Page 89 - 1901-10

REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flăcare (Ji.
Adiinistraţiiiiiea §i Tipografia
ABonamentc pentru Anstro-Ongaria:
Braşov, plaja mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şâso luni
12 oor., pe troi luni 6 oor.
Borinorî nefrancate nuae pri-
mcso.— Manuscripte nn se N-rii de Duminecă 2 fi. pe un.
retrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Fe un an 40.franol, pe şioe
00 prlmoso la Admlnlstraţlune in luni 20 fr., pe troi luni 10 fr.
Braşov şi la următorele N-rii do Duminecă 8 franol.
BIKOUItî de ANUNŢURI : Se prenumeră la tdto ofi-
în Vlena: In N. Dukes Nachf., ciele poştale din întru şi din
Nux. Angonfeld & Erneric Les- afară şi la d-nii colectori.
ner, Hoinrich Schalek, A. Op- 8 : Abonamentul pentru Braşov
polik Nuohf. Anton Oppelik. Admmisirafmnea, Piaţa mare.
In Budapoata: la A. V. Gold-
berger. Ekstoin Bamat, Iuliu Târgul Inului. Nr. 30, etapiu
Iieopold(VII Erzeâbet-korut). I.: Pe un an 20 cor., pe şAse
luni 10 oor., pe trei luni 5 cor.
PREŞUL INSERŢIUNILOR: Cu dusul în casă : Po un »n
o seria garmond pe o colină N U L L X I Y . 24 oor., pe 6 luni 12 o., pr. trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oorâne— Un eseinplar
Publicări mai dese după tari­ 10 bani. — Atftt abonamontelo
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunilo sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Fr. 237. Braşov, Joi 25 Octomvrie (7 Noemvrie). 1901.

punctul de atracţiune nu este cali- pangermanii au primit câte-va re­
Situaţia în camera vienesă. ministrului-preşedinte l’a mulţumit într’atâta,
ficaţiunea conducătorilor pangerman!, ferate. că pentru prima âră a aucjit din partea gu­
Luni, la miec|ul nopţii, s’a ter­ ci programul, care pornesce dela Marele păcat al guvernelor aus- vernului spunându-se, că are de gând a lua
minat în camera deputaţilor din Yiena ideia unităţii germane, dela idea triace este, că au ignorat importanţa o posiţiă mai energică faţă cu Ungaria.
prima cetire a proiectului de bud­ alăturării la Germania. Guvernul m ceetiunilor naţionale şi n’au făcut Ilmiunea aoâsta a dispărut încurâud, oăol

get. Discusiunea a fost în fiiua acâ3ta p6te ignora aceste nisuinţe, totuşi el nimic pentru resolvarea lor la timp la Bl Octomvrie ministru-preşedinte şl a mai
cu deosebire interesantă. Dr. Herold, face tot pentru a întări paroxismul şi cum se cade. Acum acest păcat îmblânzit enunciaţiunile anteriâre. Pcsiţia
unul dintre conducătorii cehi, a es- paugerman. Guvernul nu vede peri- se răsbună, căci din causa nemulţu­ guvernului ungar este cu totul alta şi (Ţa­
pus în vorbirea sa tote gravaminele cului, dăr Cehii îl văd. mirilor naţionale stagnăză t6te şi rul „Pester Lloyd“ ameninţă chiar. Pentru
Cehilor şi a arătat din care causă Vorbitorul partidului panger- imperiul nu mai ese din crisă. noi este olar, că domnii Maghiari nu vrâu
aceştia au denunţat guvernului Koer- man, deputatul Wolf, a făcut şi el să plătâscă nimica, ei vrâu numai drepturi.
ber armistiţiul, ce l’au fost încheiat imputări guvernului Koerber, că nu întrevedere de monarchî. „Le Ministru-prc-şedinte îşi va scrie numele pe
cu el astă primăvară. De asemenea s’a ţinut de promisiunile, ce le-a fă­ Bappell din Paris scrie, că inonarchul nos­ o pagină do aur, dâcă faţă cu Ungaria va
u
este interesant discursul, ce l’a ţinut cut astă primăvară pangermanilor. tru Francisc Iosif se va înlâlui într’un oraş rămâne tare. Noi nu suntem mai inferiori
corifeul partidului pangerman, depu­ Aceştia ceruseră adecă mai ales ca galiţian ou Ţarul Nicolae al Rusiei. După compaciscenţl şi nu vrem să ne mai lăsăm
tatul Wolf, şi în care acesta desfă­ guvernul să nu m ai nu m ăscă j udeeătorî „Le liappel“ amănuntele acestei întâlniri a fi comandaţi de oătră jidano-maghiarî.
şură nisuinţele şi aspiraţiunile Ger­ cehi în ţinuturile locuite de Germani s’au discutat cu ocasiunea visitei marelui (Aplause la creştinii sociali.) La noi se dau
manilor radicali-naţicnalî. din Boemia. duce Mihail Mcolaevicî la Budapesta. căsărmile pentru edificat antreprenorilor ji-
In ce privesce pe Cehi, Dr. He­ Interesant e, că Wolf şi-a înce­ — De altă parte se anunţă din Roma, dano-maghiarl. Axmann mai vorbesoe despre
rold a afirmat între altele, că guver­ put vorbirea declarând, că progra­ că în ultimul consiliu de miniştri s’a stabi­ mişoarea „Los von Rom“, spunând, că acâsta
nul nu s’a ţinut de învoiala, ce a mul pangerman este cel mai patrio­ lit definitiv programul de călâtoriă a pă- este pusă la cale cu bani din Germania
încheiat’o cu Cehii astă-primăvară ; tic între tote programele din Austria rechii regale italiene. S’a stabilit anume, şi că el este pentru egala îndreptăţire a
că ministru-preşedinte Koerber a vă­
şi a adaus, între aplausele soţilor săi oa călătoria în Rusia să se facă prin Aus­ tuturor confesiunilor.
tămat aşa de mult înţelegerea cu şi rîsetele Cehilor, că nu e cu pu- tria şi astfel păreehea regală italiană, îna­ Seitz: Dâr pe învăţătorii jidovi nu-i
Cehii, încât el a rămas chiar îndă­ tiuţă a se face ordine şi linişte în inte de a-se întâlni cu Ţarul, va avâ o avansaţi la comună şi-i lăsaţi să moră de
rătul ordonanţei de limbă a lui Stre­ Austria, pănă ce nu se vor recu- întâlnire cu Mnjestat.ea Sa monarchul nos­ fârne.
in ayer. ndsce prerogativele Germanilor în tru. Guvernul italian dă o mare importanţă Dr. Lueger: Dâr ce? D-ta eşti ourato-
Au fost frumăse cuvintele, ce le-a Austria. acestei întâlniri, precum şi visitei, ce o va rul jidovilor.
36
pronunţat Koerber — c^ Dr. He­ face Regele italian la curtea din Berlin la Seiiz: Nu, dâr când vorbiţi d-vostră
Caracteristic mai e, că pe când He­
rold — când a aiirmat, că cestiunea rold impută, că guvernul părtinesce reîntârcerea sa din Rusia. despre egalitate, îmi vine să rid.
naţională să nu fiă o cestiune de Bianchini (croat) începe discursul în
putere, dăr guvernul însu-şî a făcut pe German!, pe atunci Wolf îl acusă limba croată; apoi continuă în nemţeece
că cocheteză cu cei din drepta, Cehi,
din ea o cestiune de putere şi face Din „Reichsratli“. întrebând pe ministru, când vor regula de­
Polom etc.
ca resolvarea ei să fiă din di în 4^ finitiv posiţia Dalmaţiei. Se plânge, oă limba
mai grea. Dâcă guvernul nu consi­ Notăm, în fine, că Wolf a afir­ (Şedinţa «lela 4 Noemvrie.) oroată este asuprită. Gere universitate slavă
deră cestiunea de limbă ca cestiune mat că pangermanii sunt partida vii­ Preşedintele clubului polon Javorslcy şi declară, că partidul său va vota contra
de putere, ci ca cestiune de drept, torului în Boemia şi că la vlitărele interpelâză guvernul în cestiunea reţinerei budgetului, pănă nu li-se vor vindeca ne­
atunci el p6te să-o resolve pe calea alegeri pentru Reichsratb a lor va de cătrâ oficiile poştale prusiaca a scrisori­ voile.
puterii esecutive. fi învingerea. lor şi durelor trimise din Austria cu adresă Dr. Kos (ruteen) se plânge, că popo­
A mai declarat vorbitorul, că Din cele amintite se p6te vedă, polonesă în părţile locuite de Poloni ale rul rutean este esploatat şi asuprit de Poloni.
Cehii văd în discursurile din cameră, că situaţiunea parlamentară a de­ Prusiei. Pe urmă interpelâză Berger în cts- Wotf (pangerman) (fice, oă menţinerea
In cari s’a vorbit şi asupra limbei venit în adevăr ărăş! nesigură şi tiunea demonstraţiunilor din Innsbruck. Apoi statului numai aşa va fi posibilă, dâoă po­
do stat germane o vătămare a po­ acesta pentru acuma mai ales din ia cuvântul porul german va avâ rolul conduoător. Gu­
porului lor. „Nu vă închipuiţi", es- causa atitudinei ameninţătăre a Ce­ Deputatul Axmann (antisemit): apelâză la vernul favorisâze politica Slavilor. Protes-
clamă el, „că vom suferi ca să dis­ hilor. In comisiunea budgetară Cehii toţi deputaţii,să frcă posibilă lucrarea parla­ tâză contra cheltuielilor, ce se fac ou şco­
cutaţi aici asupra limbei de stat iau o posiţiune, prin care dau a-se mentului. Vorbesoe despre convenţiile vamale lile cehe, cari oontribue la înmulţirea pro­
gormaue, căci în anei moment ar fi cunosce, că vor să trăgăneze desba- şi comerciale, pe cari le numesoe un adevă letarilor, cari apoi invadâză pe teritoriul
aruncată bomba în acesta cameră". terile, deşi nu sunt decişi a face rat desast.ru şi cere inaugurarea unei politici loouit de Germani.
Despre mişcarea pangermană tocmai obstrucţiune. Deputaţii ceh! economice unitare în tâtă Europa centrală, Breznovshy (ceh): Er studenţii germani,
dise vorbitorul Cehilor, că ea atrage din comisiune au şi refusat a lua în cestiunea pactului vamal şi comercial ou oarl nu-şl pot face esamenele, ajung de­
masstle poporului german şi că asupră-şî să fiă raportori, pe când Ungaria, oratorul declară, eă enuneiaţiunea putaţi.

FOILETONUL „GAZ. TRANS". tru nu-i veni la socotâlâ, şi ast-fel încre­ ani, o ţărancă însă care te băga în draci. ţăran tot-dăuna însemnâză ceva neplăcut.
ţind fruntea îşi continuă drumul şi se opri Pe cap avea o brobodă obicinuită, er că­ Nevasta lui Rizepa încetă cu meliuţatul,
(«) la o casă, ce se afla ceva mai la o parte maşa ei albă era încinsă cu o panclică roşie. se uită cu frică la notar, şi întrebă ne­
din drum. Faţa lui de-odată se însenină. Era plină de sănătate, nisce umeri binefâ- liniştită :
Natură si yietă. Era o casă mai sărăcăoiosă ca cele-lalte, cuţl, sfeltă, cu o talie mlădiosă, cu un cu­ — Oe este? Oe s’a întâmplat?

dâr curăţică. Era măturat pe dinainte şi vânt : o căprioră! Trăsurile feţei erau de­ Notarul într’aceea se apropiase binişor
De E. Sienhav cz, trad. de I. C. Frtmză.
prin curte era aruncată pe jos trestie. licate, capul mic, puţin cam palidă, rume­ de densa.
— Continuare. —
Lângă gard stau grămadă nisce blănî de nită niţel de arşiţa sorelui; a-vea ochi negri — Stai să te sărat şi-ţi spun îndată.
— Pe acest student nu-1 putea suferi brad, âr într’un butuc era înţepenit toporul. mari, sprâncene ca zugrăvite, un născior — Ba că chiar! răspunse ţăranca.
notarul. Era vărul boerului Scorabiewski Oeva mai în fund era o şură şi alăturea subţirel şi buzele ca nisce ceraşe. Părul ei Dâr domnul notar a şi îmbrăţişat’o şi
şi petrecea tote vacanţele la sat. Zolcikie- un şopron, în care se adăposteau vitele negru corb eşia puţin afară de sub bro­ o ţinea lângă sine.
wiez nu numai, că nu-1 putea suferi, dâr cornute şi rîmătorii, urma apoi o îngrădi­ bodă. — Cum se apropia notarul, se ridieâ — Domnule, dă-ml pace, că ţip! —
se şi temea de el ca de foc şi-l ocolia, tură în care un cal arunca ârba, bătând în cânele în piciore, îşi trase coda, i-se sburli strigă Rizepo-wa sbătându-se măniosă în
căci era mare batjocoritor, pe lângă aceea păment cu piciorele de dinainte. In apropie­ perul şi începu să mârîe, arătându-şl din braţele notarului.
un fercheş cocouaş, un ştrengăruţ, care în- rea grajdului era o mocirlăîn care setăvăliau când în când colţii. — Drăguţă Rizepowa.... Marişco !
tr’adins îşi făcea haz de Pan Zolcikiewicz, doi porci, âr pe marginea ei se bălăciau — Hodîr Corbei! striga ţăranca cu — Asta e urgia lui Dumnedeu!
era aşa (jicend singurul în tot ţinutul, care nisce raţe. Lângă grămada de lemne rîcîia vocea ei melodiosă şi plăcută. La o parte! domnule !
lua peste picior pe notarul. Odată întră un cocoş printre aşchii şi de câte-orl găsia — Bună sâra, Rizepowa! începu no­ Se sbătea tot mai tare, dâr Pan Zol­
chiar la o şedinţă a consiliului comunal şi-i vr’un grăunte sâu vr’un vermuleţ, chema tarul. cikiewicz era destul de voinio, ca să n’o
spuse, că e un prost, şi întoreându-se oătră găinile în felul seu, âr acestea alergau pe — Bună sâra să dea Dumnedeu, d-le scape din braţe. Intr’aceea îi veni cânele
ţăraDÎ le «Ţise, că nici n’au să mai asculte întrecute ciugulindu-se unele pe altele. notar! — răspunse ţăranca dând cu melinţa într’ajutor. Cu părul sburlit pe câfă şi lă-
de el. Pan Zolcikiewicz bucuros şt-ar fi răs- înaintea uşei sta o ţărancă, melinţa mai departe. trând mănios, se repedi asupra notarului.
bunat, dâr ce putea face faţă de un boer? cânepă şi cânta o melodie duiosă. Lângă — Al teu e acasă? Oum notarul avea un roc cam scurt, îl în-
Despre totă lumea soia notarul oâte-un păs, dânsa şedea un câne întins pe labele di­ — E la lucra în pădure. băţâ cânele de tura pantalonilor, prinse cu
aşa că în răutatea lui dela fie-care scotea nainte, şi se apăra de muştele, cari îl nă­ — Păcat. Am ceva pentru ăl dela dinţii în carne, şi cum simţia, că are gura
câte-ceva, dâr despre acest student nu sciea căjeau, punendu-se pe-o rană, ce-o avea la primărie. plină, trăgea din greu scuturând furios din
nimic. întâmplarea acesta cu studentul nos­ ureche. Ţăranca era de vre-o două-decl de O afacere dela primărie în ochii unui cap şi sdrobind părţile prinse în dinţi.