Page 76 - 1901-10

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 284.—1901

drept politic, şi împedecarea în desvoltarea Românul astădî, mai mult e de însuşit su­ încercările întru căutarea bărbatului ase­ A apărut „Clipe de repaus“ de
premaţiei, ce o esercită Sârbii asupra bise­
lui cultarală. — Er acostă stare de orbe- menea lui Gozsdu!............................................... Sorcovă. Un volum elegant, care pote ocu­
ricii nostre în contra atotdreptului divin şi
care prin întuneric durezâ mult, prea mult. . . . . „Voi sunteţi urmaşii Romei?.. . pa loc pe masa orl-cărui salon. Preţul 2
uman, decât orl-carl alte împrejurări. Fii
Provedinţa divină însă îngrijesce de dâr încredinţat Excelenţiă, că întru eman­ corone (Pentru România 2 Lei 50 bani)
cei drepţi şi trimite .în vecul al 19-lea şi ciparea de Sârbi şi reînvierea Metropoliei Dâr staţi! staţi! şi priviţi la prăpastia, porto esfcra. Credem a fi de prisos a mai
poporului român o radă de lumină, stri- române, vei avâ în mine un sprijinitor ce ne aştâptă! Veniţi, iubiţi colegi, ca noi, recomanda în special acâstă nouă apariţie
neostenit, întru acâsta tote puterile şi mij-
gându-i s8 se deştepte, să revie la vieţă. generaţia mai tinără, să combatem viţiul literară. Numele lui „Sorcovă" este destul
locele mele — ’Ţl stau spre dispunere.
Şi poporul român, deştept din fire, des­ şi trândăvia! Veniţi să cultivăm poporul, de bine cunoscut publicului nostru din alte
„Primesce pe lângă acestea, cea mai
chide ochii şi vede cu groză, cât de departe să-l deşteptăm la adevărata lui consciinţă scrieri ale sale. In acest volum găsim un
adâncă stimă şi reverinţă dela
au ajuns în cultură alte pop ore, decât cari naţională, căci aşa ne dice geniul lui Gozsdu! limbagiii frumos românesc şi nişte poves­
„Al Excelenţei Tale servitor plecat
pote el n’ar fi fost mai puţin îndreptăţit Să ne facem cu sfinţeniă datorinţa, tiri scrise cu atâta spirit, încât cartea odată
la aceea, ce tuturora li-a fost dat. Cons- P e ş t a, în 2 Ianuarie 1861. âr faţă de binefăcătorii noştri să fim re­ luată în mână, nu o mai pui jos, pănă nu
ciinţa naţională se deştăptă, âr ămenil mai Emanuil Gozsdu m. p.“ cunoscători ! ai cetit’o tetă. Se pote procura la Tipogra­
pricepuţi să pun pe lucru, spre a deştepta Traian Suciu, fia A. Mureşianu, pe lăngă trimiterea pre­
Gozsdu n’a umblat după pompe lu­
din letargiă pe acest bun şi blând popor stud. în filos. ţului indicat plus 20 bani porto.
mesc! şi parăcll costisitore, ci a fost om
şi a-1 aduce în cultură acolo, unde-i com-
simplu în traiul său. A economisit în întrâga
petea.
lui viaţă................pentru noi.
Cultură cerea poporul şi cultură i-s’a Reuniunea învăţătorilor români ECClTC2v£IA.
j
dat. Să ivesc dascăli naţionali, cari ca şi Cu privire la înmormântarea sa âtă dela şcdlele poporale confesionale ort. din pro­
apostolii Mântuitorului răspândesc dulcea ce lasă în pct. 6) din testament: topopiatele arădane I—VII.
sămînţă culturală în acest obidit popor, „Astrucarea rămăşiţelor mele pămân- Cultura şi îngrijirea grâului.
C o n v o c a r e .
care de altminteri ascundea în sine o co- tescl o încredinţez iubitei mele soţii, însă Disertaţiune poporală rostită de
moră nepreţuită: o credinţă nestrămutată o rog, ca să o facă cât se pote de simplu Conformându-ne disposiţiunilor §-23 I«an F. Negruţiu,
în Dumnedeu, o limbă armoniosă, ce resuna şi cu cheltuell cât se pote de puţine, che­ al statutelor, convocăm pe toţi membrii în adunarea gen. a Despărţământului SI (BlaşiU)
dulce prin văile carpatine şi o bogată li­ mând să funcţioneze numai esclusiv preotul despărţământului şi pe toţi binevoitorii şi al „Asociaţiunei , ce s’a ţinut în comuna Sânce,
11
teratură poporală cu smei şi bălaurî, cu român din Peşta; în loc de cheltuell za­ sprijinitorii învăţământului, la prima con­ la 5 August 1900.
viteji şi haiduci, cu sfinţi şi draci, cu dor darnice să împartă între săraci în prima ferinţă din anul adm. curent, oare se tr (Urmare.)
şi jale şi cu dragoste nemărginită. Şi tote Sâmbătă după înmormântarea mea o sută ţinâ în oomuna Pecîoa-română, Vineri în 26 Iubiţi plugari! V’am arătat şi
acestea trebuiau adunate, studiate şi pre- de fl. v. a.; fie încredinţată iubita mea so­ Ootom. (8 Noemv.) în dma Sf. Dimitrie ,
u
sentate lumei spre o favorabilă judecată ţie, că luxul costisitor de o oră întru ni­ când se va serba iubileiul de 50 ani al cum trebue se pregătim pământul,
în care voim se semănăm grâu. Ur­
despre autorul lor. Şincai, Maior, Lazar şi mica nu va schimba judecata lumei, care vrednicului învăţător loau Ardelean.
alţi apostoli culturali lucrăză cu stăruinţă asupra fie-cărui om numai după mortea lui Programa: 1) La 8'/ 6re partioiparea na eză acum se ve dau unele poveţe,
2
de fier în ţelina nebrâzdată a culturei nos- a obicinuit a se spune fără reservă,". El, la Sfânta liturgiă împreună ou chemarea de cari trebue se ve ţineţi în ale­
tre naţionale. acela, care dispunea de sute de mii, să fie duhului Sfânt. 2) Desohiderea conferinţei gerea seminţii de sămănat.
în timpul mai nou unul dintre aceia înmormântat „cu un preot" şi „cât să pote şi bineventarea bspeţilor. 3) Constatarea în alegerea seminţii trebue se
cai'î mai bine au înţeles însemnătatea cul­ de simplu !! presenţilor şi înscrierea membrilor noi. 4) In­ fim cu multă băgare de semă. Pen-
u
turei naţionale, a fost bărbatul, a cărui Ca politician Gozsdu a fost aderent vitarea şi bineventarea iubilantuluii 5) ra­ tru-că ori cât ar fi pământul de bine
amintire acjl cu recunoscinţă o serbăm. al înţeleptului bărbat politic maghiar, Fran- portul presidiului. 6} DisertaţiunI. — PausS. lucrat, orî cât de prielnică ar fi vre­
JEmanuil Gozsdu a prevădut, că cultura înalţă cisc Deâk. „0 Ungariă fericită, un stat pu­ 7) Prelegere practică ou şcolarii, ţinută de mea, nu vom avâ un bun seceriş,
poporele, a simţit lipsa, de care suferia na­ ternic şi bogat ca parte întregitore a Mo- învăţ. Ştefan Roja. 8) Statutele societăţii decă sămînţa n'a fost bună, curăţită
ţiunea română şi cu mâna sa darnica întinde narchiei nostre sub stăpânirea casei de mortuare şi înscrierea de membrii noi. şi potrivită cu firea pământului şi
banul său binefăcător pentru ridicarea stră­ Habsburg, o ţâră, în care tote naţionalită­ 9) Proiect în cestiunea manualelor şcolare. a climei nâstre.
lucitului Pantheon naţional. O fundaţiune, ţile existente în ea şi recunoscute ca atarî, 10) Statutele societăţilor de ajutorare şi înainte de tote trebue se fim
care numără acll la 3 milione cordne, e acel să lucreze în perfectă armonie întru pros- în curat cu puterea de încolţire a
luarea disposiţiunilor necesare privitor la
monument viu, pe care el şi l’a ridicat în perarea şi înflorirea patriei comune", âtă înfiinţarea de atarî reuniuni. 11) Discusiunî sămănţei nostre. Şi fiind-că puterea
inimele nostre. visul lui Gozsdu. Durere, politica lui Deâk didactice şi metodice. 12) înscrierea mem­ de încolţire atârnă dela cocerea se­
*
* * au întors’o epigonii de adl pe dos, âr Me- brilor la secţia de apioultură. 13) Raportul minţii, dela timpul, când am secerat
cenatele nostru, — precum dilnic vedem, — şi dela păstrarea seminţii pănă la
Emanuil G-ozsdu a fost cu trup cu cassarului şi al bibliotecarului şi luarea dis-
s’a înşelat în speranţele sale îndreptăţite. semînat, pentru aceea însă înainte
suflet omul faptelor, şi încă al faptelor mari. pos. necesare. 14) Propuneri şi iuterpelftrl.
Gozsdu a lăsat fundaţiunea sa numai de secere alegem grâul de sămînţă.
Ca jude la curia regescă ungară n’a avut 15) Fixarea looului pentru proxima oon-
pentru Românii greco-orientall! Pentru-ce ? II lăsăm se se c6că bine. După se­
oeasiunea a se prea manifesta ca Român; ferenţă. 16) Alegerea comisiunei pentru
Au doră nu şi-ar fi iubit şi pe confraţii de cere îl aşeofăm în un loc deosebit,
altarul simţămintelor naţionale îl avea însă antenticarea protooolului. 17) încheierea
alt rit? N’ar fi dorit prosperarea şi a aces­ îl îmblătim deosebit şi apoi îl punem
clădit în adencul inimei sale, în care ardea couferenţei.
tora? . . . . Prin anii 70 Românii greco- la un loc uscat, îl întorceai adese­
focul sacru de a ajuta şi a promova inte­ Arad, la 20 Ootomvrie st. n. 1901.
catolicl stăteau în cele culturale şi mate­ ori, ca se nu se încălcjâscă.
resele naţiunii şi bisericii, al cărei fiu era losif Moldovan, Ştefan Roja,
riale mult mai bine, decât fraţii lor nefa- Rodul grâului mai atârnă şi dela
şi cu mâudriă să mărturisia.
vorisaţl de unire şi aprope de toţi uitaţi, preşedinte secretar. mărimea şi greutatea grăunţelor ce
Un tablou viu al cugetărilor, simţă­
âr Gozsdu a aplicat medicamentul la mâna semenăm. De aceea nicî-odată se nu
mintelor şi acţiunilor acestui bărbat epo­
drâptă, unde rana era mai adâncă, decât la semenăm, decât grâu ales cu trierai.
cal ne oferă însuşi testamentul său scris
cea stângă, convins fiind, că vindecarea 8C 1R I U L T I M E . Cu acâsta sculă economică nu numai
în limba maghiară, pentru-ca autorităţile
mânei suferinde va folosi şi celeilalte, pre­ că alegem fruntea grâului, ci tot­
politice să nu-1 îuţelegă rău. Că a fost Ro­ Toulon, 1 Noemvrie. Intrâga es­
cum şi întregului corp, ale cărui membre odată curăţim grâul de tot soiul de
mân bun şi ortodox adevărat, ni-o dove- cadră s’a reîntors er! în Toulon şi
surori erau. seminţe streine, măzeriche, rapiţă,
desce o corespondenţă, ce a trimis’o el ma­ vasele şî-au reocupat erăşî locul lor.
relui Andreiîi, în care Gozsdu îşi ofere Şi acuma, înainte de încheiere, per­ neghină ş. a. şi de grăunţe vătămate
ajutorul său întru reînfiinţarea metropoliei miteţi-mî, Vă rog, să citez câte-va pârtii . Paris, 1 Noemvrie. După infor- prin maşina de îmblătit.
Ll
române şi întru emanciparea de sub Şerbi. mai însemnate din nepreţuitul testament maţiunile lui „Gaulois , consilierul de Se nu semenăm decât grăunţe
^ltă-o în reproducere fidelă: al bărbatului de veclnică amintire, pentru- ambasadă Bapst a telegrafat, că Sul­ pline, sănătâse şi deplin copte, la
ca să-i aucţim cuvintele lui dulci, blânde tanul a primit tăte pretensiunile Franciei. cari curmătura dela mijloc se vede
„Excelenţei Sale Preasânţitului Domn
şi aşeclate şi să vedem clar, că ce a făcut bine, şi marginele le sunt copte.
Andreiii baron de Şaguna, Tare greşesc acei plugari, cari
el pentru noi e plăcută realitate, nu vis
dreptcredincios episcop al Transilvaniei _ ademenitor. L i t e r a t u l &. c}ic şi cred, că şi grâul pălit şi sbîr-
în Sibiiu. Testamentul, datat din anul 1869, pe cit încă răsare. P6te se resară, decă-i
„Excelenţă! Preasânţite Domnule E- care an cu drept l’am putâ numi unul din­ pilele acestea a apărut într’o broşură timpul priincios; numai cât după
piscope! Cu o nespusă buouriă cetiu mult tre cei mai marcanţi ani ai Românilor din de 104 pagini, format octav mic, „Carnetul cţioala strămoşâscă: „Ceea-ce seminî,
a
preţuita-Ţl epistolă din 28 Dec. a. tr.; — Ungaria, să începe astfel: (cetesce înce­ Hoşu , o interesantă novelă nihilistă, tradusă aceea şir8sare“. Ai semenat grâu slab,
primesce adânca ml mulţămită pentru fru- putul textului) Cu privire la lăsământul fun- din germană de Moşul. Tiparul Tipografiei gozurî, aceea vei şi secera.
mâsele sentimente, despre cari mă încre­ daţional scrie următârele: (cetesce pârtii „A. Mureşianu Braşov 1901. Broşura oferă o Grâul fără faţă e semnul îngri-
u
dinţezi.
alese din pct. 7). lectură uşoră şi distractivă şi se pote pro­ jirei rele, semnul, că puterea de în­
„Eu sciu prea bine, cumcă numai ca
Român ajunsei la starea înaltă, cu care * cura cu preţul bagatel de 30 crucerî (60 colţire i-a scăc]ut.
sunt decorat prin împăratul; mă voifi nisui Etă dâr cine a fost marele Gozsdu! bani) prin tipografia „A. Mureşianu" şi prin Cu cât semînţa nostră va fi mai
dâră din tote puterile, ca Românilor să nu Veniţi cu toţii să ne închinăm lui şi să-l librăria Oiurou din Braşov.—„ Moşul" e cu­ curată, mai bine îngrijită şi mai să-
le pară rău, că cu unul dintre cele mai rugăm, ca spiritul lui măreţ să stăpânâscă noscut cetitorilor noştri din numărosele nătosă, cu atâta ne trebue mai pu­
sânte drepturi ale lor sunt chiar eu îmbră­ sale lucrări publicate în foiţa diarului nostru.
cat, carele păn’ acuma nici un merit n’am peste noi, îndemnându-ne la fapte asemenea ţină. In pământul bulgăros şi slab,
înaintea nâmului meu. Eu starea acesta o faptelor lui şi continuând zidirea, căreia * dăm semînţa mai des; er în cel mă-
considerez de o carieră, care mi-a deschis’o el i-a pus base atât de solide; âr studenţii runţit şi gras, mai revărsat.
Maiestatea Sa, ca procedând pe dânsa, să de aci beneficiaţi din comora donată de el, In editura tipografiei şi librăriei die-
pot ajutora înaintarea naţiunii mele. oesane din Caransebeş a apărut Caiecliis-
veniţi să-i aducem omagiile nostre de mul­ Onorată adunare!
„Factorul cel mai putinte al înaintării ţămită şi recunoscinţă, promiţându-i solemn, mul IV carte de religiune pentru şcâlele
e şcola. întemeierea şcolelor naţionale bine poporale, — aprobat de Ven. Consistorii Iubiţi plugarii
organisate pe o basă sigură, mi-a fost ten- că vom lucra tot-dâuna în consonanţă cu gr. or. române din Arad, Caransebeş şi
dnţa cea mai hotarîtă în totă viaţa mea, dorinţele sale. Fie-care proprietar de pământ,
mi-a lipsit însă modrul de a o realisa, dâră Măreţ bărbat!.... Unde mai găsim un Oradea mare — de Dr. Petru Bariu. Edi­ fie-care plugar trebue să se nisuescă
de aci ’ncolo cred, că-mi va succede şi în­ astfel de om astăcjl, în epoca poreclită „a ţia III. Conţine: Credinţa, iubirea şi spe­ întru acolo, ca din (ţi în <ţî se-şî mă-
deplinirea acestui propus. ranţa creştină. Adaus : A) Elemente de li­
civilisaţiunii", lipsită de idealisme înălţă- râscă venitele moşiei sale, că astfel
„Emanciparea bisericii ortodoxe de târe şi îngrăşată cu materialism infect bă­ turgică, B) Estras din Statutul Organic des­ numai pote să-şî acopere lipsele şi
supremaţia sârbâscă o sci bine Excelenţa pre „Parohie", O) Rugăciuni la sf. mărtu­
Ta, că a fost şi este cea mai ferbinte do­ nesc? Unde mai vedem adl atâta simţ de risire şi cuminecătură. Preţul 40 bani. sarcinele, ce cţilnic se înmulţesc.
rinţă a sufletului meu; eu sunt convins, jertfă? Astădî, când aprope toţi vînâză Aşa-der, decă voiesce să aibă
cumcă scăpătarea în cultură, în care se află după interese egoiste, zadarnice ne-ar fi holde frumose şi rnănose, atunci se