ forte dâsă; mai Intra amintirea lui Gozsdu.
ua
cor., Ioan Mărginean comptabil (Fofeldea) Octomvrie a isbuonit un grâzoio foc în co­ multe vapâre nici nu au pstut să-şi conti­
20 b., Ioan Paicu înv. (Agnita) 30 b., Flo- muna Hideaga din fostul district al Chioa-
rian Bologa paroch (Marpod) 1 cor., Ioan nue mersul dela Sulina spre Galaţi din (Disertaţiune ţinută în şedinţa festivă din 27 Oc­
PopovicI paroch (Săsâuş) 20 b., d-şora Vic­ rului. Fiind un vânt mare, 'focul s’a întins ceusa acestei ceţe tomvrie a tinerimii universitare române din Cluşiă).
toria Pârău (Agnita) 40 b., Ioan Demian repede şi în timp de trei ceasuri au ars
înv. (Nocrich) 20 b., Iosif G-ligor înv. (Ben- apr6pe cincizeci de case, rămânând pe Recolta de vin în judeţul Iaşi a „Exegi moummentum aere perennius
dorf) 50 b., George Bânda econom (Săsăuş) drumuri, flămând! şi goi sute de Români fost mediocră în acest an. Pentru vinul Regalique situ pyramidum altius
40 b., Alosandru Bârsan înv. (Marpod) 20 într’un timp oum e mai rău, în ajunul er- dela Dealul-Domnei, Galata, Osoi şi Tomeştî
b., Toma Maniu propr. (Fofeldea) 20 bani, cel mai bun preţ oferit a fost de 3 lei şi Non omnis moriar multaque pars mei
Vitabit IAbitinam !...............................“.
d-na Agapia Nicoră n. Pârău (Cincu-mare) nei. Aceia dintre cetitorii noştri, cărora 20 baci decalitrul. Pentru alte vinuri pre­
1 cor., Zosim Ohichindelean înv. pens. (Al­ tatăl din oeriurl le-a dat, să aibă din pri­ Aceste sunt cuvintele, prin cari Ho-
ţîna) 20 b., Ambrosiu Marcovicî paroch sos, să-şi aducă aminte de nenorociţii lor ţul variat între 2 lei şi 50 şi 2 şi 80. Din ratius, strălucitul bard al epocei de aur în
(Ohirpăr) 40 b., Andreiu Moldovau econom fraţi dela Hideaga şi să trimită ajutor în gara Iaşi s’au espedi&t Marţi 18 vagâne cu
(Oincu-mare) 20 b., Simion Şindilă, econom bani şi naturale pe adresa d-lui Gravilă vin cumpărat din judeţul Iaşi de cătră o vechea literatură romană, se măgulesce, cu-
(Nocrich) 20 b., Nicolae Banciu econom şi cesă de comerciu din Ploieşti. getându-se la valârea neperitâre a drăgă­
arendator (Marpod) 40 b., Ioan Alesandru Dragoş, notar Puszta-Hidegkut (Satmar.) laşelor sale poesil. „Mi-am ridicat, 4ice el,
paroch şi soţia sa Eugenia n. Părău (Ilim- Un post de învăţător vacant. In Mulţumită publică. Onorata Direc­ un monument mai durabil decât bronzul şi
/ bav) dela ambii 1 cor., Alesandru Mateiă ţiune a fabricei de cellulose din ZârneştI mai înalt decât regescile piramide , şi:
44
pedagog (Ilimbav) 20 b., Ilarion Morariu comuna Sărăuad (T.-8zarvad p. u. Tasnâd- pentru ajutorul dat la localisarea focului „Nu voiu muri de tot, ci o bună parte
st. c. VII. (Nocrich) 20 b., Ioan Popa no­ Sălagiu) devenind postul de cantor-învăţă-
44
tar (Ilimbav) 60 b., Lazar Bunea, econom tor gr. cat. vacant, preşedintele senatului iscat în numita fabrică în 22 Maifi a. c. a din mine va scăpa din uitare .
(Ohirpăr) 20 b., Dionisie Ganea, proprietar şcolar din aoea comună publică conours binevoit a dona pentru fondul pompierilor Şi a avut dreptate marele poet; ver­
(Nocrich) 20 b., Ioan Alesandru, primar din Tohanul-vechiii suma de 60 corone;
pentru ocuparea acelui post. Termicul 20 surile lui pline de mie4 şi dulce melodiâse
(Ilimbav) 30 b., Ioan Popa, econ., N. Popa, din care motiv ne ţinem de plăcuta dato- şi astă4î ue sunt o plăcută lectură.
stud., Ioan Stanciu, econ., Zosim Toco, ecou., Noemvrie st. n. a. c. A se vedâ anunţul rinţă a ne esprima şi pe calea acâsta mul-
Simion Sopa, econ., Ioan Dragoman, înv., din numărul present. Oa Horatius, ba încă cu glas mai înalt,
Ioan Stănuleţ, econ., Ioan Dumitrescu, econ., Regimentul lui Âdaiu. Tjn ofiţer re­ ţămita nâstră. — George Oprea, comandant ne grăesce astă4l spiritul măreţ al unuia
toţi din Ilimbav şi fie-care câte 20 de bani; de pompieri; A. Mucea subcom. dintre cele mai marcante figuri românescl:
Ioan Băilă, econ. (Ilimbav) 40 b., Demetriu întors din Africa povestesce următorul bu- „Yeclnică-ml va fi amintirea între voi!
44
Oomşa, presid. reun. rom. agricole, Emil cluo al soldaţilor englesl: In apropiere de Din Galaţi se anunţă: Esportul de Aeesta e spiritul lui Emanuil Gozsău!
Verzar, controlorul reun. agr. şi Vie. Tor- Klersdorf, Burii prinseseră odată patru-spre- cereale a luat un mare avânt in portul nos­
dăşian, secret, reun. agr. fie-care câte 20 b.; cjeoe soldaţi din regimentul de husari A. tru. ErI au mai aoostat la vama cerealelor Domnelor şi Domnilor!
Dr. Vasile Dan, advocat 1 cor. Suma to­ 13. Oum Burii aveau mare lipsă de haine, încă două vapâre mari, cari au început ope­ Iubiţi colegi!
tală 14 corona 30 bani.
au desbrăcat nap pe cei patru-spre (jece, raţiunile de încărcări de oereale. Iu doourl Să răsfoim puţin prin prăfuitele foi
Asociaţiunea inacedon^nă. In 4'«a apoi ll-au dat calea să se reîntârcă la re­ se afiă ancorate 2 vapâre, cari înoarcă che­ ale istoriei universale, să întorcem filele
de 16 Oot. v. o. a avut loc la Sofia o oon- giment. piua următâre 48 de soldaţi ai restea şi cereale, cu destitsaţia pentru por­ cronicei vremilor nemărginite înainte de
sfătuire intima a membrilor asociaţi unei ma­ aceluiaşi regiment au fost trimişi să răsbune turile străine. In piaţa pescăriei de oâte-va acâsta cu vr’o opt-spre-4ece sute de ani, şi
cedonene. Au participat vre-o 200 de mem­ ruşinea tovarăşilor lor. Au fost prinşi însă 4ile se observă o viuă animaţia; mai multe vom da de-o pagină scrisă cu litere de aur,
şi. ei şi au fost trimişi înapoi desbrăcaţî nap barcaze venite din Dobrogea au adus să-
brii. Cassierul Oovaceif a espus situaţia care neştârsă va fi din inima Românului,
finanoiară a asooiaţiunei, că din 2000 mem­ şi ei. De atunci regimentul 13 are dela sol­ rătură şi peşte prâspăt dela bălţile statu­ pănă când acâsta va mai bate!
brii însorişi numai o treime plătesc ootisa- daţii din celelalte regimente porecla: regi­ lui. ErI s’au făout mai multe oumpărăturî Un popor glorios în luptă şi virtuos
ţiile. Faptul a fost comentat în felurite mentul Ini Adam. de sărătură dobrogeană şi peşte prâspăt. acasă, cuceresce în partea de cătră răsărit-
De câte-va 4>le preţurile se menţin avan-
chipuri; unii au susţinut, că acâsta provine Portul Constanta. Marile oase co- mâ4ă-nâpte a vastului său imperiu o ţări-
tagiâse. Pentru esport js’a espediat o mare
din oausa delapidărilor oomise de Sarafoff. merciale din Marsilia, Liverpool şi Anvers, şâră închisă cu lanţuri de munţi şi cu ape
cantitate de peşte.
Preşedintele se asociezăla acâstă părere. Ge­ cari cumpără cereale din România, au adânci, bogată ca o comâră şi frumâsă ca
neralul Tonoeff, vice-preşedinte, protestâză fost însciinţate, că dela 1 Noemvrie portul Concertul musicei orăsenescî. Pro- un paradis. Acâsta e fericita Daciă, „Dacia
spunând, că actualul comitet a luat hotfirî- Constanţa va începe a funcţiona şi espor- gramul pentru concertul, oe-1 va da în 3 felix , cum îi 4iceau.
44
44
rea de a păstra tăcere pe tâtă linia. Oova- tul de cereale se va face pe aoest port pe Nov. c. în otelul „Europa musioa oraşului Tâte însă în lume îşi au început şi
ceff desmiute acâstă afirmaţia. Se nasoe un tot timpul ernei. Când Dunărea va fi în­ sub conducerea dirigentului ei Max Krause, sfîrşit, tote se schimbă sub lovitura crudă
tumult şi generalul Tonceff dimpreună cu gheţată, esportul de cereale nu va mâi fi e ales şi variat. Etă oăte-va dintre punctele a sorţii.
mulţi alţi membrii părăseso sala, fără a-se împiedecat ca mai ’nainte p« tot timpul lui : „Uvertură de Robeepierre de Litolf; Poporul roman suveran, pe care mi-1
44
lui* vre-o hotărtre. iernei. „Maguete de dans vals de Fitus (nou); închipuesc ca pe-un stejar secular, oare —
14
Fantasiă din opera „Romeo şi Iulia de înălţându-se mândru pe vârful celui mai
44
Cuimniâ. In 29 Ootomvrie n. s’a ser­ Industria pescăriilor a început în­
Gouuod ; „Pâle Mâle fautaBiă română de înalt munte planâză regiunea cu corâna sa
44
bat în biserioa gr. or. din Mişoolţ cununia tru cât-va a-se desvolta în România. Câte-
Risticî; „Aus der Zeit der jungen Liebe , nemărginită — era aprope de prăpastia nimi-
44
potpuriu de Komzak ş. a. începutul la 8 cirei. îşi trăise traiul, âr acum sârtea îi
âre. — Intrarea 60 bani. striga tare, să piară.
ne despărţim în pace şi Allah să fiă cu n6ptea, după care nici odată nu urmeză
Bătrânul stejar era scorburos şi pu­
44
tine . diminâţa. Teatru de varietăţi. In cafeneaua
tred, sănătâsă era însă ghinda sămănată de
44
Dervişul răspunde: „Frate, gura mea „O, dervişule, dervişule, tu ai grăit „Redoute , înoepând cu a4l 2 Noemvrie, el în tâte părţile, pe unde el a umbrit locul.
va juca o trupă de varietăţi (decente). In­
numai adevărul l’a spus şi ţî-am arătat pu­ adevărul! Ia haid acuma şi drege, ce sin­ Una dintre aceste seminţe încolţesce
terea alifiei. După atâtea bunătăţi, câte gur ai stricat". trarea Sâmbăta şi Dumineca i corână, în şi pe aceste plaiuri şi, ajutorată fiind de
cele-lalte seri 70 bani. Bufetul ieftin, ser-
ţî-am făcut, nu vrâu să te pedepsesc şi să — „Eu n’am stricat nimica. Ţi-s’a în­ nutremântul aflat în acest pământ produc­
44
te nenorocesc . tâmplat oeea-oe singur ai dorit. Tu eşti în vioiul prompt sub supraveghierea d-lui tiv, se desvâltă din ea un frumos stejărel,
Schmidt, ounosoutul antreprenor al restau­
Abdallah însă nu-1 orede, ci îl acusă mânile lui Allah, care răsplătesoe tâte pă­ cresce în mânia tuturor furtunilor, ce tre­
rantului de vară din Nou şi aotualmente
44
pe derviş, că e stăpânit de pisrnă şi cu catele . ceau peste vârful lui. „Am să cresc mare,
antreprenor al cafenelei Redoute.
cât se face aoela mai încăpăţînat, cu atât mare şi am să fiu tot aşa de tare şi temut
Abdallah strigă şi imploră în zadar,
mai mult cresce pofta lui Abdallah. Totă Comercianţi de p6me. Doi comer­ ca şi fostul meu tată , îşi 4i° micuţa
44
ea
se tăvălesce în colb înaintea dervişului.
fiinţa lui este cuprinsă acum de o mânie cianţi români ne fao ounoscut, că voeso a plantă în naivitatea ei copilărâscă, fără să
Aoesta însă rămâne surd la rugările lui şi
mare în potriva dervişului şi vorbesce cu strînge o cantitate mai mare de pâme, observe, că lângă ea adusese vântul dela
strîngând cele opt-decl de cămile le mână
un rîs sarcastic. „Tu crecjl, că eu sunt co­ precum mere, pere, nuci, tâte de calitate răsărit din pustietăţile Asiei sămînţa unei
spre BaLora, âr Abdallah rămâne în des-
pil? Atâta minte yoiii fi având şi eu dâr bună. Deci se aduce acâsta la ounosoinţa plante sălbatice. Stejărelul nostru să des­
nădejde la isvorul din deşert.
ca să sciu, că o alifie, cu care ungendu-te produoenţilor de pâme. Tot-odată sunt ru­ volta, buruiana încolţită lângă el însă era
Sârele, pe care el nu-1 mai vede, îşi
la un ochiii, te face să vecjl. nu e cu pu­ gaţi d-nii preoţi şi învăţători a avisa pe atât de mare, încât cu spinâsele-i ramuri
îndeplinesce cursul şi răsare şi a doua şi
tinţă, să te orbâscă la celălalt ochi Q. Să mă aceşti comercianţi româul, dâoă în comuna împresurase deja nobila plantă, care în
a treia ch- Abdallah zăcea în lâncezâlă
ungi la ochiul drept, outn m’ai uns la cel stâng, d-lor s’ar afla pâme în cantitate mai mare desvoltarea mai departe din lipsa de lu­
înoă tot lângă isvor, pănă în oele din
şi să şei, că decă mă năcăjesc!, am să te strîng şi de ce calitate, preoum şi alte referinţe, mină şi căldură este absolut împedecată.
urmă venind un negustor, luâ pe cerşitorul
de gât . Şi fiind-că Abdallah se vedea cănu âr în urmă dânşii se vor presenta la faţa Stejarul era iubita nostră naţiune, buruiana
44
orb din milă şi-l oonduse la Bagdad.
glumesce, ce era să facă dervişul ? Amenin­ locului. A se adresa sub: Comerciant Nr. e atât de bine cunoscută.
ţat acum obiar cu bătaie, ia alifia şi-lunge Oniţâ. 10 Sibiiu (Nagyszeben), poşte restante, de Şi astfel spiritul timpului aduce cu
la ochiul drept. La acâsta s’a ooborît nop- unde se vor pune în înţelegere cu co­ sine aruncarea poporului nostru în iobăgie,
tea veclnică, peste vederile lui Abdallah, mercianţii respectivi. ceea-ce însemna desbrăcarea lui de orî-ce