Page 78 - 1901-10

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 234.—1901.

într’un sat de munte trăia acum vre-o vecinului! Să nu poftesc! nici un lucru al tru-ca aerul stricat şi umed să se preme- şi păşune cor. 16; 5) 10 Hlt. grâu,
50—60 de ani un proprietar forte bogat. apropelui tău!“ ne dice Sf. Scriptură. nescă. 15 Hlt. cucuruz (grăunţe), valorând
El moştenise dela tatăl său: şi turme de Astfel a fost şi este căsnicia nostră, Bordeiul pentru păstrarea legumelor cor. 200; 6) Ştole socotite în calcul
oi, şi ciurcjl de boi şi herghelii de cai şi mulţămită şi fericită, fiind-că a fost înte­ peste iârnă constă din o gropă mai mare mediu după ultimii 5 ani cor. 84.
mai mulţi bani decât minte. El însă, pe meiată pe virtute: pe încrederea în Dum­ înzestrată cu un coperiş gros de paie, tres­ Suma: 800 cor., lătâ absolut sigură
cât era de bogat, pe atât era de nedrept nedeu, pe iubirea adevărată şi pe încrede­ tie, păment ori alte materii. Pentru-ca le­ şi reală.
şi de rău ou sătenii. Unuia îi lua pentru rea dintre noi; fiind-că ne-am păstrat să­ gumele să nu zacă de-adreptul pe păment, Loc deschis şi frumos, poştă,
nimica tâtă o bucată pe pământ, altuia îi nătatea, prin cumpăt şi prin muncă potri­ unii aşedă pe aria bordeiului o leasă de telegraf, gară şi piaţă în opidul Tăş-
zălogia o siliste, pe oare nu i-o mai îna­ vită; fiind-că viaţa ne-am fâcut’o plăcută nuiele şi coperişul se înzestrâză cu un horn nad, depărtare de 3 Klm. dela Sa-
poia. Unuia îi dădea bani cu împrumut, cu prin împlinirea tuturor trebuinţelor nostre, de scânduri seu nuiele. Oât tine gerul şi răuad. — Postul este de a se ocupa
dobândă ne mai pomenită, (încât neputând din averea ce ne-am câştigat’o prin muncă pe timpul umed hornul trebue să fie neîn­ la 1—5 Decemvrie n. a. c. Intre con-
plăti bietul creştin, în scurtă vreme îi lua şi am păstrat’o cu priceperea. Dăr căsnicia trerupt bine astupat. In cjilele frumose şi diţiunl cam egali cântăreţii buni vor
casa, de rămânea pe drumuri cu nevasta nostră a fost fericită mai mult prin copiii căldurâse hornul se destupă şi se deschide fi preferaţi.
şi copiii. Cine cuteza să i-se împotrivâscă, noştri cei sănătoşi, cuminţi, veseli şi buni. uşa. Cu chipul acesta aerul se pune în Petiţinnile sunt a se adresa pre-
era bătut de âmenil lui. ori „hoţul de pă­ mişcare pretutindenea în bordeifi şi cel rău sidiului.
gubaşi era tîrît la judecată şi de acolo la se înlocuesce cu altul prospăt.
S a r ă u a d , 31 Oct. 1901.
puşcăria. Nedreptăţile şi asupririle bogăta­ P O V E Ţ E . în gropi se păstreză cu deosebire car­
şului se ţineau lanţ. Sătenii se îngroziseră. tofii, morcovii, pătrânjeiî, ţelerul ş. a. le­ Pentru senat:
Nu aucjiai decât blăstăm din gura lumii, gumi rădăcinose. Grâpa trebue făcută la fi. Stanciu,
Pdmele cădute, pe carî mulţi
când se pomenia numele bogatului. Apoi, un loc sventat. Pie-care soiu se aşedă deo­ preot, preşedinte.
despre traiul lui în casă, a rămas pomană le folosesc numai ca nutreţ la porci, sebit, punendu-se peste olaltă în forma unui
pănă adî. Las că de târnă să nu cheltuâscă ne dau un oţet escelent, care e cu mormânt. La urmă mormântul se îmblo- Oa.lerLda.r'o.l septemânei.
mult mai bun, mai sănătos şi mai
pentru nevastă şi copil, nu se însura, ci jesce cu o pătură grosă' de pământ uscat, OOTOM. (1901) are 31 dile. BBUMAREL
curat ca cel de fabrică. Din pom ele
duse o viâţă destrăbălată, necinstind fete âr înainte de a da gerul se pune pe dea­
şi neveste sărace. De biserică şi de Dum- cacjute la finele lui August şi în Sep­ supra şi un învăliş de paie. Pentru pre- Pilele Călend. Iul. v. Călend. Greg.
nedeu nu voia să scie! Dimineţa, se scula temvrie se p6te face un must bun, menirea aerului stricat mormântul se în-
pe la prânz şi mânca câte-o gâscă friptă pe carî trebue se-1 lungim însă cu zestreză cu un horn de scânduri seu de Dum. 21 0. păr. Ilarion 3 Hubert
întrâgă şi apoi bea câte două ocale de vin. apă, fiind forte acru, adăogându-i şi nuiele. Iu timpul gerului acest horn rămâne Luni. 22 S. p. Averch ep 4 Carol Borom
După aceea se aşeda într’un jeţ mole şi zahar. Şi rachiu se pote face din astupat. Marţi 23 f Ap. I. fr. Dlui 5 Emeric
6 Leonard
Mere. 24 S. m. Areta
fuma şi privia a lene pe ferâstră. La amâdl, p6me cădute. Se înţelege, că pome Curechiul încă se pote păstra, scos Joi 25 S. m. Marcian 7 Engelberb
colea la un ceas, erăşî mânca şi bea cât stricate, putrecjite etc. nu vom folosi, fiind cu rădăcina. Spre acest sfîrşit rădă­ Miner 26 f Sf. Mart .Dum 8 Godefried
şâpte. Apoi dormia un ceas-două şi erăşî căci acestea dau şi oţetului şi mus­ cina şi cotorul fie-cărui fir se îngropă în Sâm. 27 S. m. Nestor 9 Teodor
se apuca de mâncat şi de fumat; La den­ tului un gust neplăcut. pământ, rămânând numai căpăţină afară.
sul nu sciai când se isprăvesce prânzul şi se * De-asupra se aşedă paie şi peste ele pământ. Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.
începe cina. Şi sera, când se culca, se sim- Alţii aşâdă curechiul cu căpăţină în jos, îl Din 1 Novembre 1901.
Cenuşa de ţigani contra înţe­
ţia aşa de obosit, ca şi când ar fi muncit acoper cu nisip uscat sâu cu ţărînă, pe
păturilor de insecte. Seim, că în Măsura Valuta
totă dina. de-asupra pun o pătură subţire de pământ, seu în
»
Dela o vreme, bogatul nostru se în- contra pişcăturilor de insecte cel mai şi pe urmă paie. Calitatea.
bun mijloc este spirtul de salmiac. greutatea Kor. | fii.
grăşâ şi se îngroşâ ca un burduf. El în­ Pentru-ca legumele să nu se strice, e
Der fiind-că acest spirt din causa
cepu să nu mai potă umbla pe jos, să nu neapărat trebuincios a-se ave în vedere nu
mirosului seu omul nu-1 pote purta 1 H. L. Grâul cel mai frumos 12 60
mai aibă poftă de mâncare ; der de durmit, numai cele spuse pănă aici, ci şi împreju­ Grâu mijlociu . . . 11 60
tot-dăuna cu sine, Dr. Sohneider a 75
ar fi tot durmit. In cele din urmă pentru rarea, că tote legumele ceva atinse cu sapa Grâu mai slab . . . 11 20
inventat un nou mijloc fbrte uşor,
viâţa lui destrăbălată, îi eşiră pe tot cor­ sâu molipsite de putrejune trebue înlătu­ Grâu amestecat 9 40
pe care aprbpe fie-care om îl are la Săcară frumosă. . . 8
pul o mulţime de bube, ce-1 duriau într’a- rate cu prilejul aşedăril la iernat. Legumele —
sine şi acest medicament este ce­ Săcară mijlociâ. . . 7 80
tâta, că de trândav ce era, abia se mai stricate împrumută putrejunea celor sănă- 77
nuşa de ţigară. încercările numitu­ Orz frumos . . . . 7 —
pută mişca; âr de pocit ce era, îi era ru­ tose, stricându-se adesea grămedî întregi. Orz mijlociu. . . . 6 60
lui medic cu cenuşa de ţigară a
şine să se arete la lume. Viâţa pentru el Din contră legumele bine păstrate Ovăs frumos. . . . 5 6 f|
dat bune resultate. După constată­
începu să fie un chin amar, o sarcină, ce pănă într’un târdiu primăvara se vînd cu n Ovăs mijlociu . . . 5 30
rile medicului Schneider, decâ locul Cucuruz ........................ 8 —
nu o mai pute purta. „Bucuros mi-aşî da preţuri mult mai mari, decât tâmua după
pişcat seu înţepat de insecte se frecă r Mălaiu (meiii) . . . 7 40
totă avuţia, numai să pot fi sănătos; voiu cules, âr în economia casei fac servicii mai
numai decât cu cenuşă de ţigară şi Mazăre........................... 20 —
să fac o biserică cu hramul Maicii Dom­ însemnate primăvara, când nu-s nici pome, Linte.............................. 16 —
se udă cu puţină apă, prin acăsta
nului, şi voiii să mă pocăesc, numai să-mi nici struguri, nici alte verdeţuri, şi pote Fasole............................ 10 50
se opresce umflarea locului înţepat
dea Dumnedeu .sănătate , — aşa ofta el carnea de porc şi brânza sunt sfirşite, lip­ 77 Sămânţă de in . 24 —
14
şi se alină durerea. Efectul cenuşei Sămânţă de cânepă . 7 —
11
nenorocitul, în patul durerilor lui. Şi cum sind şi vaca cu lapte ş. a. („Deştept. ) 77
devine de acolo, că ea conţine ca Cartofi........................... 2 10
ave şi trăsuri destule, începu să ducă la
şi spirtul de salmiac, calium carbo­ Hăzăriche...................... — —
sine, rând pe reud, pe toţi doctorii cei mari, Proprietar: Dr. Aurel Mnreşi-an*t,. 1 kilă Carne de vită . . . — 96
nat. Cu deosebire se recomandă
chiar dela Bucurascl. El luase fel de fel Redactor responsabil: Troian H. JWo- Carne de porc . . . — 96
cenuşa prospetă de ţigară orî de 77
de doftorii: şi picături şi hapuri şi pravuri. Carne de berbece. . ’ — 72
pipă. 100 kil. Săn de vită prospăt . 44 —
El avă o odae plină de sticle şi de cutii Său de vită topit . . 72 —
doftorescl; dăr tote aceste nu-i folosiră la Concurs 77
nimic, căci el nu urma ceea-ce îi spuneau Iernarea legumelor. pentru ocuparea unui post de
doftorii.... Astfel, în cele din urmă se sfâr­ cantor-învetător.
Biuroul advocaţilor asociaţi.
şise între cele mai grele chinuri şi dureri, Legumele se ierneză în pivniţe, în * iiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiimiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiliiiii»
şi marea sa avere, la care nu el muncise, cămări, în gropi şi bordeie. Pentrn ocuparea unui post de
o împăi'ţiră nisce nepoţi îndepărtaţi şi o De sine se pricepe, că în pivniţe bine cantor-înveţător gr. cat. în Sărăuad C. Rădulescu,
risipiră în scurtă vreme. Ce-i folosi acestui alcătuite, legumile de ori-ce soiu se păstreză (T.-Szarvad, p. u. Tasnâd com. Se- fost procuror şi judecător de tribunal, şi :
bogat avuţia lui, dăcă el de fapte bune şi mai bine, decât în cămări, gropi şi bordeie. lagiu) se publică concurs cu termi- Nicoîae Andrei PopovicI,
de sănătate nu voi să se îngrijescă? Ce Anumite legumi mai gingaşe, s. p. nul 20 Noemvrie n a. c. doctor în drept, lost magistrat,
s’au ales din plăcerile şi din bogăţiile sale, carfiolul (conopida!, sălata cu căpăţină ş. a. Dotaţiuuea anuală fundamen­ se angajâză a pleda înaintea tuturor ins­
pe nedrept câştigate?!.... trebue păstrate neapărat în pivniţe sâu că­ tală: 1) casă de locuit bună, cu tanţelor judecătorescl din România,
Să nu uităm, că în cumpăt se află mări sventate şi scutite de ger. Numitele acarete economice şi o grădină de procese de orl-oe natură, eseoutftrl
puterea de viaţă a omului. „Să nu lăcomescl legumi trebue să fie aşedate cu rădăcina 1200(1]; 2) Repartiţiă, cordne 340; de hotărîrl şi creanţe.
nici la haina, nici la masa, nici la casa, în nisip mărunt şi svântab. In cailele calde 3) Reocumperaiea folosului pămea­ Bucuresd, strada Smârdan 53..
nici la moşia, nici la boul, nici la locul şi frumose se deschid ferestrile şi uşa, pen­ tului îuveţătoresc cor. 160; 4) Lemne WWW

V
Luuu uuu a
t

w
Vivat fortuna! SSE

c ai e se i r o e e g î e

v, Va Vi V. Porto cu 40 fii. mai mult.
Misa pentru classa primă e: corone 12.— «. 3.- 1.50
Lei noi 12.80 «.40 3.20 1.60 „ „ 60 bani „ „