Page 91 - 1901-10
P. 91
Nr. 2137—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
pitanl comandori Eustaţiu, I. Coandâ, di Soldaţi francesî şi germani în Dâr să mergem şi mai departe. Să XXVIII.
rectorul S. M. R., şi d-lor locotenenţi co China. In c^iarul „Journal'' din Paris, un considerăm spiritul timpului prezent.
„Aoest cinstit cucernic părinte, anume
11
mandori O. Bălescu şi O. Ferieţianu. „Ordi oii cer frauoes, care a fost în China, îşi pu Oe vedem ? Steagul „oulturei şi „oi-
Neofit monaeh, carele viind din ţâra româ-
nul Sf. Ana“ clasa III. d-lor căpitani O. blică suvenirile. In aceste suvenir! franoe- vilisaţiunei“ e purtat în tâte părţile cu nâscă aiol la sf. Mănăstire Neamţul la în
Negru, O. Ciudă şiI. Cuţarida. „Ordinul Sf. sul reproduce spusele camaracjilor germani mult alaiii; pe el însă numai la aparenţă e chinăciunea Sfintei şi de minuni făoătâre a
u
lŞţauislas clasa III: d-lor locotenent Leorăda asupra modului cum se pârtă în răsboih scrisă cultura, în realitate principiile pro ioânei prea ef. Stăpânei nâstre născătârei
eu
de Duunnecj. ŞÎ pururea feoiorei Măriei,....
şi sub-loootenenţilor O. Stănescu, D. Părvu- Franoesii în comparaţia ou Germanii: „Sol fesate sub masca oulturei sunt: socialismul,
şi şecjâud multă vreme în smerită obştea
lescu, B. Antonescu, O. Giuşcă şi O. Sion. daţii noştri nu semănă cu ai voştri, spu auarchismul şi atheismul, âr religiunea şi
Soborului nostru cu tâtă cinstea şi ouviin-
neau Germanii. Ai noştri sunt evident su morala, baoa adevăratei oulturl, sunt căl ciâsa cucernicie, precum se cuvine rândue-
Lueger — cetăţen de onore alVi-
periori celor francesî, câud sunt în rânduri cate în pioiore şi cu ele strivită însăşi cul lei vieţei câlugăresol şi creştinescl, mult
enei. Alalfcăerl s’a dmânat primarului Vie-
strînse, îşi perd însă superioritatea îndată oe tura adevărată. Urmările ? Le vedem dilnic... folos făcând şi cu învăţătura sa la vre-o
nei Dr. Cari Lueger diploma prin care e doi părinţi cinstiţi din obştimea nâstră ou
se împrăsoie. Ai voştri rămân ohiar şi când Oând apoi ne ougetăm, oă atarl prin
numit oetăţân de onore al oraşului. Din învăţarea, cetirea şi înţelegerea limbei
se împrăsoie în mânile gradelor, ai noştri cipii străbat tot moi tare şi în straturile
incidentul aoesta s’a aranjat la casa pri ovreescl, fiind mai ’naintâ rabin şi învăţă
inse nu. Suboficerii noştri cu deosebire esi- poporului nostru, cucerind teren tot mai tor întru jidovime, carele din Sf. Scriptură
măriei o mare festivitate. S’au presentat
teză, sunt desorientaţl, când îşi văd âmeuii vast, când ne gândim, că prin acâsta îu- luminându-se a cunâsce pre însu şi Domnul
toţi membrii partidului oreştin-social. Stro-
dispersaţi, ai voştri par’că sunt mai mulţu oepe a-se sgudui din temeliă corpul naţiu- şi Mântuitorul nostru Iisus Obristos, ade
baeh, îmânând lui Lueger diploma, a dis: văratul Dumnezeul nostru, a şi primit a
miţi, mai gata de o iniţiativă personală, nei nâstre; când în fine oonsiderăm urmă
^Inimicii tăi, iubite Carol, sunt şi inimicii lua nu numai sf. botez, oi şi cinul călugă
când sunt împărţiţi. De aceea noi trebue rile de cjeoî de ort mai funeste pentru noi,
noştri şi inimioii Vienei, ba inimicii între- resc dela prea ouvioş.a sa părintele Chir
să îutârcjiem cât putem cu formaţiunile, în ce — deşi încet — dâr sigur vor veni : nu Gbeorgbe Arhimandritul dela Sf. schit
gei patrii austriace . Lueger a răspuns, că
u
cari soldatul îucetâzâ de a fi bine ţinut în trebue 6re să ne cuprindă grija de sârtea Comica, din ţâra românâsoă, după-oum îl
■oficiul său este spinos, dâr nu se va obosi
vedere de oătră şef . Soldaţii gemanl de şi viitorul aceluia? au nu suntem datori să adeverâză mărturia preaouvioşiei sale, ce
u
un moment în împlinirea datoriilor sale. are la mâuă“... eto. — — — — — — —
altfel au făcut o impresia esoelentă în ceea prevenim periodul, punându-i stavilă prin
Atentat în contra împărătesei oe privesce ţinuta, disciplina, instrucţia mi- răspândirea adevăratei oulturl, prin scrieri
1795 Februarie 28.
Chinei. Din Felcing se anunţă, că în con litură, armele. „Numai hrana ni-se părea insu religiâse-morale, singurul raijloo de apă
tra împărătesei chinese s’a făcut un aten ficientă. Soldaţii germani măuânoă la prâucj rare ? ! ss) Sofronie A^chim.. şi stareţ Sf. Monastiri
tat, oând voia să trâoăprin Honanfu. Aten mult şi bine, âr sâra li-se dă fârte puţin. Şi oine sunt chemaţi în primul rând Ndnţid fi Secul.
tatorul, care s’a servit de o lance, a omo- De aoeea se întâmpla adesea, că ei veniau la purtarea steagului oulturei şi oivilisa- XXIX.
rit cu ea pe un însoţitor al împărătesei. sâra la soldaţii francesî, cari îşi împărţiau ţiuuei, basate pe prinoipiile religiunei şi „Piatra ţinutul Nâmţului. Acest cinstit
Impărătesa a scăpat neatinsă. Atentatorul mâncarea cu dânşii, în schimb Franoesii se moralei creştine, dâcă nu viitorii preoţi? părinte anume Neofit monahul, carele de
a fost împuşcat. După o petrecere de B duceau la Germani la prâncj. Intre oficerî Oând teologii români dela s. Barbara legea jidovâscă cunoscând pe Dumnezeul
4'le în Honanfu, curtea chinesă a părăsit însă nici odată nu s’a desvoltat vr’o inti în an 1873 au fost strămutaţi în semina cel adevărat, nu numai, că au primit a lua
aoest oraş. mitate. Un salut militar, o strîngere de rul central din Budapesta, îutreg avutul sf. Botez, cât şi oinul oălugăreso, oi mai
mână şi mai mult nimic“. lor, oonstătător din o inioă bibliotecă şi o vîrtos a pururea priveghâză pentru întâr-
Colectă pentru Secui. Sooietatea cerea jidovilor, diutr’acăruia priviabere şi
mioă sumă de bani, au adus’o ou ei. Acâstă
carpatină (Erdâlyi Kârpat Egyesîilet) a Parochiile din Paris. Piarul „Fi- avere prin îngrijire şi cruţare a<jî s’a în silinţă pănă acum trei jidovi cunoscându-şl
orbirea lor s’au botezat aicea la noi la Bi
lansat un apel semnat de baronul Feililzsoh garo dela 2 Noemvrie publică datele sta mulţit binişor, astfel, oă orî în ce moment serica gospod diu târgul Pietrei, fiind mai
u
preşedinte şi Radnothy secretar. In aoest
tistice despre veniturile, ce le-au avut anul ar putâ forma basa unei eventuale socie ’nainte Rabin şi învăţător între jidovi, şi
apel sunt invitaţi Ungurii la contribu- aflându-se acum eto.
trecut cele 69 de parochii din Paris din tăţi. Ea stă la disposifia teologilor români,
irî benevole în favorul Săouilor, pe cari înmormântări. In primul loo stă Saint Au- dâr sub supravegherea şi controla superio 1795 Iulie 1.
miseria îi silesoe să emigreze şi să se des- gustin cu 38,000 franci, apoi vine Saint rităţii seminariale, care —după cât seim — w
naţionaliseze. Philipp du Roule, Saint Piârre de Ohail- cu multă bunăvoinţă le permite folosirea Ier ei lonidne Vichil ot Piatra .
*
Esamen de capacitate. La 1 Noem- lot, La Madeleine. Cea din urmă este Saint aceleia. Noi nu mai avem nimic de adăogat.
Gervais ou 1B,575 fr. 10 c. Notre Dame a Acei tineri români, în urma oalitâţi-
-vrie se va ţine la universitatea din Bucu-
avut 19,635.26,
rescl esamen de oapaoitate pentru speciali lor ales fiind trimişi la universitate, le stă
tate de limba latină. S’au înscris pentru înainte un teren de activitate cu . mult mai
-acest esamen 64 de licenţiaţi în litere. Co- Gestiunea reînfiinţăm Societăţii vast, ca altor colegi de ai lor; lor le stă la SCSRI ULTIME.
misiunea eaaminfttâre se compune din d-nii disposiţiă biblioteca universităţii, sâu şi mai
„Salba". Viena, 6 Noemvrie. Diferenţele
O. Dimitresou laşi, preşedinte; Ovid Den- apropo a seminarului, oâb de mult ar puiâ dintre guvern şi Cehi n’au fost încă
•suşiatm şi Bogdan, membri. — Fine. — lucra ei, dâoă li-s’ar permite? A-i opri însă aplanate. Situaţiunea se consideră
Cea mai mure parte diu cei 15 teo dela un luoru atât de legal, a-le sufoca
Grevă de oficerî în Turcia. O te simţămintele, ba chiar şi facultăţile spiri decritică.
logi români merg în acel seminar din gim-
legramă din Oonsiantiuopole anunţă, că un Paris, 6 Noemvrie. Divisiunea
nasii străine, îndopaţi cu cultură, idei şi tuali, au nu e acâsta în contra uaturei?!
mare număr de oficerî din marina imperi escadrei conduse de Caillard a ajuns
ohiar şi simţăminte străine. Aceşti tineri-- Credem deci şi noi, oă P. S. Lor,
ală turcă sunt decişi să se pună în grevă, la Mitilene. Ea a ocupat porturile insu
cari din frageda lor copilăriâ au supt din arebiereii români vor interveni pe lângă
dâcă, după cum li-s’a promis în urma unei lei şi oficiile vamale.
depositul culturei străine, având puţină superiorii seminarului, ca să permită reîn
manifest,aţinui publice dinaintea palatului 11
ocasiune a-şî oăştiga chiar şi cele mai ele fiinţarea societăţii „Salba .
*,miralit,ăţei, nu li-se plătesce solda ce li-se Curii.
mentare cunoscinţe de originea şi fiinţa B K ¥ .Si Si S Ii*
cuvine pe câte-va luni.
lor, — aceştia, cjic, fiind lăsaţi şi mai de
Câtă sare să mâncăm, ? Dr. Nes-
între jidani. Lowy Leopold şi fiii parte în mediul de pân’ aci, fiind lipsiţi şi sel din Praga arată, că din lipsa de sare
din Neupest, ţineau corespondenţă nemţâscă mai departe de-o crescere conform ohetnă- în bucate să capătă stricare de dinţi, lipsă
şi iscăleau ori ce act pe nemţesoe. Odată rei lor, în lipsa de conveniri colegiale, în f de sânge şi raohitism. Despre racbitism a
s’a întâmplat, oă au iscălit tot nemţesoe şi oatî li-s’ar putâ oferi măcar oele mai ele dovedit, că aşa e la copiii hrăniţi cu bibe
dovada despre primirea unor hărţii dela mentare cunosoinţe de cătră acei câţi va
Dr. Aurel Mureşicmu, Elena M. Groza, ronul. Nessel arată, oă pentru a mistui,
tribunal. Diurnistul Kornai (!) s’a revoltat confraţi, cari sunt iniţiaţi deja în ele, pre Iacol) Mureşianu şi Sevaslia C. Davidescu avem nevoie de acid clorhidric (spirt de
de o asemenea îndrăsnâlă şi a scris lui cam şi un impuls spre câştigarea acelora : în numele lor şi al familielor lor, anunţă sare) în stomao, âr acest aoid se face diu
Lowy următorele rânduri: „Este o imper vor persevera şi mai departe în părerile şi cu durere tuturor rudeniilor amicilor şi cu sare. Mâncând sâu bând luorurl nesărate,
tinenţă din partea Dv., că daţi în nemţesoe prinoipiile avute, âr la timpul său, când noscuţilor, că iubitul lor frate ne vom împuţina sarea din sânge. Sângele
dovadă despre primirea unor acte îmânate vor eşi în viaţă, ori ce alta vor putâ fi, la âmenl sănătoşi are 6 părţi sare la 1000.
dela un tribunal maghiar. Ori nu ve sim dâr preoţi români nicl-odată. Traian Mureşianu Prin pierderea apei (asudând şi răsuflân-
y
ţiţi a fi Maghiari? Atunci mergeţi la Beciii Insă chiar şi pentru acei puţini, cari absolvent al Academiei de sculptură din Miinchen
du-ne) se sporesce proporţia sărei în sânge
sâu în altă parte, între Nemţi şi acolo să merg dela gimnasii românesc!, are urmări
a încetat din viaţă în Viena la 21 Oct. şi acest prisos se întrebuinţâză pentru a
vă încercaţi a demonstra ou limba ma desastruâse lipsa de societate, căci aceia, (3 Noemvrie) a. c. după o bolă acută face acid oloribidrio în stomac. Dr. Nessel
ghiară, o să vedeţi ce veţi păţi. Ruşine să întâmpinând un mediu străin, oonlrar mo
(pleurită), în etate de 36 de ani, şi a fost cere să luăm 6 grame la fie-care litru de
vă fie ! Kornai Gyula diurnist la tribunal".— dului lor de desvoltare, îu caşul cel mai
înmormântat erî în 23 Octomvrie (5 Nov.) hrană lichidă, căci numai aşa ne vom păs
Kornai a fost dat în judecată şi condam- bun vor rămânâ îu stadiul de pănă aci,
d. a. în cimiterul central de acolo. tra în sânge câtimea trebuitâre. Oând se
damnat la 20 cor. ameudă. fără a mai progresa; de multe-orl însă,
Parastasul se va celebra în Braşov în arată la copil turburări la mistuire, lipsă
neputându-şl cultiva facultăţile inteleotuale cliua de 1 (14) Decemvrie a. c. în biserica de sânge (anemie) etc., să vedem de nn-i
Şcolă de tir anarcliistă. Poliţia din
şi mai departe în direcţiunea înoepută, gr. or. a Sf. Adormiri din cetate.
Roma a închis o şcâlă de tir creată de pricina lipsa de sare în bucate şi să le
fiind siliţi a pune stavilă simţămint«lor lor, împuţinăm zaharicalele. In America au fă
anarchiştl. Acâstă şcolă avea drept ţinte : B r a ş o v , 24 Oct. (6 Nov.) 1901.
vor pierde curajul, lunecând în abisul indi cut unii nebunii, căci mâncau sare cu lin
portretele regelui, al papei şi a trei mi
ferentismului.
niştri. Ţintaşul, oare nimerea portretul unui guriţa şi s’au îmbolnăvit, dâr noi vorbim
Cura şî-ar împlini apoi chemarea atarl de âmenl cuminţi.
ministru, căpăta ca premiu două prăjituri Călugărul Neofit.
viitori preoţi, uşor să pote prevedâ: o luptă
cu ehoooladă, âr dâcă nimeria portretul
oontinuă, prea rar încununată cu ceva euo- La observarea nâstră făcută relativ ln Proprietar: Dr. Aurel Mureşiavm.
regelui sâu al papei, căpăta cinci prăji
ces, va fi viaţa l o r ; vor privi ou nepăsare persâna călugărului Neofit, a cărui esis- Redactor responsabil: Traian II JFop.
turi.
u
la lumea ce-i încuojură, fără a ieşi diu tenţă foiletonistul dela „Brassoi Lapok o
Gloria geografică. Pentru a onora cercul restrîns al intereselor private, fără trăsese la îndoială, numita fâiă răspunde Biuroul advocaţilor asociaţi.
memoria preşedintelui Mao-Kinlay este vorba a-se interăsa, fără a-se însufleţi do ceva ; susţinând şi de astă-dată îudoiala sa asu C. Râdulescu,
de a debaptisa insulele fiii piu© şi de a-le sâu, vor lua parte în lupta pentru idealul pra esisbenţei acelui călugăr. fost procuror şi judecător de tribunal, şi
da numele victimei iui Czolgos. La înce naţioual, dâr cel mult — pasivă. Răspundem cu două acte contimpo
Nicolae Andrei Popovicî,
putul proximei sesiuni, se va presenta congre Etă urmările triate a lipsei de socie rane, publicate de învăţatul profesor al fa doctor în drept, tost magistrat,
sului Statelor-Unite un bil în aoâstă pri tate, de mijloce eorăspuncţătâre scopului! cultăţii de teologie din BucurescI şi mem
vinţă. Este probabil chiar, că cu aoâstă După acâsta oine nu va recunâsce bru al Academiei Române, O. Erbiccanu în se angajâză a pleda înaintea tuturor ins
ocasiune vor profita pentru a debaptisa necesitatea imperiâsă a unei sooietăţl lite- revista „Biserica ortodoxă română“ dela 1899 tanţelor judecâtoresol din România,
s
tâte insulele archipelagului şi a-le da nume rare-bisericescl, sâu mai bine 4' reînfiinţa sub titlul „Documente privitâre la istoria procese de orî-ee natură, eseoutărl
11
de âment celebri, cari au oontribuit la mă rea societăţii „Salba a celor 15 teologi bis. şi politică a Românilor Nr. XXVIII de hotărîrl şi creanţe.
M
rirea Amerioei. români ? şi XXIX. Etă acele documente: BucurescI tsrad aSmârdan 53.
