Page 82 - 1901-10

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 235 —1901.

Din congregaţia comitatensă. traţiă şi nici pe cetitori — şi a format o mis de consistoriul din X. pentru studiul Din străinătate.
bibliotecă proprie a ei, între cari vom re­ pedagogiei, şi fiind-oă se înscrisese la o
(.Alegerile de membrii şi funcţionari mu­
marca : societate patriotioă oa membru, unde când
nicipali). 8) Diferite circulărl ale Administraţiei şi când se discutau oestiunl sociale şi eoo- Cestiunea Cretană. Corespondentul
din Constantinopole al 4>arului „Franlcf.
Braşov, 2 Nov. şi epistole oătră săteni, publicate şi în (jia- I nomice, la întorcereîn patriă debutâză când Zeitung“ susţine în întregimea lor soirile
rele nâstre. ca pedagog versat, când oa speoialist în
In oongregaţia comitatului Braşov, despre afacerea cretană, şi adauge: Eusia
9) Cultura albinelor, de Mariu Petresen, eoonom'ă, şi ani de 4'le întunecă mintea
oe s’a ţinut la 30 Oct. n. sub preşedinţa şi Pruncia au dat carte blanche prinţului
fost subinspeotor silvio şi în urmă inspec­ tinerimei şi autorităţilor cu problemele sale
fişpauului oonte Siefan Lazar, s’a pertrac- George. Francia a făcut acâsta în urma es-
tor geueral agricol al Dobrogei. 1894 şi economice, oe are se resolve. în urma de­
tat între altele ca obiecte mai de căpete­ presei dorinţe a Rusiei, âr Rusia a fost în­
1899. selor nesuccese devenind în localitate im­
nia cele privitore la nonele alegeri de între­ duplecată a-şl da învoirea la anexiune prin
10) Noţiuni de economia vitelor, de posibil, şi-a strămutat domiciliul şi a con­
gire a membrilor şi alegerea funcţionarilor intervenireareginei Greciei cu ocasiunea ulti­
V. S. Brezeanu, inspector în serviciul filoo- tinuat meseria dublă de pedagog şi agro­
comitatului nostru. mei ei călătorii în Rusia. Regina Greciei a
seric 1897 şi 1898. nom şi în altă parte, solicitând când uua,
S’a fixat c}iua de 18 Decemvrie a. o. fost sprijinită în planul ei şi de cătră îm-
11) Cultura luoernei, de Cornelia Ro­ când alta. Luat de scurt la cestiunea de părătâsa văduvă. Rusia va trimite în Creta
pentru noua alegere a funcţionarilor oomi-
man, chimist 1900. sciinţă pură, chimie, etc. răspundea alan­
tatenşî, conform articulului de lege XXI oa consul pe Derevitzki, unul cin cei mai ca­
12) Cultura plantelor de nutreţ, de dala cu cele 5 simţiri, şi în special ou mi­
din 1886 § 79. pabili funcţionari ai ministeriului de ester-
Dim. G. lonesou, pomolog 1900. rosul, care este mai greu de controlat.
Inoât pentru alegerile de întregire a ue din Peiersburg. Chiar şi numai de aici
13) Scrisori cătră plugari 1901 de Alţii nepregătiţi— dâr improvisaţl de reiese, că|jîn Creta se vor petreoe încurând
membrilor oongregnţiei, ale oărora mandate
Constantin Sandu, cjiarist şi aotualmente ooasiă, ca versaţi. în diferite ramure şi spe­
espirii, s’a decis ca acestea să se facă în lucruri mari.
bursier al statului român pentru agronomia cialităţi, — îu câte s’au încercat şi îndelet­
t6te cercurile electorale ale comitatului în
în Franoia de sud etc. eto. nicit, ou nici una u’e.u avut sucoes şi mai JFrancia şi Turcia. Din Paris se
c}iua de 14 Noimtrie st. n. anul curent.
Vedem deci numărâse broşuri şi opuri, pe tâte le-au compromis. Au făout însă şi telegrafeza următârele ou data de 2 Noem-
Din cercul I electoral, sub-oeroul al
oare de care mai variate, cari tâte întru­ pe alţii să pârdă încrederea în valorea şi vrie: Confliotul franeo-turc nu e aplanat
III-lea (Soheifi) ies de rândul acesta din
nesc condiţiunea esenţială de a fi ieftine. efectele salutare ale sciinţei şi profesiunei, încă definitiv. Sultanul a recunoscut, ce-i
oougregaţiă d-uii Vasilie Voina, Ioau Len-
Să nu coste mult aici, să nu coste mult şi desfiinţarea servioiului ori postului a fost drept, pretensiunile Franoiei şi a promis,
geru, Dr. George Baiulescu şi Vasilie Goldiş.
dincolo. Şi ele pot să fiă ieftine, căci resultatul. că le va împlini, el n’a dat însă garanţii
Aceste locuri vor avâ să fiă dâr ocupate
100—200 lei traducătorului, 4 —6 lei pentru Evident, că fără sacrificii seriâse nu cu privire la aoâsta. O divisiune a flotei
în Scheiîi prin realegere sâu nouă alegere.
procurarea de oărţl străine necesare, apoi se pâte ajunge la ceva resulbat practic şi francese e pe drum spre apele turcesc!. Di-
Preşedinte electoral al acestui sub-oerc (III)
tipărirea îu mas-ă, le face să fiă ârăşl ief­ mai cu sârnă nu putem avâ o literatură visiunea acâsta, comandată de amiralul Caii-
este d-1 advocat Iosif Puşcariu, vioe-preşe-
tine. însă, Cui prodest ? Unde vom ajunge economică seriâsă, oare să fiă la înălţimea lard, s’a separat în 1 Noemvrie de esoadra din
dinte d-1 Dr. G. Baiulescu. Alegerea se va
ou ele? produselor simihre din limbile culte. Cine Mediterană, care s’a reîntors la Tculon.
faoe în sa’a de gimnastică a şcolilor ro­
Un lucru este sigur, oă aceste cărţi o să se sacrifice şi să muncâsoă şi speseze Pât'ta cere, oa divisiunea de marină frau-
mâne. Se aleg 4 membrii.
e
la puţini le vor folosi, şi oă ele omâră ori ani de 4'i > când el nu are aUă perspect vă, cesă să fiă revocată, ceea-ce însă guvernul
In cercul al V-lea (al Săcelelor) ies
ce lucrare originală seriâsă. Când cei ohie- decât a obţinâ 2—3 fi. premiu după câla frances nu va face, pănă când Sultanul nu
de reudul acesta membrii: Ştefan Domokos, maţl să aducă sacrificii materiale seriâse de tipar, âr tipărindu-o în contul şi pe ri- va da garanţii. Se aşlâptă deci cu mare
Ioau Sipos, Giro Szâsz Istvan şi Ştefan
pentru progresul agriculturii şi îmbunătă­ sioul său propriu să rămână cu *le apoi interes în Paris răspunsul Sultanului. jPri-
Karaosonyi (acesta din urmă şl-a dat di-
ţirea stărei sătânului, se mulţumesc de a nevîndu-te, să nu aii ă cui le desface şi mul secretar al ambasadei otomane din Pa­
misia mai dinainte). Preşedinte electoral
face concurenţa âmenilor de specialitate şi cine să le citâscă, publicul cetitor fiind de­ ris a visitat nlaltăerl pe ministru de esterne
al acestui cerc (Bacl-falu, Torcheş, Cernat,
a sufoca orl-oe iniţiativă finală, apoi cum dat de autorităţi cu marfă ieftină, şi ei să Delcassd şi i-a comunicat oficial, că Sulta­
Satu lung, Tărlungenl, PurcărenI şi Zizin)
să ne aşteptăm la progrese din partea ce­ rămână încă şi cu mari datorii asupra sa. nul va resolva imediat afacerea Loraudo,
este Ioan Zonda, viee-preşedinte Iuliu
lor fără de mijlooe, ori dela coucursal să­ D-1 Dr. Băroianu are meritul de a fi dâcă escadra francesâ va fi retrasă. La
Maszoyik. Alegerea se face la primăria din
tenilor înşişi?! arătat prin propunerea sa făcută la aduna­ acâsta Delcassâ a îndrumat pe consilierul
Satulung.
Despre valârea intrinsecă a opurilor rea generală trecută a „Asociaţiunei“ calea de ambasadă Bapst din Constantinopole,
La punotnl aceşti, privitor la alege­
amintite, credem că este de prisos să mai adevărului, pe care se pâte ajunge să avem să întrebe pe Sultan, ce fel de garanţii
rile membrilor municipali, Dr. Zakarias a
vorbim, pentru a nu da loc la supărări şi bune Manuale şi cărţi de cetire pentru po­ oferă în privinţa împlinirii promisiunei.
făout din partea maghiară propunerea să
la personalităţi. Suntem convinşi, oă nici por. Cele bune şi aflate demne, ou unele Astfel soluţiunea afaoereiîn litigiu zace es-
se facă o schimbare îu împărţirea, respec­
unul dintre d-nii autori de mai sus nu au pre- mici modificări, apoi despărţite în broşuri olusiv în mâna Sultanului.
tive arondarea cercurilor electorale, şi adecă
tenţiunea de a fi specialişti şi stăpâni pe mici după materii şi conţinut, cu concursul
din sub-cercul T — unde a trecut numărul
materia ce-o tratâză, basându-se pe espe- material al bânoilor să se tragă în 4coimI Din Sei'bia. Iu scupştina din Bel­
alegătorilor cu ceva peste 6C0, maximul
rienţa proprie mai îndelungată în materiâ. de mii de esemplare, cari să se vândă pe grad, radicalul independent SzivkovicI a
ce-1 prescrie legea — 38 alegători din
De sigur şi dânşii vor fi de acord, că ou un preţ minim la popor şi să aibă şi el susţinut, că este imposibil, oa poporul sâr­
Cristian să fiă eliminaţi şi sorişi în cercul
totul altfel ar fi procedat oa omeuî de folos după ele. Cărţile principale şi de va- besc să permită ca tronul să trâcâ la fe­
în care aleg Stupinile. După o disousiune
meseriă şi multe Gestiuni, cnnoseându-le lâre eoonomieă mai mare ar trebui impuse mei. El şi-a esprimat bucuria, că Regele
mai lungă, la care a luat parte şi presbi- bine, ei le-ar espune astătjl altfel. tuturor oomunelor să le procure la biseriol Alexandru a desminţit, că locotenentul
terii Schiel şi Iuliu Moor, s’a deois, în
Noi drept să-o spunem, ne temem de şi ş 'âle câte uu esemplar două. Ba dâcâ Luujeviol îl va succeda la tron, — oeea-ce
urma propunerii fişpauului, să se predea
âmenl pe jumătate formaţi, do diletanţi ca ar abona fie-oare bancă şi societate de cre­ ar fi fost o insultă pentru ţâră, oare n’ar
propunerea lui Zaharias vice şpauului, ca şi de transcedentalisme. Autorul acestor dit oâte un esemplar două pe sâma ei (cari permite acâsta nici odată. Cestiunea suo-
preşedinte al oomisiunei de verificare, oa rânduri a avut rara fericire să fiă eeaminat sunt vre-o 80 la număr) oum şi cele43 des- oesiunei la tron este urgentă. Regele este
s’o esamineze şi s’o considere de va afla la agricultură de un silvicultor, de un in părţăminte ale „Asooiaţiunei“ şi reuniunile ultimul vlăstar al dinastiei Obrenovioî. S’ar
de lipsă. giner de poduri şi şosele şi de un chimist, învăţătorescl şi ale preoţilor câte uu esem­ pu'â întâmpla — urmâză deputatul — oa
şi soie ce va să cjioă de a fi judecat de plar, ou vre-o 4—500 esemplare abonate, Regele Alexandru să rnâră tinăr.... să nu
Cărţi eftine şi cărţi scumpe. âmenl ueoompetenţl in rnateriă, cari nu s’ar putâ încerca ch'ar înfiinţarea unei dea Dumne4eu. Din causa acâsta trebue să
prea cunosc nici obiectul în sine şi nici Bcviste economice săptămânale seriâse, care fim pregătiţi în cestiunea sucoesiunei la
IV.
greutăţile lui, şi prea uşor cad în oaşul de să trateze tâte cestiunile economice, oe pri­ tron. Succesiunea tronului spaniol a dat
In timpul din urmă Administraţia do- a găsi pete în sâre şi nod în papură, cum vesc direct poporul nostru şi ramurile sale nascere râsboiului franco-german de la
menielor corânei din BucurescI inundă lite­ se 4>oe- de producţiune. 1870—1871. Austria, care ţine sub do­
ratura şi ţâra cu atarl producţiunl literare Esemple destule confirmă aceste ob- Ion de pe Văcarea. minaţia sa două treimi din poporul sârb,
ieftine, cari să uu coste mult pe adminis- servaţiunl şi din alte părţi. Cutare este tri­ consideră cestiunea succesiunei tronului sâr-
wicz ! Păcat de tine, ăi pută fi un subre- — Ei bine, cetesce odată. căci ar fi o ruşine pe întrâga comună Pro- reau lui tâte frumâse, sărbătorescl şi ofi-
visor strajnic, eşti priceput la tâte!“ Se stovenî. ciâse din cap pănă în sfîrşit, ca de pildă
Primarul apuca hârtia cu amândouă
înţelege, spune aşa ceva unui nătărău, el mânile şi începu să cetăseă. picând acestea, se aşeza Zolcikiewicz espresiunea: „în urma ordinulni mai înalt
nu te pricepe,... mă pieptăn pe postul vos­ la masa de scris, luâ un eondeiii, făcu câ­ se face cunoscut, ca să scie, să se pâtă pre­
„Cătră primarul comunei Sărăcehî. Iu
tru de notar. Un om de educaţie... teva cercuri în aer cu condeiul, ca şi cum senta la timpul hotărît . Primarul avea
u
numele tatălui, al fiului şi al sfântului duch.
— Oho, oho! N’are să piară lumea! şî-ar lua avânt, şi apoi începu să scrie re­ un respect grâzhic faţă de hârtiile notaru­
Amin. Prefectul a poruncit să scrieţi lis­
— Lumea n’are să piară, dâr aveţi pede. In scurtă vreme avisul fu gata, au­ lui şi năcazul lui cel mai mare era, că nu
tele pentru miliţie pănă la Sfânta Mărie
să vă mâsgăliţî cărţile şi actele ca cu laba torul îşi nete4i puţin părul şi ceti precum putâ învăţa, să le facă singur şi se împedeca
şi din parochia Sfinţiei sale din Metrica şi
gâscii. Aveţi s’o duceţi în ticnă, pănă când urmâză: la scris chiar dâcă-şl datâtă silinţa. Notarului
ale ţăranilor noştri, cari sunt la voi, ca
va începe să vă sară flâcele din cojoc. „Primarul comunei ProstovenI cătră, ăstuia lui, Zolcikie'wicz, îi curgeau strună din
tăietori de lemne, înţeles, şi chiar pe tăie­
Primarul începu să se scarpine în câfă. primarul comunei Sărăcenî! eondeiii şi făcea nisce hârtii, că nici la
torii se-i trimiteţi înainte de sfânta Mărie,
— Dumnâta tot-dâuna eşti gata să suprefectură nu se puteau face mai bine.
dâcă a împlinit opt-spre-4ece ani, căci dâcă „După-ce listele pentru recruţi, în
ataci. Acum mai trebuia să se afume sigilul co­
nu faceţi acâsta, vă va pune pe cărbuni urma ordinului mai înalt, trebuiesc com­
— Dâr de ce v’aţl pus cu gura pe munei, să se pună pe hârtia, care împodo-
straşnic, ceea ce’ml doresc mie şi d-vâstră puse la cutare şi cutare 4* & lunei acesteia
mine ? bia masa, şi mai mult nimic!
Amin“. anul curent, se face prin acâsta cunoscut
— Ei, să le lăsăm încurcate. primarului din comuna Sărăcenî, ca să scie, — Intr’adever un cap — rămâne tot
Onorabilul primar amjise în fie-care
Illr să făcu linişte în cancelariă şi nu să scâtă matricula locuitorilor din Prosto­ cap — grăi primarul.
Duminecă, că aşa îşi termina preotul pre­
se mai audia decât numai scârţiitul con­ venI dela oficiul paroehial din Sărăcenî
se
dica şi gândia îu sine, că o astfel de în­ — Ei — 4i Zolcikie'wicz potolit —
deiului, cum scriea primarul. In fine se în­ şi să o trimâtă urgent comunei ProstovenI.
cheiere e neapărat de lipsă şi se potrivesce nu îuzadar mă numesc scriitor, aşa-dâră
tinse odată primarul, îşi şterse condeiul De asemenea să se facă ca toţi locuitorii
întru tâte cu un stil oficios, âr Zolcikie- unul care scrie cărţi.
pe zăbun şi dise: acestei comune, cari de present se găsesc
wicz isbucni într’un rîs fără sfîrşit. — Va să qică Dumnâta scrii şi cărţi?
— Ou ajutorul lui Dumnedeu sunt la muncă în Sărăcenî, să se pâtă presenta
gata. — Aşa-deră asta a fost? întreba no­ la timpul hotărît“. — Mai întrebaţi, ca cum n’aţî sei,....
tarul. cine scrie cărţile comunale ?
— En cetesce, ce ai mâsgălit pe Primarul asculta de par’că sta să mă­
hârtiă. — Dâcă nu-ţî place scrie dumnâta nânce fie-care vorbă, se însenina la faţă — Ai dreptatâ — adause primarul şi
— Deşi oi fi mâsgălit, dâr e scris tot mai bine. şi se simţea pătruns in suflet, ca şi cum apoi continua: — listele au să sosâscă la
ce trebue. — De bună semă o voi scrie eu, ar asculta ceva în biserică. Oum i-se pă­ noi cât ai da în palme.