Page 9 - 1901-10
P. 9

REDACŢIUNEA,                                                                                                                                            ,gazeta« iese în Hilare (Ji.
           Mministratinuea şi Tipografia                                                                                                                               Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
                                                                                                                                                                       Pe un an 24 oor., pe şAse luni
           Braşov, piaţa mare nr. 30.                                                                                                                                    12 oor., pe trei luni 6 oor.
           Sorisori nofranoate nu so pri­                                                                                                                              N-rii de Duminecă 8 fi. pe an.
            mesc.—Manusoripte nu se                                                                                                                                     Pentrn România şl străinătate:
                  retrimit.                                                                                                                                            Pe un an 40 franoî, pe şAse
             I  N  S  E  R  A  T  E                                                                                                                                    luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
           ss  prlmoso  la Admlnlstraţluns în                                                                                                                           N-rii de Duminecă 8 franoî.
             Braşov şi la următArelo                                                                                                                                     Se prenumeră la tote ofi-
            BIKOUBl  de  ANUNŢTJBi:                                                                                                                                    oiele poştale din întru şi din
           în  Vlena:  la  N.  Dnkos  Naohf.,                                                                                                                          afară şi la d-nii colectori.
           Nux. Angenfeld & Emeric Les-                                                                                                                                  Abonamentnl pentrn Braşc?
           ner,  Heinrich  Schalok,  A.  Op-
           pelik  Nuchf.  Anton  Oppelik.                                                                                                                               Âdmmistrafiunea, Piaţa mare.
           In  Budapesta:  la  A.  V.  Gold-                                                                                                                           TBrgul  Inului  Nr.  30,  etagiu
           berger.  Ekstein  Bemat,  Iuliu                                                                                                                             I.:  Pe  un  an  20  oor.,  pe  şAse
           Leopold  (VII  Erzsâbet-kornt).                                                                                                                             luni  10  oor., pe trei luni  5  oor.
                                                                                                                                                                       Cu  dusul  în  casă:  Pe  un  an
           PREŢUL    INSERŢIUNILOR:                                            A   N   U   L    L   X  I   Y   .                                                       24  oor.,  pe  6  luni  12  o.,  petrei
           o  seria  garmond  pe  o  oolână                                                                                                                            luni  6  oorAne.  —  Dn  esemplar
           10  bani  pentru  o  publicare. —                                                                                                                           10  bani.  —  Atât  abonamontele
           Publicări  mai  dese  după  tari­                                                                                                                           cât  şi  inserţiunile  sunt  a  se
           fă  şi  învoială.  —  RECLAME  pe                                                                                                                           plăti înainte.
           pagina 3-a o seria 20 bani.
             Nr. 219.                                                        Braşov, Joi 4 (17) Octomvrie.                                                                        1901.



                 Zădarnice ostenele.                   limba  română"  aleşi  pe  sprinceană  a  lui  Szell,  arătând,  că  btă  unde                     Toastul Regelui Carol.
                                                       din graţia guvernului.                        duce  el  ţbra,  de-adreptul  în  braţele
                                      ’
                                             ^   de
               Multe  s’au  fiis      s au   scr s          Acesta  nu  o  vor  mai  pută  afirma  slavismului.  De  altă  parte  bine                 Sâmbăta  s6ra  s’a  dat  un  ban­
         când  cu  venirea  la  cârmă  a  lui  Szell  şi  din  causa,  că  acum  ei  înşi-şî  în-  sciind,  că  deputaţii  slovaci  noi  aleşi    chet  militar  la  Râmnicul-Sărat,  după
         despre  atitudinea  pasivă  a  Români­        registrăză  între  diferitele  grupuri  numai  rol  naţional  nu  vor  putâjuca            terminarea  manevrelor.  Regele  Ca­
         lor  şi  nenumărate  sfaturi  li-s’au  dat  din  dietă  şi  pe  cel  nou  slovac,  nu-  în  dietă,  voesce  a-se  folosi  de  oca-       rol a rostit următdrele toasturi:
         acestora,  cum  se  se  lapede  de  ea,  mindu-1  al  „naţionalităţilor".  Deci  siune  spre  a  face  confusiă,  vorbind
                                                                                                                                                       „Simt  deapururea  o  vie  buouriă,  când
         însă  n’au  folosit  nimic.  Românii  faţă            cu    cei   cinci   representanţî  de  marepericul  acolo,  unde  de  fapt
         n’au  putut  fi  capacitaţî.  că  progra­     slovaci,  înşiraţi  în  lista  oficială  a  nu  este  decât  o  conformare  oportu­        „mă  găsesc  în  mijlooul  armatei,  pe  oare
                                                                                                                                                  „ţâra  o  privesce  cu  mândriă  şi  Eu  ou
         mul  guvernului  Szell  e  singur  mân­       deputaţilor,  va  întreba  acum  lumea:  nistă după împrejurări.
         tuitor  şi  deci  t6te  au  rămas  în  sta­   unde  au  rămas  representanţii  naţio­            Câte  apucături,  câte  chichiţe,       „adenoă dragoste.
         diul  de  mai  ’nainte,  âr  toile  ma­       nalităţii  române,  care  e  mult  mai       câtă  intrigă  pentru  a  paralisa  orî-ce         „încrederea  netăgăduită,  pe  care  Ro-
         ghiare,  şi  dintre  cele  mai  şoviniste,  numerăsă ?                                     putere  de  acţiune  a  naţionalităţilor.     „mânia  o  are  în  oştire,  ne  impune  sfânta
         vin  şi  recunosc  acum,  că  totuşi  „ni-         Dăr  nici  despre  acăsta  n’am  voit  Zadarnice  ostenele  !  Va  mai  merge         „datoriă  să  muncim  fără  preget  şi  să  unim
                           u
         suinţele  pasive   constituesc  la  Ro­       se  vorbim,  ci  fiind-că  cei  câţî-va  de­  aşa  cât  va  mai  merge,  pănă  ce  va      „tote  puterile  nâstre  spre  a  răsplăti  în­
         mâni  o  forţă,  ce  se  manifestă  pe        putaţi  naţionalişti  aleşi  în  cercurile  bate  ceasul  pentru  o  acţiune  comună       demnatele  jertfe,  pe  oarî  ţâra  le  face  pen-
         t6te  terenele  într’o  direcţiă,  ce  con-   slovace au dat prilegiu unei discusiunî  politică  a  naţionalităţilor  purtată  cu        „tru apărarea sa.
         densăză  şi  unesce  tot  ce  e  naţional     privitbre  la  politica  de  naţionalitate,  t6tă  energia  şi  seriositatea.  Atunci           „7n  fiă-care  cias  armata  trebue  sâ  fiă
         în  sînul  poporului.  Sub  „nisuinţe  pa­    am  voit  se  înregistrăm  o  curiosă  vor  fi  spulberate  dintr’odată  t6te  so­         „igata sâ implinâscă falnica sa misiune, să fiă
         sive* înţeleg ele tote nisuinţele nostre      scire,  ce  vine  dela  Budapesta  şi  stă  fismele  adversarilor  şi  lumină  de­         „soutul de oţel al patriei.
         de  cultură  şi  de  consolidare  naţio­      în  legătură  cu  faptul  alegerii  acelor  plină se va face.                                   „Aoest  înalt  scop  pâte  fi  dobândit  nu-
         nală  interibră,  în  oposiţiă  directă  cu   deputaţi.                                                                                  „mai prin o şoâlă practioă.
         nisuinţele maghiarismului.                                                                                                                    „Salut  dâr  ou  o  deosebită  satisfaoţiă
               „Deja",  fiice  una  dintre  foile           Se  vestesce  adecă,  că  sub  titlul         Deschiderea  nouei  diete  se  va       „manevrele  din  ăst  timp,  oarî  au  dat  un
         amintite,  „ura  contra  Maghiarilor  a       „politica  de  naţionalitate  în  Unga­      face  în  fiiua  de  24  Octomvrie.  După  oum   „nou  îndemn  armatei  şi  erau  de  un  mare
         trecut  în  sângele  Românilor,  deşi         ria"  va  apare  în  curend  la  Lipsea      se  anunţă,  în  singuraticele  ministerii  s’au   „folos  pentru  acei,  oarî  sunt  chemaţi  a
         aceştia  nu  pot  spune  nimic  rău  des­     o  broşură  în  limba  germană,  care,       redactat  deja  fragmentar  părţile  din  cari  se   „conduoe unităţile taotioe.
         pre  Maghiari".  (Aufii-ţî  acolo  !).  Şi    în  faţa  victoriei  deputaţilor  naţiona­   va  oompune  mesagiul  de  deschidere.  Săptă­     „Aducându-vă  mulţumirile  Mele  pen-
         adecă  prin  ce  şî-ar  manifesta  Ro­        lişti  slovaci  la  alegerile  trecute,  ple-   mâna  acâsta  Ooioman  Szell  va  merge  la   „tru  silinţele  desfăşurate  în  timpul  concen­
         mânii  acea  pretinsă  ură?  Prin  ni­        dăză  pentru  necesitatea  unei  alianţe     Yiena,  ca  se  înainteze  monarchului  mesa­  trărilor  şi  manevrelor,  închin  aoest  pahar
         mica  alta,  decât,  că  se  interesăză       ce  ar  fi  se  se  încheie  între  Maghiari   giul spre aprobare.                         „în  sănătatea  corpului  al  treilea  de  ar-
         de  progresul  reuniunilor,  societăţilor     Nemţi  şi  Români  faţă  cu  slavismul,                                                    „mată,  oare  s’a  arătat  vrednic  de  aşteptă­
         şi  institutelor  de  cultură  şi  econo­     care  „câştigă  din  fii  în  fii  mai  mult                                               rile Mele".          *
         mice  românescl  şi  că  mic  şi  mare,       teren şi care ameninţă monarchia."                 Reconstruirea cabinetului Szell.
         ţăran  şi  inteligent  sunt  gata  a-şî            Vom  înţelege  îndată  scopul  şi       De  repeţite-orl  s’a  fâout  amintire  în  pressa   „Al  doilea  pahar  îl  ridio  în  onârea
         manifssta  la  tote  ocasiunile,  ce  li-se  tendinţa  acestei  broşuri,  dăcă  vom        maghiară,  oă  după  alegerile  dietale  se  vor  „judeţului  şi  oraşului  Râmnioului,  care
         dă, simţul lor naţional!                      avă  în  vedere,  că  ea  recomandă  ca      face  schimbări  în  actualul  oabinet  ungu-  „Ml  a  făcut  o  primire  aşa  de  oăldurâsă
               Dăr  nu  despre  acestea  am  voit  pe  singurul  bărbat  de  stat  care  ar  fi     reso.  Dn  fiiar  oposiţional  din  Budapesta  „şi  a  arătat  oel  mai  viu  interes  pentru
         să vorbim ac|î, ci ne-a venit în minte  capabil  se  realiseze  acăsta  alianţă,           orede a soi, oă timpul schimbării oontemplate  „armată.
         când  ne-am  gândit,  că  cu  tot  sucur-  pe  fostul  ministru-preşedinte  Banffy.        a  sosit  deja.  Spune,  că  ministrul  de  finanoe   „Mulţumind  pentru  dovefiile  de  cre­
         sul,  ce  l’au  dat  în  multe  cercuri  şi  Şi-l  recomandă  în  mânia  faptului,  că     Lukacs  se  va  retrage  neoondiţionat  şi  în   dinţă,  ce  Râmnicenii  Mi-au  dat  şi  asbă-
         ţinuturi,  cum  fiicea  »P-  Lloyd",  ale­    tocmai  densul  a  fost  acela,  care  mai   locul  lui  va  fi  numit  Ferdinaud  Horanszlcy.   „dată,  urez  judeţului  şi  oraşului  prosperi­
         gători  români  unor  candidaţi  gu­          ales  faţă  cu  Românii  a  făcut  cea       Prin  cercurile  liberale  din  Budapesta  se   tate şi sănătate".
         vernamentali  şi  oposiţionalî  ma­           mai  estremă  politică  şovinistă.  E        mai  vorbesoe,  oă  nioi  Ooioman  Szell  nu  va   D-l  preşedinte  al  consiliului  şi
         ghiari,  şi  cu  tbte  pretinsele  alegeri  învederat,  că  o  astfel  de  broşură         mai  ţine  portofoliul  internelor  şi  că  mi­  ministru  ad-interim  la  resboiu  a  ri­
         curate,  totu-şî  nici  de  astă  dată  ni­   trebue  se  fiă  inspirată  chiar  de  br.   nistru  de  interne  va  fi  numit  un  membru   dicat  apoi,  pentru  Rege  şi  Dinastiă,
         meni  nu  va  pută  susţină,  că  naţio­      Banffy  şi  se  impune  întrebarea,  ce      al  fostului  „partid  naţional"  (apponyist).   toastul următor:
         nalitatea  română  este  representatâ  scop  mai  apropiat  urmăresce  el  cu              Prin  numirile  aoestea  intenţioneză  Ooioman     „Preseuţa  Majestâţei  Vâstre  în  mij­
         în  dietă.  Dăr  nici  aceea  nu  vor  mai  proiectata alianţă?                            Szell  să  reoompenseze  servioiile,  ce  i-le  aduc   looul  poporului  e  tot-dâuna  o  fii  de  sărbă-
         pute  afirma,  că  ea  ar  fi  representatâ        Mai  întâiîi  va  fi  avend  scopul     apponyistii fusionaţl ou szeliştii.           târe  pentru  densul,  —  căci  fiă-oare  oetăţân
         măcar în parte prin mamelucii „de             se  blameze  politica  de  naţionalitate                                                   scie, că Majestăţii Vâstre se datoresoe aşe-




              FOILETONUL „GAZ. TRANS".                 tea,  că  în  curând  îşi  va  găsi  ceva  de  lu­  Era  slab  afar’  din  oale  şi  abătut.  în­  Dumnefieu  o  aă-ţî  ajute.  Păstrâză  oruoiuliţa,
                                                       cru,  oa  să  n’o  mai  supere  pe  biata  bătrână.  cepuse'  să-i  orâscă  barba,  care-i  înoadra  pe  oare  ţi-am  dal’o  eu  la  plecare,  pârt’o
                                                       Căol  într’&devăr,  îi  cădea  greu  de  câte-orl  obrajii  lui  palifil,  accentuând  par-oă  şi  mai  tot-dâuna  în  sîn  la  tine,  oăcl  are  să  te
                         Jertfă.                       primia  parale  de-aoasă,  când  se  gândia  ou  mult  nhanţa  suferinţei.  Oohii  lui  obosiţi  scape de multe rele.
                                                       câtă  trudă  fură  adunate,  gologan  ou  golo­  trădau  d  durere  adâncă  şi  întrâga-i  înfăţi­  „Am  vândut  locul  din  dosul  casei  şi
                         De Z. Bârsan.
                                                       gan,  numai  şi  numai  oa  sâ-1  mulţumâsoă  pe  şare  sărăoăciâsă  era  înounjurată  de-o  linişte,  am  luat  pe  el  o  sută  două-fieel  de  franci,
               După-ce  îşi  terminase  studiile  liceale  el,  pe  el,  care  ar  pută  şi  chiar  ar  trebui  oare te punea pe gânduri.         din  oarî  mi-a  dat  pănă  aouma  şâse-fieol,  pe
         într’un  orăşel  de  provinoie,  Eugen,  suflet   să  facă  ceva  la  etatea  de  două-fieol     Intr’o  fii  oând  ajunse  aoasă,  găsi  pe  oarî ţi i-am trimis ţie.
         visător  şi  entusiasmat  de  planuri  măreţe,   de ani.                                   masă  un  mandat  de  60  de  lei  şi  o  scrisore.   „Peste  vi’6-o  două  luni,  când  voiii  lua
         veni  în  BucurescI  ou  dorul  de  munoă  cin­    Ajunse  în  anul  al  doilea  după  o  vară   La  vederea  lor  rămase  înlemnit  şi-l  ou-  şi  restul,  am  să-ţi  mai  trimit,  oăol  numai
         stită  şi  cu  speranţa  de-a  pută  ajuta  odată  petrecută   în   zipuşala   capitalei,   căci   nu   prinse un fel de scârbă de el însu-şl.  pe  tine  te  am  şi  cât  despre  mine  o  duo
         mamei  sale,  pe  oare  o  lăsase  plângând  în­  voise  să  se  ducă  aoasă,  având  de  gând  să   ErăşI  ajutor!  fiise  el  şi  simţia  oă-i   oum dă Dumnefieu.
         tr’un  sat  de  pe  marginea  Dunărei.  Oredinţa  studieze  fii  ou  fii  în  una  din  bibliotecile                                          „Ino’odată  ’ţl  mai  spui,  păstrâză  oru-
                                                                                                    face  rău  atâta  îngrijire  din  partea  ma-
         ce-o  avea  în  sine  însu  şi  şi  dorul  de-a  mân­  staţului,   singurul   loo   al   tinerilor   săraci,   me-sii.                   ciuliţa, şi"....
         gâia  cât  mai  curând  pe  cea  oare  ’l  iubise  cari   voesc   să   se   oultive.   îşi   închipuesce                                      Eugen  nu  mai  putu  oiti;  i-se  înpa-
                                                                                                          Desfăcu  sorisârea  cu  nisce  mişcări
         în  tot-dâuna,  îl  făcea  sâ-şl  făurâsoă  un  vii­  orî-cine  cât  de  mult  trebue  să  ’ndure  oine-                                 ienginiră  ochii.  Simţia  oum  se  învîrtesoe
                                                                                                    nervose şi citi:
         tor  poleit  de  rade  şi  nu-1  lăsa  să  vadă,  că  va  în  acele  călduri  nesuferite  mai  ales  oând                                casa  ou  el  şi  o  ameţâlâ  îi  întunecă  mintea.
         pănă  a  ajunge  aci,  trebuia  sâ  trâcă  prin  n’are  o  masă  sigură  şi  când  ajunge  să  se   „Dragul meu copil...                 Ou  ochii  umefil  se  lăsa  pe-un  scaun  de
         acel  purgatoriu  blăstâmat  de  miseriă  şi  de  culce   de   fârte   multe-orl   înainte   de-a   lua   „Mă  gândesc  şi  fiiua  şi  nâptea  la   lemn  şi  ou  câtele  răzimate  pe  masă  îşi  ou-
         lipsă,  în  oare  pier  atâtea  energii  şi  din  cel puţin aperitivul.                    tine  şi  tu  nu  te  înlesnesol  să’ml  sorii  mă­  prinse  capul  în  palme.  Era  atâta  durere
         care  rar  se  întâmplă  sâ  iasă  vre-unul  mai   Eugen  se  schimbase  cu  totul.  încor­  car  un  rând.  Te-am  visat  mai  deuuăfiî  rău   în  suspinele  ce-i  scăpau  fără  voie  din  piept
         oţelit de cum intrase.                        darea  fiilnioă  a  minţei  şi  lipsa  de  hrană  de  tot:  părea,  oă  te  duceai  desculţ  pe-un   şi  privia  cu  atâta  desgust  viaţa  în  momen­
               S’a  înscris  la  facultatea  de  litere  şi  sufioientă  îl  aruncară  într’un  început  de  drum  sâmănat  cu  mărăcini.  Yei  fi  ducen-   tele  acelea,  încât  avu  sensaţia,  oă  pămân­
         urma  cursurile  cu  o  rîvnă  uimitâre.  A  trăit  neurastenie,  sârtea  atâtor  tineri  lacomi  de  du-o  greu,  puiul  mamii,  şi  âtă  oă-ţl  mai  tri­  tul  se  cufundă  într’un  haos  de  îutunerio.
         un  an  din  micile  economii,  oe  le  primia  muncă,  cari  ajung  din  neferioire  prea  puţin  mit  încă  şâse-fiecl  de  franci,  oarî  soiu,  oă  au  Simţia  o  bucuria  nebunâscă  la  gândul,  oă
         din  oând  în  când  dela  mamă-sa  şi  Eugen  înarmaţi  în  învălmâşagul  uoigător  al  oa-  să-ţi facă buouriă.                        are  să  dispară  cât  mai  curând  din  aoest
         în fă care sorisore de mulţumire îi amin-    pitalei.                                                      „Aibî nădejde în Dumnefieu şi  loo blăstâmat, unde alţii sângerâză ca să
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14