Page 87 - 1901-10

Nr. 2136—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

mau, a^a că streinii de nâmul nostru şi-au lucrat — fiindu-le manile legate, ce e un nit, pe care eu nu-1 pot schimba. Dâcă nu C o n v o c a r e .
putut face numai rîs de renduelile slabe în oas estra-ordinar şi unic în feliul său. Ou duelez, atunci mă vor exoomunioa ca pe
comuna nâsfcră biserioâsoă ? Şi dâcă lucruri tâte acestea să nu crădă cine-va, că teo­ unul, oare este lipsit de onâre, şi onârea Onor. Dâmne membre ale Reuniuuei
femeilor române din loo sunt invitate la
de acestea se pot tolera de autorităţile uâs- logii români din Budapesta înainte şi după mea pâte deveni obieot de batjooură pen­
adunarea generală ordinară, oe se va ţinâ
tre superiore bisericesci, fără a trage la acei câţl-va tineri, cari acjl figurâză oa tra­ tru orl-ce derbedeu".
Marţi in 16/29 Noemvrie a. o. la 3 âre p.
dare de sâmă pe cei oe-şl permit astfel de ducătorii s. Monice, au trăit în neluorare ; l£tă plângerea multora, cari din
m. în sala oea mare din edifioiul aoâlelor.
volnioii, atunoî noi slujbaşii biserioei - din o! nu, ei au făcut multe sforţări pentru principiu nn sunt amioii duelului, dâr pe
Braşov, 23 Oot. v. 1901.
«inul poporului, cu ce fel de respect am a-şl recâştiga drepturile pierdute odată cu oarl tocmai „lipsa de curagiă" îi înrolâză
mai putâ căuta la autorităţile nâatre bise- strămutarea lor din Viena în Budapesta, în rândurile „celor ouragioşl". Agnes Duşoiu, Lazar Nastasi,
rioescî? Fiind-oă dară în acea soire să au făcut tot posibilul în decurs de-aprope Eu însă întreb, cine te declară de presidentă secretar
mistifică adevărul în mod neruşinat, sub- trei deceuii, ca să-şi validiteze sucoesiunea
lipsit de onâre: raţiunea sâu lipsa de ra­
sorisul mă rog să se dea pe fa^ă şi numele legală, dâr durere, pănă adl nu soim să fi ţiune? Oe valorâză onârea decretată de că­
corespondentului, oa să soim ou cine e de câştigat ceva, şi astfel sunt osândiţi a vieţui tră lipsa de raţiune? In faţa oui a devenit L i t e r a t u r â .
vorbit? Mulţumind înainte On. Redaoţiuul într’un institut străin, fără oa să se pâtă
onârea ta obieot de batjocură: în faţa âme- Pilele acestea a apărut într’o broşură
pentru bunăvoinţa de-a da loc publioărei oultiva şi desvolta în spiritul şi direcţiu­ nilor cinstiţi sâu în faţa unui „miles glo- de 104 pagini, format octav mic, „Carnetul
acestor şire în preţuita f6iă „Gazeta Tran­ nea, în care chemaţi sunt după eşirea din riosus" cu oapul săo? Adevăratul om de Poşu , o interesantă novelă nihilistă, tradusă
u
silvaniei ', subsemn cu ţâţă stima : Nicolae seminar să trăâscă, să predice „Cuvântul
1
onâre, despre aoâsta poţi să fii sigur, va din germană de Moşul. Tiparul Tipografiei
11
a
Bătrânu, epitrop-primar . — (Nu putem, de rieţă făcător , respecta fidelitatea couvingerei tale, chiar şi „A. Mureşianu" Braşov 1901. Broşura oferă o
din parte-ne, decât să condamnăm şi înfie­ Oă oe şi oâte urmări funeste proviu
în oaşul, când el ar avâ o altă convingere. lectură uşâră şi distractivă şi se pâte pro­
răm obiceiul acelora, oarl abusând de os­ de aici atât pentru acei tineri, cât şi pen­
Oine este prins în laţul prejudiţiului, cura cu preţul bagatel de 30 crucerl (60
pitalitatea pressei, nu se sfieso a cere să tru biserica ai cărei slujitori au să fiă, hani) prin tipografia „A. Mureşianu" şi prin
şi orede că duelul este o afacere de onâre,
li-se publice soiri teudenţibse, oum a fost oine nu va înţelege?! librăria Ciurou din Braşov. —„ Moşul e cu­
u
pe acela îl oompătimeso şi oaut să-l ins-
şi aceea oe ni-s’a trimis din Hărman, şi pe Dâr va cjioe cine-va, că aoeştî tineri
struesc şi oonving despre contrarul; dâr noscut cetitorilor noştri din numărâsele
oare am publicat’o în Nr. de Dumineca tre­ români nu pârtă vina, dâoâ — fiindu-le sale lucrări publicate în foiţa diarului nostru.
cine îşi sacrifioă convingerea sa şi oonsoieuţa
cută. — Red.). manile legate — nu pot lucra, nu-şî pot
sa prejudiţiului, pe acela trebue să-l dis- A apărut: „Haina operei române
oultiva limba maternă; nu ei, oi superiorii
Animale sălbatice scăpate din me- preţueso. şi mijlâcele de îndreptare*, de ounos-
liagerie. Am amintit deja despre fiarele, au să se îngrijâsoă de aârtea şi viitorul lor. Prinoipiul duelului promovâză laşita­ outul bariton Aurel Eliade. BuourescI Ti­
oe se c}ioe, că ar fi «oăpat dintr’o mena- Departe să fiă dela mine a învinui pe tea morală şi lipsa de oaraoter. Sunt mii şi pografia Miulesou, Strada Academiei 12. O
gerie din oraşul Strigon. Credeam, însă oă archierei, oă nu s’ar interesa de viitorul mii de aceia, cari mai mult sâu mai puţin broşură de 174 pagini, în care d-1 Eiiade
aoâstă soire, aşa oum se colportase, va fi aoelor tinere mlădiţe. Deşi nu am date po- consoienţi, ca sclavi ai „opiniei publioe“şi ou multă prioepere şi cu multă inimă ro-
oel puţin esagerată. ţîiarul „11. P.“ din sitive, sunt deplin convins, că aceia, la din frică ruşinâsă faţă ou t'rănia prejudi­ mâuâsoă descopere miseriile unei instituţi-
Cluşiîi publică însă acum textul unui ordin inima cărora zace atât de mult educaţia ţiului dominant, îşi vând convingerea şi unl artistice române şi propune cele mai
trimis de ministrul de interne comitatului fiilor lor, să îngrijesc, controlâză tot pasul oonsoienţa duelându-se. Insă prestigiul ca- potrivite mijlâoe pentru înlăturarea relelor
OluşiO (si probabil şi altor comitate), in acelora. Şi dâoă distinşii archierei — în valerisaiului ‘şi încă şi mai mult frioa de arătate. Preţul 1 Leu 50 bani.
care se atrage atenţiunea administraţiei valurile multelor ooupaţiunl — nu au in­ excomunicare, rămân totuşi biruitâre. Nn
asupra soirei, oe se oolportâză despre eva­ tervenit direct pentru reoăştigarea dreptu­ este aoâsta laşitate morală şi lipsa de ca­ — La ounoscutnl editor de cărţi ger­
darea a 2 lei, 2 tigri, 1 lup negru şi 2 rilor legale şi naturale ale teologilor din racter ? mane şi românesc! W. Krafft din Sibiiu a
hiene dintr’o menagerie din Parkany. Mi­ Budapesta, au avut de bună sâmă motivele Prinoipiul dominant al duelului nu cruţă apărut cj'lei© acestea o cărticică portativă
nistrul cere raport telegrafic, în oare să se lor întemeiate. în legătură elegantă, oare are titlul „llad-
niol ohiar sfinţenia jurământului, cu care fahrer Tourenbuch fur Siebenburgen
spună, dâcă nu cum va aoele animale au Aoum însă după 27 ani, când spiritul
cine-va a jurat credinţă faţă cu legile. Pen­ und die angt enxenden Lănder (Carte
soăpat din vre-o menagerie aflfitâre pe te- timpului s’a schimbat aşa de tare, când
tru aceia, căruia legea, pe care- a jurat şi
toriul comitatului ? Ministrul ordonă, ca în lumea pretinde tot mai mult; aoum când pentru turiştii, cari călătoreso prin Tran­
îusu-şl jurământul nu-i mai sunt sfinte, nu
oas, când s’ar găsi fiarele scăpate pe teri­ armele preotului român în contra duşmani­ silvania şi ţările veoine) de Iosif Kolbs
esistă „majestate" în lege, care să-i pâtă
toriul oomitatului, să se organizeze gână lor credinţei, trebue să fiă mai tari ca ori prim loootenent al Reg. 50 de infanteria.
impune. întreb, dâcă mai pâte să vorbâscă Ediţia II. Cartea este frumos ilustrată, are
în potriva lor, eventual cerând şi sprijinul şi când; când preotul român mai mult ca
de credinţă un bărbat, oare a călcat cre­
oştirei. totdeuna este chemat să fiă cu trup cu su­ şi o hartă şi conţine preţiâse date istorioe
dinţa faţă cu cele dintâiu datorii ale sale?
flet conducătorul, povăţuitorul şi părintele geografice eto. din Transilvania şi Ungaria,
Catedră de agronomiă şi de socio­ Prinoipiul duelului promovâză rastioi- Roinâuia şi Bucovina. La sfîrşit pe câte-va
poporului, oare l’a născut şi crescut: e o
logie la un seminal*. Episcopul din Cinci- tatea, mojicia. Amioii duelului se laudă, oe pagiue se găsesc cele mai neoesare con-
datorinţâ, ce se impune, ca să se ofere
biserici Het.yey Sarnuel a îufiiuţ*t două ca­ e drept, oă duelul tocmai contra mojiciei versaţiunl în limba germană, română şi ma­
viitorilor preoţi ooasiunea de a-şl putâ câş­
tedre nouă la facultatea teologioă diecesauă luptă şi contribue fârte mult la menţine­ ghiară. Preţul 3 oor.
tiga cultura recerutâ de necesităţile tim­
din acel oraş. Aceste catedre sunt uua de rea „manierei elegante" şi a „bontonului"
pului.
agronomiă şi oealaltă de sociologie. Amân­ îu societate. Dâoă însă sub „bon ton“ se
Dupâ-ce dâr natura luorului pretinde,
două sunt de o însemnătate aotuală pentru înţelege o manieră mai elegantă de a-se lua
ca crescerea viitorilor preoţi să fiă în con­ 8C1R1 ULTIME.
un viitor preot. la păruială, mi-se pare, că mai bine ar faoe
sonanţă ou ohemarea lor, âr mijlâcele apli­
amicii duelului, dâcă nu ar mai insista asu­ Bucurescî, 4 Noemvrie. Sâmbăta
Tii'ăniă francmasonă. O parte a so­ cate, cât se pâte de corăspuncjâtore; după-
pra acestui „bon ton", oăol 'pe cât timp trecută s’a presentat la domiciliul
cialiştilor din Franoia, eţîţată de cătră franc­ ce o esperienţă tristă de-aprâpe trei decenii
acesta nu se presontă ca însoţitor al due­ colonelului Leontovicî, ataşatul mi­
masoneria, au îndreptat cjilele aoestea nisoe ne arată, oă teologii din oestiune sunt lip­
lului, nu pâte să fie deoât rodul unei ti­ litar al Rusiei un portărel (esecutor)
1
atacuri fârte violente contra unuia dintre siţi de mijlâoele indispensa ile la ajunge­
midităţi, ou tâte că aceşti domni ar vrâ să însoţit de un comisar poliţienesc, ca
şefii socialiştilor, Jaurâs, fiind-oă nevasta rea scopului, şi tot aoeeaşl esperienţă ne
facă pe tâtă lumea a orede, oă ei nu sciu se aplice un sechestra pentru da­
sa este femeie oredinciâsă, âr pe fiioa sa o dovedesce, oă tâte sforţările şi încercările
oe e frica. Se pâte însă, ca duelul să aibă torii. Colonelul fiind absent si locu­
oresce la călugăriţe, ba încă ce e mai mult, lor în validitarea drepturilor moştenite —
i-a permis să se ducă la prima cuminecă­ cu puţină escepţiuDe — au rămas zădar- şi un bun efect, dâr şi meseria haiducilor inţa închisă, portărelul şi comisarul
tură, oare îu Franoia se faoe ou mare so­ uioe: nu rămâne, decât ca faotorii compe­ de codru încă oţelesce curagiul, ageresce au forţat uşa. Ministrul Rusiei, Fon-
lemnitate. Jaurâs a răspuns la aceste ata­ tenţi — archierii, în înţelegere comună, să spiritul şi pâte să aducă un talent strategic ton, a protestat. Incidentul înse s’a
la desvoltare deplină. Nu revin tâte actele aplanat prin esplicaţiile date, că por­
curi deolarâud, că el personal a rămas şi îutervină în oausa fiilor lor.
aouma tot ateist, dâr oă în familiă nu a (Va urma.) nâstre Ia motivele interne? însă chiar abs- tărelul şi comisarul u’au sciut, că
suprimat oredinţa, fiind-că e convins, că trăgând dela aoâsta, âre nu capătă intrare Leontovicî este ataşat militar strein.
sbuoiumările raţiuuei nu sunt oapabile a Despre duel.*) în salon orl-ce mojicie şi lipsă de educaţie, Paris, 4 Noemvrie. Conflictul cu
resolvi problemele oredinţei. orl-ce bădărănie în fine, dâcă numai se is- Turcia continuă a ţină cercurile po­
(Articol final.) păşesoe prin o ch lfeuâlă „îu manieră ele­
litice în agitaţiă. La escadra de sub
„însă duelul nu trebue judecat după gantă". Nu va se dică aoâsta a ridioa mo- conducerea amiralului Caillard se vor
Cestitmea reînfiiuţărei Societăţii raţiune şi conscienţă, oi după sentiment", va jioia la locul de onâre? ataşa încă două vase de resboiii
„Salba". cliee cine-va. Principiul duelului este în detrimentul francese. Se vorbesce, că misiunea
Dâr unde esistă o frasă mai uşuratică simţului de onâre sănătos şi protegâză di­
Ou multă bucuriă am cetit articolul escadrei francese nu se restringe
decât acâstâ ? 6re răsbunarea cea mai or­ ferite viţii morale, oarl treo pe la u?a pe­ numai la cunoscutele afaceri în li­
apărut In nr. 218 al „Gazetei Transilva­
dinară nu-şîareşi ea rădăcinile tot în senti­ nitenciarului. tigiu.
niei" : „Să se reînfiinţeze societatea „Salba"
ment? Şi nu se pâte cjioe acelaşi lucru mai După principiul dominant al duelului
a teologilor din Budapesta", subsemnat de Pretoria, 4 Noemvrie. Armata
mult sâu mal puţin despre tote viţiile, chiar „onârea cavaleresoâ" fictivă stă atât de sus
„Oniţă" ; ou bucuriă, cjio, vâcfând, că s’a bura, care a bătut brigada lui Ben-
şi despre cele mai îngrozitâre ? în cât sub aripile ei, multe se pot adăposti,
aflat totuşi cine-va, care să reînvieze o oes­ son lângă Bethel, a fost condusă de
Atâta stăpânire de sine vom putâ aş­ cari nu se potrivesc cu adevărata onâre.
tiune, care, deşi a fost cultivată neîncetat însuşi Botha.
;
tepta dâr’ dela un bărbat de onâre, ca să şl Prin mijlooul duelului pâte ch ar şi un mi­
de oatră suooesorii teologilor dela sf. Bar­
scie supune sentimentele imperiului raţiunei şel să ajungă „om de onâra“. Şi cu aoâsta Londra, 4 Noemvrie. Ministeriul
bara, In urma vitregimei timpurilor pănă
şi oonsoienţei! principiul duelului este condamnat. Princi­ de resboiu face cunoscut, că locote­
aouma a rămas numai un vis de aur, asr
Prima şi cea mai sfântă „datoriă de piul duelului în sine este iraţional şi imo­ nentul Bey'e, care fu prins de ămenii
cuna în câţa viitorului.
onâre" a unui bărbat de onâre, este sfinţe­ ral, âr în consecinţele sale desastruos. Prin­ lui Dewett, a fost împuşcat în 22
După-oe însă „Ouiţă" prin artioolul
nia oonsoienţei. Oine nu recnuâsce aoesb oipiul duelului este uu prinopiu barbar, o Octomvie la ordinul lui Botha.
său a dat numai impulsul, cred, oă nu va
lucru, şl-a perdut deja dreptul de a-şl spune adevărată ruşine a secolului.
fi fără interes a lămuri mai bine ideia su- Belgrad, 4 Noemvrie. Membrii
ouvântul, când e vorba de onâre. Ori pâte Cât timp duelul îşi va menţine dom­
levată, ca ou atât mai bine să fiă orieutaţl Sobraniei bulgare şi-au esprimat do­
amicii duelului atribue în mod consoient o nia sâugerâsă, o regină legitimă detronată,
aceia, la inimile cărora zace realisarea ei. rinţa de a visita în corpore pe mem­
deosebită importanţă faptului, că unul din­ îmbrăoată în haine de jale va peregrina
„Oniţă" atrage atenţiunea factorilor tre ai lor să aibă curagiul a-se dispensa de prin ţările luminate, cerşindu-şl drepturile brii Scupştinei. Acestei visite i-se
competenţi asupra acestei oestiunî de mare scrupule seriâse de oonscienţă? — raţiunea. dă o mare importanţă politică.
interes şi asta o face din incidentul apa­ „Dâr n’am ce face, mă găsesc în faţa Delaletca.
riţiei „Vieţei s. Monice". Da! e un prog- acestui prejudiţiu, oare este un fapt împli­ Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
nostio îmbucurător faptul aoelor tineri bravi, Redactor responsabil:. Traian U. Pop.
şi aoâsta ou atât mai vârtos, ou cât ei au *) A-se vedea nr. 23U al „G. Tr.“