Page 90 - 1901-10
P. 90
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 287. —1901.
Wolf: Nu vorbi unde nu te pricepi „Neuste Nachrichten din Berlin sorie tereselor proletariatului exploatat de capi Averea totală era la 30 Septemvrie 1901
u
Breznovshj: Eu sunt fabricant de mă următârele: După telegrame din Paris o talism. „Sooial-democraţia austriacă — spune de 2,735,900 corâne şi 30 bani. Aceşti bani
nuşi, sunt maistru, dâr un student prăpădit f6ie de-acolo afirmă, că tote puterile inte referentul — este un partid internaţional, destinaţi mai ales pentru maghiarisarea Ro
oum eşti d-fa, nu este nimica. resate în Orient şi-au esprimat intenţia el condamnă privilegiele naţionale, privele- mânilor, sunt adunaţi în mare parte tot din
Herold (oeli) respinge aousârile aduse de-a fi absolut neutrale în conflictul franco- giile de nasoere şi proprietate şi protes- sudorile Românilor, pontru-oă seiut este,
de Wolf poporului ceh. Declară, că C*hu turc. Noi credem a soi, că oomunicatul tâză contra tutoratului impus din partea că îu mai multe comitate cu majoritate
nu vor permite, ca limba germană să ajungă acesta se basâză numai pe conclusiuuile statului şi a biserioei. oovîrşitâre românâsoă, deja de o senă lungă
limbă de stat, şi dâcă s’ar înceroa aşa ceva, trase din atitudiuea de pănă acum a puteri Sufragiul universal direct şi secret pro de ani esistă impositul de l°/ sub titlul
0
vor reîncepe lupta pentru onorea naţională. lor. Nu înţelegem, de ce ar fi fâout pute gramul socialist îl reclamă pentru toţi ce de „kozmuvelodâsi potad6 . Asemenea lu
u
rile de bună-voiă o astfel de declaraţiune. tăţenii şi oetăţenele începând dela anul 20 cruri nu strică, dâcă le repetăm cât mai
Ce privesoe Germania, guvernul ei n’are împlinit. des, şi mai ales nu strioâ, dâoă le ţinem
Francia si Turcia.
> de gând a lua posiţiă în afacerea acâsta, Delegatul social-demooraţiei ungare, bine în minte. Veniturile kulturegyletului
După ultimele soiri, confliotul între decât la oas când paoea europâuă ar fi jupânul Grossmanu (candidatul dela Zor- se întrebuinţâză pentru şcoli, grădini de
Erancia şi Turcia s’a înăsprit âiăşi. Pro ameninţată. lenţ) salută sooial-democraţia austriacă în copii, premii la învăţători, biblioteci popo
misiunea, oe a făcut’o (iilele trecute Sul * numele muncitorilor unguri. Dâoă Ungaria rale şi reuniuni de cântări, intre proble
tanul, că va împlini pretensiunile Franoiei In şedinţa dela 4 Nov. a oamerei din nu p6te face progrese paralel cu Austria, mele viitorului, raportul relevâză grădina
plătind supusului franoes Lorando 846,000 Paris, deputatul Sembat a interpelat în ces- care are 10 represent&nţî sooial-democraţl de copii din Blaşiu. In aoest oraş „Ernke
44
fuuţî turcesol, u’a fost decât numai o apu tiunea raporturilor cu Turcia. Oratorul cjise, în parlament, acâsta se esplică prin rapor întreţinea pănă acuma o şcâlă, acâsta însă
cătură, prin oare voia să mai câştiga timp că Orientul este pământul surprinderilor turile economice şi politice. In Ungaria — trecând de acuma în soootâla statului,
şi se facă a-se rechema escadra francesă. şi-şi esprimă mirarea, că Francia intervine spune Grossmann — domnesce absolutis „Ernke va întreţine aici în viitor o gră
44
Consilierul de ambasadă frances Bapst într’o afacere privată, pe când din inci mul înăsprit prin brutalitatea şi ignoranţa dină de copii cu 2 puteri didaotioe.
din Constantiuopole, care după pleoarea dentul celor oe s’au petreont în Armenia, administraţiei. In Ungaria — continuă
Un proces unic în felul seu. Ele
ambasadorului Constans resolvâ afacerile n’a intervenit. Grossmanu — nu esistă legi şi ţâra este
vul gimnasist Titi Bălănescu din Târgu-
ambasadei, a telegrafat alaltâerl ministrului Delcassd, ministru de esterne, răspunde, guvernată prin ordine ministeriale. Drep
Jiu a făout vr’o posnă mare, căci minis
•de esterne la Paris, că iradeaua Sultanului, că e necesar, ca dreptatea să fiă satisfă.i- tul electoral este cel mai miserabil din
trul de culte Spiru Hareb l’a eliminat din
In care recunosoe pretensiunea Lorando, cutâ. Faţă ou trăsăturile de şah ale Tur Europa.
tâte şcolile din ţâră. Tatăl elevului vine
nu e acomodată de a servi drept satisfacţiă ciei, Francia îi va arăta, că nu merge sd La acest congres se c^iee, că au fost
aoum şi dă în judecată pe directorul girn-
guvernului frances, fiind-oă Sultanul prin nici abusese de pacienta ei. Ministrul declară, că representate următârele naţiuni: Germanii,
nasiului, Iuliu Moisil, oerâud 20.000 de lei
un cuvânt nu amintesce despre modul plă- rdua credinţă a Turciei în afacerea Tubini, Cehii, Polonii, Slavii de sud şi Italienii.
despăgubire, peutru-că pe basa raportului
trrei pretersiunei. Lorando şi a cheiurilor, a fost eansa pentru Am spus „se dioe , fiiud-că în reali
44
directorul fusese esolus numitul elev. Pro
După t6te aoestea guvernul frances a oare Francia s’a văcjut silită de-a întrerupe tate delegaţ.ii respectivi făceau tot aşa de
cesul s’a judeoat în cj' de 1 Nov. st. u.
ua
dat ordin, oa o divisiuue a flotei din Me- raporturile diplomatice ou Turcia. Francia nu puţin parte din naţiunea, pe care pretindea
în faţa tribunalului din Târgu-Jiu. După
diterană sub conducerea amiralului Caillard, oaută cuştig nou, ea însă vrâ să oăştige că o representâ, cum făcea parte şi Gross
asoultarea reclamaţiunilor, St. Dobruueanu
să plece spre apele turoesol. Speriat de stimă faţă ou interesele ei şi nu va tolera, mann din naţiunea ungară.
advocatul lui Moisil a demonstrat tribuna
măsura acâsta, seoretarul ambasadei turcesc! oa instituţiile ei umauitare sâu seientifice,
lului uşurinţa cu oare elevul Bălănescu îşi
din Paris s’a dus la Delcassd şi l’a rugat, întreprinderile ei economice şi industriale
să recheme escadra, oare a plecat, deâre-ce să fiă turburate. Acţiunea Pranciei va fi cu SOIRILE DILEI. permite a insulta corpul profesoral, religia
Sultanul va împlini tote pretensiunile. Mi atât mai energică, cu cât moderaţiunea şi şi sentimentele naţiouale, şi în urma cuvân
— 24 Octomvrie v. tării lui Budişteanu, substitutul a respins
nistru frances de esterne a dedarat, că nu răbdarea ei au fost mai lungi.
se mulţumesce cu promisiunea acâsta, şi Noi episcopî. Fâia oficială din Bu acţiunea ca ne-fondată. Corespondentul <ji-
44
cere sâu plata imediată, sâu garanţii sufi- dapesta publică numirea lui Istvân Vilmos, arului „Ap. N. din BuourescI scriind des
Congresul social- democraţilor pre acest cas cjP' : „Impresia în public în
0
oiente dela Sultan în privinţa împlinirii conte Szâohenyi Miklâs şi Vârosy Gyula urma hotărîrei tribunalului, a produs o
promisiunei. Secretarul a telegrafat la Con- austriacî. de episcop! în scaunele vaoaute dela Saba.-
stantinopole resultatnl, dâr până alaltăerî ria (Szombathely), Jaurin (Gyor) şi Alba mare mulţumire, date fiind cinstea, hărni
In cjiua de 2 şi 3 Nov. a. o. s’a ţinut cia, devotamentul energicului nostru direc
sâră Sultanul n’a dat încă garanţii. în Yiena congresul social-democrsţilor aus Regală (Szâkesfehârvâr). tor Iuliu Moisil .
14
Eri escadra franoesă a sosit într’uu triac!, la care au participat 160 de dele Regele Ctirol la Constanţa. Reg°le
port grecesc, unde aştâptâ nouă ordine. O gaţi din totă Austria, între aceştia şi câte Carol a plecat Luni sâra cu un tren spe- Din statistica scoleloi* medii să-
telegramă spune, că punctul ce-1 va ocupa va femei. oial din Sinaia, pentru a visita lucrările seSCl. Numărul elevilor la ginanasiile şi
escadra, va fi pi'obabil Mitilene. Caillard va. şoâlele reale săsesc! din Transilvania a fost
La ordinea dilei era revisuirea pro portului Constanţa. Trenul regal a sosit în
ocupa mai întâiă insula asâsta, şi dâcă în auul trecut 2067. Din aceştia au fost
gramului dela 1889, stabilit la Hainfeld şi gara Mogoşâiei la ârele 12.55, şi unde a
Sultanul nu va ceda nici atunci, Caillard preoisarea atitudinei social-demooraţilor în rămas pănă eri, Marţi la orele 6.35 dimi- 1658 Germani, 252 Bomâni (165 gr. or.,
va ocupa edificiul vămii din Smirna de pe Gestiunea politicei oomerciale şi vamale. nâţa, când şi-a continuat drumul la Cons 90 gr. oat.), 121 Maghiari, 23 Jidani şi 12
continent. Din Germania era de faţă Bebel, care tanţa, ajungând la orele 12 din di acolo. de altă naţionalitate. Cai mai mulţi Ro
In Paris ee aştâptă cu linişte desfă a luat cuvântul, căutând a justifica revi mâni au fost în Sibiiu (83), Bistriţa (50),
şurarea evenimentelor şi se orele, că în suirea programului prin faptul, că social- Regele Greciei în Yiena. Din ca Sebeşul-săseso (40), Reghin (32), Sighişâra
momentul din urmă Sultanul va da tot ce de mo oraţia este un partid progresist, care pitala Austriei se anunţă: Prinţul greoeso (31), mai puţini în Braşov (3). Maghiari au
pretinde guvernul frances şi că luorul nu schimbă din timp în timp punctele, ce nu George a sosit aici din Copenhaga. Joi di- fost mai mulţi în Reghin (36), Sibiiu (şcola
va ajunge pănă acolo, înoât Caillard se mai sunt în acord cu evoluţiunea. „La noi minâţa va sosi în Viena şi Majestatea Sa reală 23), Bistriţa (22) şi Sighişâra (10).
ocupe o insulă turcâscă. — spunea Bebel — nu sunt dogmatiştl fa împăratul Francisc losif şi înoă în acea di împăratul Nicolae al Rusiei a de
După o telegramă din Paris în esca naţiei. 44 va visita pe regele Greciei, care cu ocasi- corat pa următorii oficerî ai armatei ro
dra comandată de Caillard sunt următârele Iu oestiunea comercială şi vamală pă uuea acâsta îi va presenta pe fiiul sâu. mâne: „Marea cruoe a ordinului Sf. Stanis-
u
vase de răsboiă: Charlemagne (11,287 Joi sâra se va da un prâud la palat, la w
n rerea lui Bebel este, că astăcjl nici un stat las : d-lui general Vasiliu Năsturel, coman
u
u
tone), Gaulois (11,268 tooe), „Pothonau care vor fi invitaţi Regele şi prinţal gre
n nu se pâte îucunjura cu zid ehiuezesc. Ta dantul divisiei active din Dobroge*. „Ordi
x
(5460 tone), Chanzi' (4812 tone) „Ga- riful vamal german a produs prin urmare oeso. Sâmbătă ospeţii princiari vor pleca nul Sf. Stanislas clasa II: d-lui colonel ad
14
r]
(2355 tone), şi înoă două torpilâre. Es corsternaţie generală în cercurile sooial- la Atena. jutant Coandă şi d-lui colonel Pressan, d-lui
cadra are 12 tunuri mari, 38 tunuil de demooratice. „Emite . După datele din raportul ge oomaudor Coslinslci, d-lui căpitan comandor
44
mijloc şi 110 tunuri de calibru mai mio. Noul program a fost cetit de referen neral al kulturegyletului ardelean, aoâstă Graţoschi şi d-lui locotenent oomandor P.
* 44
tul Dr. Adler care acoentuâză susţinerea in societate de maghiarsare are 61 de seoţii. Ponicî. „Ordinul Sf. Ana ol&sa I: d-lor că-
— Maică precistâ\ striga notarul ui- îngălbeni ca şi cum cine-va ar fi plesnit’o rămâneau înmărmuriţi de puterea muscu „Ori vre-un lec din spiţărie?
— „Nu-i de lipsă doftorie
tându-şl cu totul, că el făcea parte din cei straşnic peste cap. îşi împleteci mânile şi lară a lui Rizepa. Bogatul negustor din Mă-
„Şi nici lâc din spiţărie,
ce nu cred în cele sfinte. deschise gura, ca şi cum ar fi vrut să cjică gărenl, Drisel, elicea adeseori catră el:
„Că de-acum cu mine-i gata,
Cânele însă nu slăbia de loc şi numai ceva; notarul într’aceea îşi ridica de jos — Afurisitule, aşa ceva n’am mai vă- „Numai sapa şi lopata ! 44
după-oe notarul a pus mâna pe-o blană şi şapca lui verdue şi pleca repede; într’o dut. Na, aici ai şâse groşiţe.... ba nu, cinci
La cârciumă era Rizepa în fruntea tu
l’a lovit în şale, se depărta urlând, dâr în mână ţinea blana şi se apăra, âr cu cea groşiţe bacşiş pentru rachiu.
turor, şi-i plăcea spirtul şi căuta cârta cu
dată începu din nou să atace. laltă îşi ţinea pantalonii sdrenţuiţl oa de Rizepa da numai din umeri, ridica to
— Chiamă-ţî cânele, pe afurisitul batjocură. porul şi-l isbia, de durduia împrejurimea; luminarea, de câte-orl era trăsnit. Odată
ăsta! — sbierâ notarul desperat apărân- altă-dată, ca să facă voie bună, da câte-un lovi pe o slugă a proprietarului aşa de straş
nic, de-i făcu o gaură în cap, încât chelă-
du-se cu blana de brad, ce-o avea în 2. Alte persone şi alte tipuri. chiot de răsuna pădurea.
mână. Aşa după o oră dela acâstă întâm — Hop, hop! riţa se jura, că ea singură i-a vădut sufle
tul prin acea gaură. Altă-dată, când abia
Rizepowa dudui cânele şi-l alunga pe plare veni şi Rizepa cu lemnarul LucacI Chiotul lui se isbia de copaci şi se
portă afară. Urmă, o clipă de pausă şi din pădure cu un car boeresc. Vavrisie Ri repeta întruna x-ăsunetul. începea din nou împlinise şâpte-spre-dece ani,..se bătu într’o
cârciumă cu soldaţi concediaţi. Proprieta
amândoi se uitau unul la altul, fără să zepa era un ţăran sdravăn şi bine făcut. liniştea şi nu se mai aucjia, decât numai lo
cjică ceva. Mergea în fie-care di la muncă, căci pro viturile toporului şi vîjeitul bradilor, ca şi rul Pan Seorabiewski, care pe atunci avea
încă iurisdicţia în mâna lui, îl chemă în
— Ce primejdie Domne! Ce aţi aflat prietarul vânduse partea de pădure, care cum ar vorbi pădurea.
cancelarie, îi dădu câte-va. ghionturl la câfâ,
aşa ceva deosebit la mine ? cjise în cele era liberă de orî-ce sarcină, unor ovrei şi
Câte-odată începeau tăetorii să cânte aşa ca din glumă, şi apoi îl întreba cu
din urmă Rizepowa, speriată de întorsătura acum se tăiau bradii din ea. Câştiga bine
şi şi atunci Rizepa era cel dintâiu, căci el blândeţe:
crâncenă a lucrurilor. Rizepa, deore-ce era un harnic tăietor de îi învăţase cântecul:
— Am să-mî răsbun pe voi! — strigă lemne. Când îşi scuipa el în palme şi apuca — Rizepo, bătă-te Dumnedeu? cum
In pădurea cea bătrână te-ai putut pune cu ei, cu şâpte inşi?
notarul într’un ton tragic. — Răsbunare. toporul şi-l isbia în vr’un butuc, se clătina
Dintr’odată ce răsună? — Hm, mărite domnule — răspunse
Aşteptaţi voi, Rizepa, bărbatul tău are să bradul, ca şi cuprins de un tremur şi aş De pe-o cracă de stejar Rizepa — piciârele lor sunt strapaţate de
fie băgat în cătane. Am vrut să-l scutesc chiile săriau în tote părţile. La încărcatul A cădut un biet ţînţar, marşuri, şi numai dâcă-i atingi se îndâe şi
de acest lucru.... dâr acum.... aveţi să mai butucilor era de asemenea cel dintâifi. Ovreii A cădut, şl-a frânt piciorul,
Mult se văietă odorul. se stârcesc.
veniţi pe la mine. . . Am să-mi răsbun eu cari se plimblau prin pădure cu stânjinul (Va urma).
pe voi! în mână şi măsurau din ochi înălţimea bra- Etă vine-o musculiţă
Şi-l întrebă: „Măi bădiţă,
Sărmana femee se făcu ca pământu, dilor, ca şi cum ar căuta cuiburi de eiâră, „Să-ţi aduc vre.o doftorie,
