Page 86 - 1901-10
P. 86
Pa gina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 286. —1901.
0 broşură banffystă. sine visul, ca oorăbiile monarchiei să po- la Gurghiu, nu au putut cădâ de acord şi oă se îutorce pesle o jumătate de 6ră.
runoâscâ peste mări, cum poruncesc coră asupra persânei şi astfel neputend alege NathaD însă nu s’a mai întors şi a doua 4*
Pe piaţa bibliografică a Germaniei a biile germane şi englese. Cât de miuusoulă urmaş în episoopie, împăratul Oarol III i-a
l’au găsit mort şi plin de sânge în hotarul
apărut d« curând o broşură, oare pbrtă titlul : este faţă de aoâsta politica lui Ooloman pue în mod provisorie sub jurisdieţiunea satului. Nu se soie cine l’a omorît, bănuie
„Cuvânt adevărat despre Ungaria". Autorul Szell, care culmicâză în aceea, că domnii episcopiei latine din Alba-Iulia. De-atuncI lile însă an că4ut pe Andrei Toporan, ta
broşurei răspunde la numele de Brssnity von agrari să-şi pâtă vinde oerealele ou preţuri însă şi pănă îu 4' de astă4î ei n’au în
ua
tă! unei fete, pe care Sohngott a ademe
Sydacioff. Broşura tratâză în B capitole ra bune". cetat a reclama din când în când dreptul nit-o în România anul treout şi a vendut-o.
porturile politioe, istorice şi sociale din Este interesant, că Sydacioff pune în de a-şî alege un episoop al lor. In timpul
Ungaria. legătură căderea lui Banflfy cu pericolul din urmă Armeuii au dovedit o stăruinţă Cununia. D-1 Vasilie Micu, absolvent
de teologie, şi d-şora Leoutina Stupinian,
Unul din capitolele mai interesante este slav. După el ai istoorsţia austriacă, ai cărei mai mare în privinţa acesta, pilule aces
îşi vor serba cununia Duminecă în 17 Nov.
fără ’udoială capitolul II, care tratâză despre membrii mai influenţi sunt de origine slavă tea a apărut chiar o broşură sub titlul :
mişcarea naţionalităţilor, firesce în mod de şi sunt anteluptătorii marelui imperiu slav, „ Misiunea maghiară a ritului armenesc*, scrisă n. In biserioa diu Stupinl.
fectuos şi tendenţios — că nu înzadar au privia ou ochi răi secţia naţionalităţilor or- în unguresee de Veridicus. Sub acest titlu
Avis. Cu 1 Decemvrie st. nou a. o.
torul acestei broşuri s’a inspirat dela fai- ganisată de Banflfy. Acestor aristooraţî, 4'ce, speoios, autorul crede, că mai uşor va pă
se încheie subscripţia de aeţii la înfiinţân-
moşul br. Banfty, încât am putâ d ce, că li-au succes a sgudui poslţia lui Banflfy şi trunde la inimile deputaţilor şi jurnaliştilor
dul institut de economii şi oredit „Bănă-
broşura este indirect opera acestuia. când Banflfy a că4ut, Ooloman Szell a de maghiari, pentru oarl este destinată şi dela
ţanul" din Coştei. Drept aceea sunt rugaţi
După-ce dă năvală, în spirit adevărat clarat, oă #1 e aplecat a primi fotoliul de sprijinul oărora depinde realisarea vechei
toţi acei P. T. Domul şi Onoratele Direc
banffyst, în contra Sârbilor, Slovaoilor, Croa miuistru-preşedinte şi a promis, oă dâcă lor dorinţe.
ţiuni ale bănoilor române, oarl au primit
ţilor şi Cehilor, despre cari fţ'ce, că „pe ra fi numit, va desfiinţa secţia naţionalită
Insulte contra Românilor. Cores prospecte şi câle de subsorierl pentru în-
ruinele mouarcbiei austro-ungare ar voi să ţilor. Condiţia acâsta fu primită cu mare
^ i fiinţândul institut, să biuevoâscă a mi-le
pondentul de pe Crişul-repede al 4i ara u
înfiinţeze imperiul comun slav", şi după-ce bucuriă de cercurile influente vienese, Szell
„Tribuna" publică nisoe detailurl revoltă- remite — cu orî-oe resnltab — pănă la
oondamnâ guvernul actual, imputându-i oă deveni minietru-preşedinte şi a desfiinţat
târe dela controla rezerviştilor honve4l ţi terminul amintit. Coşteiu (Kustâly) 1 Nov.
face tot felul de liatîrurl naţionalităţilor, secţia naţionalităţilor.
nută în 4i® de 16 Ootomvrie îu orăşelul Avram Corcea paroch ort. rom.
a
continuă uşa: Mai remarcăm din broşură pasagiile
Aleşd. Un căpitan ou numele Balogh, din
„Pe la sfîrşitul anilor şâse-cjecî şi pe în cari «e vorbesce despre politica mare a In afacerea Candiami-Popescu, con
Oradea, care a presidat, se vede, aoâstă
la începutul anilor şâpte-cleol, a fost în par monarchiei. Sydaoioff amintesce toastul îm oontrolă, fiind în eserciţiul funcţiunei sale trar soirei aduse după 4in'ele din România,
lamentul ungar un âre-nare partid naţioua păratului Wilhelm din Buda, dâr adauge: s’a făcut totuşi recurs. Unul dintre moti
a întrebuinţat oele mai revoltătâre înjurături
list. Ei nu avea mulţi membri, însă con Ooloman Szell o rupe ou politica de pănă vele de recurs contra sentinţei, prin care
la adresa reserviştilor români. Atât prima
ducătorii ei erau voinici, pe cari nu-i pu aoum a Ungariei şi în loc de pact un- este condamnat la 10 ani de reclusiune,
rii, oât şi notarii, cari erau de faţă, au ră
teai uşor birui. Conducătorii aceştia: Sârbul garo-german doresce un pact slav-german. mas încremeniţi la aoesle dove4l de civili- este, oă Gh. PopovicI, primul jurat, nu ar
AîUetici, Valahii Mocsonyi şi Cosma şi Slo Cehii tineri îşi dau silinţa să esploateze di fi român. Iu afacerea sticluţei ou otravă
saţiune honve4âscă. fctă după „Tribuna"
vacul Pnuhny, cereau pe faţă îo dieta ţării ferendul dintre Viena şi Budapesta şi a parchetul de Ilfov a deschis o anchetă. Se
câte-va specimene de înjurături de ale că
federaţiuuea ungaro-slavă (?) Colomau Tisza, realisa o strîusă alianţă între Cehi şi Ma- pitanului Balogh: „A bufa olâh istenât". fac cercetări pe la farmaciştii şi droghiştii
oare pe atunci era oonduoătorul oposiţiei, ghi ari. Dr. Stranslcy şi Dr. Podlipny au fost din Bucurescî, pentru a-se stabili de unde
„A kutya olâh fajta istenât". — Numitul
nu voia nici măcar să audă despre împă de repeţite ori în Budapesta pentru mijlo şi de cine s’a cumpărat otrava.
căpitan purtându-se tot aşa de revoltător
carea ou naţionalităţile şi despre un com cirea contactului. Se plănuesce înfiinţarea
şi la controla din Oradea, — oredern, că Din Hernia». Suntem rugaţi a da
promis, fiind-că se temei, că în chipul unui 4iar filo-ceh în Budapesta, mai de ar fi necesar de a-9e ordona contra lui o loo următârei întâmpinări : „Onorată Re-
aoesta ideia de stat maghiar, care numai parte înfiinţarea în Budapesta a unei filiale
cercetare şi de a-se pedepsi cu cea mai dacţiune! In „Gaz;t* Transiivauiei" Nr.de
oeva mai înainte biruise faţă cu Austria, a băncii „Zivnostenk* banka Cechy a Mo-
mare rigâre. Duminecă, din 21 Oct. st. v. între soirile
va da ârăşl îndărăt şi că feîeraţiunea s’ar rawa". Tratările ou Cehii se fac în privinţa 4ilei se 4'®®: „ D i n Herman ui-se sene, că
face aevea. Intr’o disouţiă vehementă el acâsta diu partea deputaţilor Csp.vohzky şi Jokai Mor, bătrânul romancier ma în 16 Oct. st. v. s’a făcut introducerea nou
(Tisza) a şi spus partidelor naţionaliste: Polonyi. ghiar, la adânci bătrâneţe aducându-şî aminte lui învăţător David Pop, diacon şi fost în
„Statul maghiar e destul de puternic de a Atât am ţinut să estragem din nu de originea sa, s’a însurat cu o tiuără ar văţător în Poiana-Sărată etc." Ou permi
sfărîma pe aceia, cari se vîresc pe ascuns mita broşură, care în fond au urmăresce tistă din sînul lui Israel. In 4'ua morţilor siunea Onoratei Redaoţiunî, viu a întreba
în corpul lui, ca să-l sfăşie". Dieta a pri decât scopul de a soâte pe Ba: flfy în re însă Iokai tot-dâuna îşi aducea aminte ou pe acâstă oale pe cel oe a dat acea soire :
mit cu însufleţire de nedesoris declaraţia lief, presentându-1 naivilor şi găgănţilor oa pietate de repausata sa soţiă dintâiu, on- oum de la aoea introducere de învăţător
aoâsta. Când Tisza deveni ministru-preşe- om cu merite neperitore pentru Maghiari. oosoută ea artistă sub numele de Labor- n’au fost de faţă nici d-1 protopop traotual,
dinte, naţionaliştii părăsiră dieta. Milet ici, E fireso, oa aoâsta să se facă tot pe basa falvy Roza, şi trimetea câte o cunună pe nici parochul local, nici preşedintele comi
conducătorul Sârbilor, a ameninţat atunci : veohinlui cântec, oă de când s’a dus Banflfy mormânt. Anul aoesta cununa trimisă de tetului parochial, nici epitropii bisericei şi
u
hodic mihi, cras til)i (Acl.1 mie, mâne ţie). a perit şi politioa maghiară intrasigentâ şi Iokai purta insoripţia : „ D-na Jokai Mâr — niol barem învăţătorii locali? Oum de acea
Broşura se încârcă apoi să arate oum iupiaoabtlă faţă cu naţionalităţile nema pentru Roza Laborfalvy*. — Lipsa aoâsta de introducere s’a făcut printr’uu simplu can
ghiare. Nu ni-am mira de loc, dâcă vr’un pietate a Evreicei a revoltat atât de mult
averile mici maghiare de dincoce de Ti;-a tor venit din întâmplare de oâte-va luni în
şi cele din Ardeal ajung în mâuile Româ szell’st ar combate pe Sydacioff şi ar sus pe fiic a lui lok&i, mărit. Feszty Arpad, în- oomună, un venetic, oare nici nu e supus
ţine contrarul, dat fiind, că la Maghiari oât vă4ând inscripţia pe mormântul mamei
nilor, cum se întăresce cercul de fier format ungar şi care punându-se îu capul uuei
numai aceia pot fi a4l „bărbaţi de stat", sale, a rupt’o .bucăţi, Bătrânul Jokai la
din naţionalităţi în jurul Maghiarilor; cum partide din popor şî-a permis chiar şi a
Maghiarii emigrâză cu miile şi cum „statul cari — s o i u să prigouâsoă pănă la paroxism, rândul său o dat pe fiioă-sa în judecată. introduce pe numitul învăţător prin discurs
maghiar" îşi pierde puterea aici acasă; se huidue şi se violenteze sermauele naţio Comerciant de carne vio împuşcat. festiv, nesoiiud nici o persână oficiâsă, nici
nalităţi.
oum emisarii sârbi, muntenegreni, ru î şi
ţ Jupanul Sohngott Natan din Brăila era o autoritate competentă bisericesoă ni mie
francesl eutrieră Ungaria propagând idea cunoscut în Săouime, căci venia mereu să de acea întroduoere, care, după oum se
slavă. Tote aceste văcjeudu-le, mai bine cjis SC1R1LE DILEI. ducă fete în România, după oum spnnea 4ice, s’a făout ou iluminaţia etc.—uoptea?
năzărindu i-se autorului banflfian, oftâză din el, să le plaseze pe la stăpâni. In realitate In 18 Oot. învăţătorul sus numit îşi fâou
greu şi invâcă spiritul lui Bauffy. Ce mare — 23 Octomvrie v. el le plasa numai pe cele mai urîte, âr pe intrarea şi în şcolă, — după cum sunt
deosebire este între Banflfy şi Szell 1 „Banffy Armenii din Transilvania cer epis oele frumâse le vindea pe bani buni. Iti informat din isvor sigur — fără autorisaţiă
voia o Ungariă puternică, dâr şi o Austr'ă copia. înainte de asta cu 200 de aDÎ, câud 4iua de 30 Oct. jupanul Nathan ârăşl s’a oficiosă. Nu oum-va tot aeel cantor l’o fi
tare, voia să faoă puternic imperiul comun,- Armenii au venit aici diu Moldova, aveau oa arătat în Felgyâgy, unde a tras la o împuteruioit ?
:
ca influiuţa lui să se est ndă pănâ la Cor- episoop al lor pe Axentie. Vârzărescid, după crâşmă. De aiol a pleoat în sat spunând, „Oum şi de unde vine acâstă destră
nul-de-aur şi la Marea-nâgră. El purta ou rnortea oăruia Armeuii aduuându-se (171B) că merge să vorbâecă ou părinţii unor fete bălare în comuna nâstră bisericâscă Hăr-
cari formau aşa cjicend inteligenţa, ţăranii din norocire l’au împedecat nisce împreju tru e fercheş băiat" şi „roşu ca un măr", — Atât să trăiţi voi, ca să primesc
cea
se plecau cu veneraţiune înaintea lui şi ’şl rări, despre cari se va vorbi mai în colo şi „părul lui mirosă a trandafir, aşa că de eu ouă sâu găini — 4^ nufărul în sine.
luau căciulile încă de departe şi-i diceau: în aoâstă povestire. te strînge în braţe, mai că te îmbată!" — — Cine să lasă să fiă mituit într’un chip
„Dumne4eu să dea bine". Aci e neapărat In urma cetire! romanului Isabela de Notarul pleca mai departe cu gândurile aşa murdar! Mergeţi la primarul cu găi
de lipsă pentru cetitorii mei să spun mai Spania, care eşia în broşuri periodice, edat sale. In apropierea unei case au4i pe ci nile vostre.
lămurit, de ce anume Pan Zolcikiewicz nu de d-1 Breslauer spre mărirea şi gloria neva, că Yorbesce despre el, se trase lângă Gândind astfel în sine, voia să dea
răspundea nicl-odată la salutările ţăranilor literaturei polone, Pan Zolcikiewicz ,aye.a gard şi sta pitulat. Dincolo de gard era o nisce ramuri la o parte, să se arăte celor
dicând : „să dâe Dumnedeu". Am fost amintit chiar vederi sceptice faţă de preoţime şi grădină de pomi, se vedeau nisce stupi de două femei şi se le agrăiescă, dâr tocmai
că el era de părere, că nu se cuvine pentru faţă de tot ce sta în vre-o legătură cu albine, âr mai încolo stau de vorbă două în clipa aceea au4i uruitul unei brisce ce
un om de educaţie, să răspun4ă prin vorbe clerul. De aceea nu răspunse cosaşilor „să ţărance; una curăţia nisce cartofi, ce-i avâ trecea. Notarul îşi întorse faţa şi se uita
la salutările, ce primea, dâr pe lângă acâsta dea Dumne4eu“, ci trecu liniştit mai de în polă, âr cealaltă vorbia: într’acolo. In trăsură şedea un coconaş, cu
părere a lui mai erau şi alte motive grele, parte, şi tot mai departe, pănă se întâlni şapca pusă la o parte, cu o cigaretă între
— Vai, vecină cum mi-e de grâzâ că
cari îi întăriau convingerile. Spirite inde cu nisce fete tinere, cari se întorceau dela ’ml ia pe Frank în cătane, mă furnică dinţi, âr în capră era Frank, despre care
pendente, spirite mari tot-dâuna se arată câmp cu secerea pe umeri. Tocmai se apro vorbiseră cele două femei. Studentul din
prin tot corpul numai gândindu-mă la aşa
sumeţe şi radicale. Pe lângă aceea Pan piau de o mocirlă şi astfel erau silite să trăsură se pleca puţin, cunoscu pe Pan
ceva.
s
Zolcikiewicz venise la idea, că „sufletul trâcă pe rând tot una câte una, ţinendu-şl Zolcikiewicz, îl saluta cu mâna şi 4i ®:
— Mergi la notarul, şi habar n’ai —
este o închipuire şi nimic mai mult". El rochiile şi arătându-şi pulpele rotunjore. — Oum te afli Pan Zolcikievicz. Ce
răspunse vecina. Dăcă el nu-ţî va ajuta,
cetea tocmai acum din „ediţia librarului Pan Zolcikie'wicz începu să vorbăscă: „ei, mai e nou prin sat ? Şi-acum îţi mai po
apoi nimeni pe lume nu-ţl mai ajută.
Breslauer din Warşowia", pe „Isabella de ce mai faceţi drăguţelor*!“, se opri în mij mădezi părul de două degete?
Spania" sâu „Misteriile curţii din Madrid". locul cărării, şi săruta pe fie-care din cele — Cum să mă duc la el? La el nu — Cu totă plecăciunea! răspunse
Acest roman vestit în tote privinţele i-a mai frumuş-de, apoi le da brânci în mo te poţi duce cu mâna golă. Primarul e om Pan Zolcikiewicz, făcând o adâncă închi
plăcut atât de mult, ba l’a cucerit putem cirlă, ceea-ce i-se părâ o glumă cu şic. mai dc înţeles, îi poţi duce un coş de raci năciune, dâr după-ce pleca trăsura grăi:
4ice, încât odată îşi pusese de gând să se Fetele strigau „vai, vai" şi rîdeau în ho sâu unt, sâu un caier două de in, sâu o
— Frângeţi-ai gâtul înainte de a
lase de tote şi să plece în Spania: „a răuşit hot de li-se vedeau şi măselele din fundul găină, el primesce orl-ce, nu alege. Nota
ajunge.
Marfori — gândia el în sine — de ce să gurii. Mai apoi, după ce fetele se depăr rul nici nu să uită la aşa ceva, e grozav (Va urma).
nu reuşesc şi eu ?“ — Ar fi şi plecat pâte, tară câţl-va paşi, sta notarul în loc şi as de fudul. Câud mergi la el cu vre-o trâbă,
căci avea convingerea, că „omul în acâstă culta plin de mulţumire sufletăscă, cum îşi trebue să-ţî desno4î îndată colţul dela
ţâră de prostălăi, se ruinâză numai", dâr spunea una alteia şi şoptiau: „notarul nos- cârpă şi să-i îmbii o rublă.
