Page 83 - 1901-10
P. 83
Nr. 235—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 9.
besc, ca infceresându-o în mod direct. Aus reg. 98, Emiliu Chezan în reg. 66, Traiau tată! Pentru acelaşi scop a binevoit a dă rea oraşului Belhel din Trausvaal, Burii au
tria va face tot posibilul, pentru-ca solu- Cioban în t at. 13 de pionerl, Ioan Cazan rui şi d-nă Paulina Bădulescu din Lugoşiii nimicit o brigadă englesă, oare forma arier
ţinnea acestei cestiunl să fie oontrară ade în bat. 16 de vânători, Alexandru Vladu suma de 10 oorâne. — Direcţiunea şcâlelor garda colonei iui Benson şi oare, pe cum
văratelor interese ale poporului sârbesc. în reg. 87, Ioan Morariu în reg. 7 şi Aleo- medii gr. or. române. se pare, era în retragere spre Johanesburg
Pentru acâsta parlamentul nostru — nrmâză sandru Nemeş în reg. 81 de inf. De loco Sfinţirea gimnasiului catolic din Oolâna acâsta încă făcea parte din armata
deputatul — trebue să resolveze în curând tenenţi: locţiitorii de oficerl: luliu Plebau englesă, care voia să prindă pe Botha în
Braşov. Dumineoă s’a îndeplinit aotul
cestiunea. Szivkovicî regretă, că a venit în reg. 14, Ervin Funtau în reg. 11, Sabin muuţii sudici ai Transvaalului.
sfinţirei noului edifioiu al gimnasiului ca
prea târdiu împăcarea Sârbiei ou Muntene- Flora în reg. 41, Ootavian Popavan în reg. tolic din localitate. La acâstă solemnitate Despre acest nou desastru al Engle-
grul, deore-oe e cu putinţă, oa aceste două 37, Victor Domşa în reg. 61, Savu lanoaa silor lord Kitchener telegrafâză următo-
a venit însuşi episcopul conte Majlath.
ţări să formeze în viitor un singur stat. în reg. 5, Victor cav. Balaşou în reg. 102, rele :
3
După sfinţire la ârele ll / s’a ţinut în sala
4
Deputatul critioă în mod viu procesul făcut Vasiliu Popiţan în reg. 31, Ioaif Hanulaîn de gimnastioă un matineu artistioo-literur „Tocmai acum primesc soirea despre
pentru atentatul contra lui Mtlan şi în oare reg. 85, Rudolf Petru în reg. 12, Virgiliu un âtao violent, îndreptat în oontra arier-
de cătră elevii societăţii „St. Emerio . La
u
el însuşi a fost condamnat la 20 ani închi- Madincea în reg. 50 Elia Obsenar în reg. gardei oolânei lui Benson spre nord dela
acest matineu a asistat episcopul, fişpauul
sdre. Szivkovicî încheie dând a-se înţelege, 66, Ovidiu Gerasim în reg. 50 şi Bartolo- Bethel, lângă Berkeulaagte. Inimicul, care
conte Lazar, vioe-şpanul Iekel, primarul
oa viitorul Rege al Serbiei va fi prinţul meu Şinlariu în reg. 6 de inf. avea cam 1000 de âmenî, a luat tunurile
oraşului, profesorul de universitate Szamosi
Muntenegrului. La cavaleriă: Alexandra Aldea de ariergardei. Cred, oă pierderile nâstre sunt
din Oluşiă, ca representaut al statului oa-
prim-locotenent în reg. 12 de ulanl şi Ni- mari. Colonelul Benson a murit în urma ră
tolio, părintele Dr. Czobor, profesor de ar-
culau Cindru în reg. 4 de ulanl. oheologie la universitatea din Budapesta. nilor, ce le-a primitV
SOIRILE BILEI. La artilcriă: de oăpitan de olasa I. La ârele 2 p. m. s’a dat un banchet în O altă telegramă a lui Kitohener
Antoniu Pop în reg. 8. Dc prim locotenent: spune:
sala hotelului „Europa“. La acest banchet
— 2‘2 Octomvrie v. Petru Juou în reg. 21. „Colonelul Barter (bur) a ajuns des
s’au pronunţat o mulţime de toaste
Italienii din Austria cer universi In corpul sanitar: prim-locotenentul de diminâţă oolâna lui Benson, fără a fi
tate. Am amintit deja de demonstraţiunile, Oamil Hamsa în desp. 2. Protestanţii unguri pentru Buri. întâmpinat resisteoţă. Afară de Benson au
ce s’au pus la cale la universitatea din In reservâ: locotenent: Mircea So- în cliua de 31 Ootomvrie, pe care protes oădut: 8 oficerl şi 68 soldaţi, au fost ră
Inusbruokîn potriva profesorului Menestrina, rescu în reg. 6, Piu Trevian în reg. 97 de tanţii o serbâză oa pe o cţi 3 mare însem niţi 13 oficerl şi 150 soldaţi. Lupta s’a dat
0
care s’a înceruat să-şi încâpă ousrurile in inf. şi Albert Sohian în reg. 36 de art. nătate pentru reformaţiune, 600 de predi din distanţe fârte miol şi ou mare înver
limba italiană şi n’a reuşit din oausa tu In statul preoţesc : De protopop gr.-cat. catori protestaute din Ungaria în frunte şunare din ambele părţl“.
multului provocat de studenţii germani. Demetriu Pop în distriotul Sibiiului. ou superintendenţii lor au adresat regelui £tâ acum, ce spune o telegramă din.
Demonstraţiile s’au repetat şi la a doua şi In statul medicilor: De medic superior Angliei o petiţiă, în care în numele pro Londra:
la a treia încercare. — De altă parte stu de ştab clasa a Il-a Dr. luliu Mnreşan, ca testantismului apelâză la sentimentele de Trupa lui Smuts a nimicit total în 31
denţii italieni din Viena au făcut şi ei„o şef al spitalului de garnisână din Oărnăuţî umauitate ale regelui şi cer încetarea oru- Octomvrie brigada lui Benson. Intrâga bri
demoustraţiune în aula universităţii şi în (Bucovina). delului răsboiii intreprins în potriva Burilor. gadă schi a căcţut, sdu a fost prinsă. Burii
ua
faţa parlamentului, unde s’a făout în 4' In statul oficialilor militari: de consul- Societatea de lectură „IoanPopasu u au luat dela Englesî 2 tunuri, 700 pusei,
de 31 Oct. o mare aglomeraţia de omeni. tor de oomtabililate Vin cenţi u Peiscu ata 6 oară cu muuiţiunî şi provisinnl estra-or-
a elevilor dela institutul teologic-pedagogio
Studenţii au demonstrat contra guvernului, şat în ministerul de răsboiii. De oficial de diuar de multe. Lupta a fost scurtă, der
gr.-or. român din Caransebeş s’a constituit
care nu vrâ să înfiinţeze universitate ita comptabUitate clasa 111-a: Ioan Lugoj an la forte violentă. Burii au puşoat din loourl
în 7 Oct. st. v. 1901 în următorul m o d :
liană în Triest. Deputaţii italieni, cari ve- intendantura de divisiune Nr. 7 şi de ofi ascunse şi pierderile lor sunt neînsemnate.
Preşedinte: d-1 Dr. George Dragomir, pro
niau 1b parlament, au fost primiţi cu stri cial de registratură clasa a 111-a: Ioan Cra- Englesii, cari n’au putut resista focului ni
fesor de teologie; vice-preşed. : Ioan Tă
găte de „Evviva“. A trebuit să intervină iovan ataşat în ministerul de răsboiii în micitor al Burilor, peste o jumătate de
tucii teol. c. III; notar I: Cornelie Biro
poliţia şi un student italian a fost arestat. Viena. teol. o. III; notar II-lea : Ioan Terfaloga ceas au ridicat stindardul alb şi mânile. Toţi
In sâra acelei cjfi e a avut loc o întrunire ped. o. IV ; bibliotecar: Fortunat Mureşan oficerii colonei englese au căcţut siu au fost
la „Circolo accademico italiano“, unde s’a Necrolog. Din Viena am primit trista teol. o. II; cassar: Pavel Popeseu teol. o. răniţi. Mai mult de 500 soldaţi au fost
votat următârwa reaoluţiune: „Motivul de soire, oă Traian Mureşianu, fratele cel mai ÎI; controlor: George Dragoi ped. o. IV; prinşi.
monstraţi unilor este ref'usarea înfiinţării mic al proprietarului fâiei nâstre, a încetat vice-bibliotecar : Miron PopovicI ped. o. HI. Soirea desastrului a produs mare agi
unei universităţi italiene în Triest, care din vieţă erl în urma unei scurte suferinţe In comitet s’au ales : Traian Câlţun teol. taţia în Londra, mai ales că victoria Bu
•singură ar mulţumi dorinţele celor 800.000 pneumo-pleurită. Decedatul a fost absol o. III; Moise Mateoni teol. c. III; Ioau rilor raportată la Bethel este una din cele
de conaţionali din Austria, deâreoe utra- vent al academiei de sculptură din Miiu- Oveaea teol. o. II; Fortunat Mureşun teol. mai însemnate victorii, ce le au avut în
quisarea universităţilor germane este nefo- ehen. Oa sculptor are oâte va lucrări remar c. II; Ioau Audreesou teol. o. I; Valeriu timpul din urmă. Ea a nimicit ou totul
lositâre şi ofere pricină la oerturI“. cabile. Intre altele un forte succes bust în speranţa optimistă, oă răsboiului i-se va
relief al lui Avram Iancu, după o fotografie Blajovan teol. o. I ; Constantiu Petra ped. face în ourâud capăt. Afară de două, tâte
o. IV ; Ioan Mărila ped. c. III; Pavel Bo-
Avansări în armata comună. Ou dela 1850. Busturile lui Andreii! şi Iaoob cjiarele londoneze sunt de părere, oă lupta
goieviol ped. c. II şi George Seooşan
prima Noemvrie au fost înaintaţi în armata Mureşianu, etc. Iu anii din urmă, posedând
ped. o. I. dela Bethel e un tablou trist ai situaţi unei
■comună între alţii şi următorii Români: o voce bună da bariton, Traian Mureşianu
în Africa-de-Sud.
Locotenent-colonel: maiorii Viuoenţiu Visoina s’a dedicat şi artei musicale. El s’a stins
Numire de profesori. îu învăţămân
în reg. 22 de inf., Dionisiu Aldea alias încă tînăr în etatea vignrăsă de 36 de ani. tul secundar din România au fost numiţi
NECROLOG. Subscrişii cu inima în
Popa de Comana-inferiâră în reg. 65 şi Regretând adânc aoâstă durerâsă pierdere, ou titlul provisoriu următorii domni, ori
tristată aducem la ounoscinţa tuturor ru
Ştefan Bogat în reg. 64 de inf. De maiori: adresăm fraţilor şi surorilor răposatului sin-
ginari din Transilvania şi cu studiile se deniilor, amicilor şi cunoscuţilor, oumcă
căpitanii de clasa I Ioaif GHogariu în reg. cerile nâstre condolenţe.
cundare, unii chiar şi cu oele superiâre fă- mult iubita şi neuitata nostră mamă, soră
81, George Petrovau în reg. 52, Daniel oute aici la n o i : Simion Mândrescu, din şi bunioă Elena Orbonas ii. Radu, văduvă
Bădesou în reg. 5 de inf. şi Elia Popist în Pentru masa studenţilor români de jude de tablă, în al 85 lea an al etăţii
i Rîpa-de-jos, profesor de limba germană la
reg. 35 de art. De căpitan de clasa 1: că din Braşov. Din prilejul aniversării de şi al 36-lea an al văduviei, provăcjută cu
liceul naţional din Iaşi, Pavel Sfint, din
pitanul de clasa a Il a Oorneliu P«ph<zy 10 ani dela mârtea mult regretatului Moise sfintele sacramente, şl-a dat sufletul în mâ
districtul Năsăudului, profesor de limba nile oreatorului Vineri în 1 Novembrie la
în reg. 59 de inf. De căpitanî de clasa a Branisce, fost protopretor în Mieroorea,
germană la gimnasiul din Târgovişte, Cor 3 6re diminâţă.
11-a: prim-locotenenţii: Romul Moga în membrii familiei scumpului defunct au oon-
nel Qaşăilă din Poşorta, profesor de geo Rămăşiţele pământesc! ale scumpei
reg. 31, Alexandru Bob în reg. 63 şi Vic tribuit pentru masa studenţilor din Braşov
grafia la liceul din Brăila, Alex. Densuşi- defuncte s’au aşedat spre odihnă eternă
tor Rus în reg. 5 de inf. De prim-locote- 50 cor. întru pomenirea şi eterna odihnă Dumineoă în 3 Novembrie la 2 ore p. m.
anu din Demsuş, .'profesor de geografia la
nenţl: loootenenţii : Adrian Roman in bat. a neuitatului lor: părinte, consoţ şi socru. în oimiteriul gr. cat. din Reghin.
şcâla comercială de gradul II din Galaţi.
1 de pionerl, Aroadiu cav. de Grecul în Fiă-i memoria eternă şi în veci bineouvân- Dr. Vasilie Pap jude de tablă, Vasile
Cununia. D-1 Valeriu Cosma şi d-şâra Pap jude de tablă funcţ. jude de cero: ca
Aneta I. Ripescu, îşi vor celebra oununia gineri; Amalia măr. Dr. Vasilie Pap, Au
relia măr. Vasilie Pap: [ca fiice; Eugenia
religiâsă în 28 Oct. (10 Noemvrie) la ârele
— Să aveţi grije să nu vă scape vr’un — Bine vi-se întâmplă, dise el. De Pap măr. Dr. Clemente Barbul şi copii.
ştrengar. ce nu-i ţineţi în frâu. Beţia are să aducă 12 din cfi în biserica gr.-or. din Tohanulnou. Elena Marinoviciu n. Muntean şi copiii,
— Nici Dumnecjeu nu-i mai scapă. mare pacoste în comuna nostră. O oiă rî- Defraudare. Comptabilul al doilea Alexandru Muntean, Polixena Muntean,
— Vrâu să vă spun numai, că pre iosă umple totă turma; este în sat un om al oassei da eoonomii din Moneaciu, ou nu Elvira Pap, Victor Pap: ca nepâte şi stră
fectul se plânge mult de stricaţii din Pro- stricat de tot care, stă în fruntea lor, care-i mele Iaros lozsef, defraudând suma de nepoţi.
stovenî, cum îi numesce el. pice că pă ispitesce şi-i mână pe toţi în cârciumă. 21,650 corâne în hărţii de valore, a fngit, POSTA REDACŢHJNEI.
zesc numai cârciumile. Se vorbesce peste — Drept spunând, n’am ideie "să fiă probabil în Amerioa.
P. O. R. „Oum era odini6ră? a apărut la
u
tot, că Bnrak nu-i scie ţine în frâu, vina aşa beţii la noi; cine a obosit de munca institutul tipografic „Minerva (Str. Isvor) Bucu-
11
cade pe el. grea în câmp, trebue să se răsbune, să-şî Atentat cu ocasiunea unui con rescl. Preţul 3 lei. Se p6te procura prin orl-ce
cert. In sala „Odeon“ din Miiuchen s’a
— Sciu eu — răspunse primarul — stîmpere setea. librăria.
ţinut în sâra de 1 Noemvrie un ooncert.
t6te se aruncă în spatele mele. Când Ro- — Eu numai una jic, că dăcă ne
De-odată se aude o împuşoătură. Un sculp Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
salia lui Schmidt a născut un copil, i-au scăpăm din sat de Rizepa, are să fiă li
tor ou numele Hoffmann a descărcat un Redactor responsabil: Traian H. Pop.
dat dela judecată vr-o douădecî şi cinci, nişte în comună.
revolver nu se scie asupra oui, n’a nimerit
ca să înveţe minte şi să scie a doua 6ră, — Apoi bine, ce să-i fac, să-l su
că aşa ceva nu se cuvine unei fete nemă grum ? însă pe nimeni. După acâsta s’a sinucis şi
ritate. Cine a dat porunca acâsta? Eu? el ou un glouţ. Poliţia n’a putut descoperi Biuroul advocaţilor asociaţi.
— Ba nn. Tocmai acum e recrutare, pănă aouma, decât a'âta, că Hoffmann era llllllllllllllll■lll•lllllllll n numii ll■l■■llllllllllll■llllllll■lllllllllllllll■lllll^■llfr
Eu nu,... a dat’o judecata. Ce-mi pasă mie
îl scriem în listă, trage sorţi şi mai mult anarchist.
-decă tote fetele să lăuzesc. Domnii dela C. Rădulescu,
nimic!
judecată poruncesc şi apoi vina cade tot Menagerie. Mâne, Marţi, la cererea fost procuror şi judecător de tribunal, şi
— El e însurat, are şi un băieţel de
pe mine. publicului se va representa la menageria Nicolae Andrei Popovici,
un an.
In clipa acâsta vaca de afară se isbi — Da cine are să scie de aşa ceva? lui Koczka venătârea de lei. doctor în drept, tost magistrat,
cu aşa furie de părete, încât se cutremurâ N’are să se răsvrătescă, cui să se jeluâscă se angajâză a pleda înaintea tuturor ins
tâtă cancelaria. Primarul striga înfuriat: şi apoi în cele din urmă, cine are să-l as Rgsboiul din Africa-de-Sud. tanţelor judecătoresc! din România,
— Hei! Mâncate-ar lupii.... culte? Pe timpul recrutării, domnii au să procese de orl-ce natură, eseoutărl
Notarul, care pănă acum se afla încă se ocupe cu alte lucruri. IVoua victor!» a Burilor. de hotărîrl şi creanţe.
la masa de scris, începu să se uite ârăşl Soirile sosite din Africa-de-Sud ves
(^a urma). Bucurescl tsrad aSmârdan 53.
în oglindă. tesc ârăşl o victoriă a Burilor, In apropie