Page 85 - 1901-10
P. 85
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese li fificsre fii,
AiMnistraţinnea şi Tipografia Abonamente pontni Anstro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şăso luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorisorl nefrancate nu so pri- N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
meBO.— Manuscripte nu se
retrimit. Pentru Somânia şi străinătate:
Pe un an 40 franol, pe şăso
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ie prlmeso la Admlnlstraţlune In
Brajov şi la următiSrole N-rii do Duminecă 8 franol.
Se prenumeră la tdte ofi-
BIROURI de ANUNŢURI : oiole poştale din întru şi din
In Vlena : la N. Dukes Naehf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeld & Emoric Les-
ner, Heinrich Sohalek. A. Op- £ Abonamentnl îsntrn Braşot
pelik Nuchf. Anton Oppelik. Administraţi»nea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Gold- TSrgul Inului Nr. 80, etaciu
berger. Ekstein Bernat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Leopold(VII ErzsĂbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
PREŢUL INSERŢIUNILOR: Ou dusul în casă: Pe ur an
o soria garmond pe o ooldnă A N U L L X I V . 24 oor., pe 8 luni 12 o., petrei
10 banî pentru o publicare. — luni 6 oorăne. — On esomplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. Dlăti înainte.
Nr. 236. Braşov, Miercuri 24 Octomvrie (6 Noemvrie). 1901.
politic, care se ia lupta făţişa cu li
Adunarea catolicilor unguri. Acesta este deocamdată efectul Cehii şi guvernul Koerber.
beralismul celor dela putere. „eserciţiilor de arme" ale catolicilor
Nu voim se vorbim aici de con întrunirea cea mare dela Pesta maghiari, ăr resultatul va fi, că va De cât-va timp domnesce mare
gresul catolic, ce stă în legătură are se fiă — cum cjice organul produce o contra-mişcare din partea încordare între Cehii tineri şi gu
cu cestiunea autonomiei bisericesc!, amintitului partid — un fel de eser celorlalte confesiuni. vernul Koerber. Căuşele acestei în
ci de adunarea cea mare a catolici ciţiu de arme al catolicilor maghiar!, cordări le esplică cjiarul ceh „Hlas
u
lor unguri din ţâră, ce s’a întrunit cari au se-şî vadă „idealul lor na Naroda scriind următdrele:
erî în Budapesta. Acâsta adunare se ţional în creştinismul positiv, nu în Conflict austro-ungaro-turc. In „Dâcă Dr. Koerber ar fi fost în pri
u
ţine în urma hotărîrei luate anul tre liberalismul frasist. tre Austro-Ungaria şi Pârta otomană s’a vinţa eoonomică şi culturală aşa de preve
cut, când cu serbarea aniversărei de Un înţeles mai deosebit dă or ivit un oonfliot interesant, căruia nn i-s’a nitor faţă cu poporul cehie, oa faţă on Ger
900 an! a catolicismului în Ungaria, ganul fracţiunei îndependiste cato dat pănă acum o soluţiune. Causa conflic manii, atunol lucrurile ar sta altfel.
ca se se ţină în fie-care an mar! lice ideilor catolicismului combatant. tului este emigrarea mohamedanilor din Atunci Cehii n’ar trebui să-şi ia re
meetingurî catolice în interesul lăţi- El vorbesce nu de catolicismul „po Bosnia şi Herţegovina. Emigranţii nemul fugiul la potitica de postulate, căci deputaţi
lor cehi prin vina lui Koerber nu li-a ri-
rei spiritului catolic pe t6te terenele, litic" ci de catolicismul „maghiar , ţumiţi, se îmbarcă la Raguza şi-şi vizâză tnas alta, decât a stdree dela guvern ceea-ce
11
pe cel literar, al artelor, al educa- care, dice, e în drept se-şî i-a şi el pasapârtele la consulul otoman de-acolo, acesta nu li-a dat de bună voiă şi ceea-ce
!
ţiunei, pe cel social şi caritativ. partea sa cuvenită din viaţa comună Iusuf-effendi. Autorităţile austriece au găsit era datoria lui a Ie da. Niol măcar mustul
naţionala. vătămătâre procederea acesta a emigran de arte promis, care n’are să fiă o institu-
Până în 4 Noemvrie la ameacj! ţiune cehică, ci utraguistâ şi care se cjice
s’au anunţat vre-o 4000 de partici La Maghiari momentul politic ţilor mohamedanî şi nimioindu-le pasapâr- a fi un dar împărătesc, nu l’a făcut păn’
pant!, tdte societăţile şi reuniunile concade ac|î cu cel maghiar totuşî tole, i-au silit să se reîntâroă în Bosnia şi aouma guvernul.
catolice sunt în nurrier mare repre- nu trebue se ignorăm, că cei din Herţegovina. In urma acâsta consulul turc Dr. Koerber j6oă un joc hazardat,
sentate, se ţin servicii divine prin partidul poporal vorbind de „cato din Raguza a ohemat la o consfătuire pe de6re-ca face ca prăpastia între Viena şi
Cehi să devină tot mai mare".
tote bisericile mai de frunte, după licismul politic" îi dau un înţeles Achmed Felsi-p&ş&, representantul diploma u
car! urmâză marile întruniri şi şe ceva mai larg. tic turcesc din Cetinje, şi pe Fer&is-paşa, „Narodni Listy scrie, tălmăcind
dinţe festive. Festivităţile vor dura Ceştialalţî, din fracţiunea ugro- oomisar împărătesc turo în Albania. La discursul lui Kramarc:
pănă la 7 Noemvrie. nistă, sunt chiar puţin îngrijaţî, ca consfătuire s’a enunţat, oă Bosnia şi Her „Guvernul Koerber este un guvern al
nu cum-va mişcarea catolică de faţă ţegovina stau încă tot sub suzeranitatea stângei (germane). Neutralitatea ou care se
C’un cuvent se petrece acum şi se ia o direcţia prejudiţibsă „idealu Pârtei şi astfel consulul turo din Raguza mândresce Koerber, e o glumâ prâstă. Dr.
în Ungaria ceea-ce vedem de mult rilor naţionale maghiare" cum se este în drept a viza pasapârtele. De alt Koerber nu şl-a ţinut ouvântul de onâre
în Austria şi în Germania. Se ţin propagă şi se nutresc ele acjî de că fel consulul a primit din Constantiuopole dat Cehilor, de a nu schimba nimio în sta-
tus quo pe terenul administraţiei publice în
mar! adunări catolice cu scop de-a tră şovinism. Ei c}ic, că „acela ar fi îndrumarea, să eseroiteze şi pe viitor acest cestiunea lirnbei, ci a păgubit pe Cehi, în
manifesta viaţa şi puterea catolicis cel mai mare binefăcător al Unga drept, fiind-oă prin vizarea acâsta se dă deosebi prin preterarea funcţionarilor cehi
mului. Este un fel de demonstraţiune riei, care ar sci să lege strîns miş espresiune dreptului de suveranitate a Sulta în favorul Germanilor.
confesională, ca protest în contra li carea confesională cu idea na nului peste provinciile ocupate. Despre deci- „Italienii vor primi universitatea lor
beralismului dominant interconfe- ţională". siunea conferenţei din Raguza, s’a raportat italiană mai curând decât Cehii universitatea
sional. lor în Briion. Dr. Koerber speoulâză on
Lumea catolică maghiară se guvernului de esterne din Viena. programul său economic a ridica bunăsta
T6tă mişcarea aedsta e condusă p6te să fi ajuns la răspântiă, unde rea, cum pretinde, atâia timp, pănft-ce po-
de aşa numita ligă regnicolară a va trebui să-şî alâgă direcţia pentru pârele vor uita de trebuinţele lor naţio
cercurilor catolice, al căreia preşe viitor. Decă vom judeca după spiri DilI Bucovina. „Deşteptarea" din nale. Dâr cunâsoe rău poporul cehie, care
dinte este contele Ioan Zichy cel tul, ce domnesce la festivităţile şi Cernăuţi spune, că preoţimea din Câmpu nu va admite astfel de speoulaţiunl".
mai tîner. Numele acesta însuşi ne întrunirile catolicilor maghiar!, vom lung, în înţelegere ou poporul, a proclamat Numita f6ie întrâbă îu fine pe
indică isvorul mişcării, ce derivă din găsi, că acea direcţiă înclină tot Vineri, în 1 Noemvrie n., pe protobresbi- Koerber categoric, se spună dâcă con
tabera partidului poporal catolic. mai hotărît spre şovinismul maghiar terul districtual Oeorge Balmoş din Dorua simte cu părerea lui Bareuther, care
Sub lozinca apărării creştinismului dominant, păstrându-şî, firesce, carac de candidat pentru mandatul vaoant din a (jis: „Austria va deveni germană,
ameninţat de cătră „liberalismul ji- terul ei de căpeteniă confesional. dieta ţării, pe basa programului partidului sâu va înceta de a esista?"
tt
dovit , acest partid stărue, precum Cu modul acesta putem încă de poporal-naţional. Protopresbiterul Balmoş a „Politik“ constată, că crisa conti
bine seim, pentru-ca catolicismul în pe acum distinge între un şovinism primit candidatura. nuă, fiă că s’ar pune în legătură eu
Ungaria se ia asupră-ş! rolul de-a maghiar cu caracter confesional şi numele lui Koerber, or! cu acela al
milita şi pe terenul politic şi de-a şovinismul maghiar interconfesional lui Rezek (ministru pentru Boemia).
su
inaugura astfel aşa c|' l catolicism al celor dela cârmă.
FOILETONUL „GAZ. TRANS". primar, în câţl-va anişori pun paguba — Dumniata iai din banii de cance- prima sa cultură şl-a primit’o în MăgărenI,
la loc. lărie mai mult ca mine. capitala districtului MăgărenI, de care se
(‘4 — Pâte.... şi pâte nu. Am şi eu nă-
— Nu-i vârba dă acum, ci de vremu ţinea şi satul Prostoveni. La şâpte-spre-
Natură si vietă. casurile mele, şi şi mie îmi trebue. Un om rile de mai înainte.... dece ani tînărul Zolcikiewicz se afla în
de educaţie are cheltuell mai mari, decât un
> >
om de rând, şi decă am introduce în listă — Nu mă tem de nimic. Am făcut, clasa a doua, şi ar fi înaintat de bună
De JE. Sicnkicwicz, trad. de I. C. Frunză. ce mi-s’a poruncit. sâmă, dâcă n’ar fi întrevenit timpuri furtu-
pe Rizepa în locul fiului dumniavâstră, a-ţî nâse, cari au împedecat pentru tot-dâuna
— Continuare. — — In fine! N’aveţI să vS spălaţi în-
face o bună economiă... opt sute de ruble ocupaţiunea lui mai departe cu sciinţa.
— Bine, domnule notar! domnule no nu se găsesc pe uliţă. naintea mea. Vă veţi spăla la locurile mai Răpit de un entusiasm tipic la tinerime,
tar ! Dumnitale nu-ţl este de beţivanul de Primarul căcju pe gânduri. Speranţa, înalte. s’a înrolat şi el în fruntea unei cete de
Rizepa, dâr mi-se pare, că te ocupi de că va economisi o aşa sumă de bani, îl Picând acestea notarul îşi luă şapca alţi tineri, pentru a face demonstraţii pro
nevastă-sa de Rizepowa,*) şi.... asta e un adimenea şi-i făcea cu ochiul. lui de colâre verde şi părăsi cancelaria. fesorilor, cari, cum s’ar dice, îl prigoniau
mare păcat. — Sciu eu — efise în fine — aşa Sârele era spre apus, âmenii se întorceau şi-i făceau nedreptăţi. In fine îşi rupse căr
— Ce-ţl pasă? Mai bine te-ai gândi, ceva e un lucru nu tocmai fără urmări, e dela câmp. Notarul întâlni mai întâii! cinci ţile şi caetele, îşi aruncă linealul şi con-
că băiatul dumitale e de nouă-spre-cjece un lucru al ciorilor. cosaşi cu câsele lor pe spate; aceştia de- deele, părăsi sciinţa şi apucă o carieră nouă.
ani şi că şi el trebue să tragă sorţi. — N’ai să porţi nici o grije. teră bineţe şi se plecară clicend: „Dum.necJ.eu In chipul acesta ajunse târîş grăpiş în
să dea bine" ; notarul îşi pleca puţin capul
— Sciu bine, dâr nu-1 dau. Dâcă uu — Tocmai că duc grije, ml-e târnă, slujbă şi o duse pănă la rangul de notar
său năclăit cu pomadă, fără să răspundă
pot face alt-fel, i-1 răscumpăr cu bani. îmi pare, că capul dumitale e prâ învăpăiat comunal, şi în închipuirea lui, după-cum
„să dea Dumnecjeu", căci aşa ceva nu s’ar
— Ei, dâcă dumnâta eşti un om aşa şi la urma urmelor tot în capul meu s’or am spus şi mai înainte, visa la slujba de
fi potrivit pentru un om de educaţie. Toţi
de bogat,.... sparge lucrurile. subrevisor. Drept spunând, nici ca notar
scieau, că Pan Zolcikiewicz este un om de
—■ Hm, cu voia lui Dumnecleu, oi — Oum vreţi, de altmintrelea puteţi comunal nu-i mergea rău. Un băiat deş
face ce-oiî! face. plăti opt-sute de rable... educaţie şi ast-fel numai gurile rele, cari tept iute scie să se impună. Fiind-că după
urăsc pe orî-cine se ridică ceva mai sus
— Vreţi să plătiţi opt sute de ruble — Nu dic, că nu mî-ar părea rău să cum s’a amintit mai înainte, simpaticul nos
între semenii săi, ar fi privit cu ochi răi
răscumpărare? plătesc.... tru erou sciea despre fiă-care locuitor din
şi n’ar fi putut durmi de năcaz pentru su-
— Dâcă clic, că plătesc, atunci plă — In fine! Decă credâţi, că aveţi să cercul său câte ceva, era de sine înţeles,
tesc, şi dâcă vrea Dumnecleu şi rămân eu faceţi banii la loc, de ce să vă pară rău? meţa purtare a notarului. ca locuitorii să aibă un fel de respect faţă
Vă faceţi însă socotâla fără birtaş. încă nu Decă ar fi să facem descrierea vieţii de el, un respect împreunat cu âre-care
*) Rizepowa, cum s’ar elice românesce po se sciu tâte lucrurile, dâr dâcă se vor afla, acestui vestit bărbat, ar trebui să se pună temere de a nu jicni prin ceva acâstă per-
poral: Rizepâie. ceea-ce eu sciu.,. în biografia acestui om neobicinuit, că sână atât de însemnată. îl salutau persâne
