Page 93 - 1901-10

REDACŢ1UNEA, „gazeta« iese în flore ti.
AftmînistraţiMea şi Tipografia Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
Sraşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe ş6bb luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancate nu se pri- N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
meso.—Manuscripte nu se
retrimit. Pentru România §1 străinătate:
I N S E R A T E Po un an 40 franol, pe ş6se
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
te prlmeso la Admlnlstraţlune tn N-rii do Duminecă 8 franol.
Braşov şi la urmăMrele
Se pronumeră la tote ofi-
BIROUBÎ de ANUNŢURI: oielo poştale din întru şi din
în Vlena: la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeld & Emeric Les-
nor, Heinrich Schalek. A. Op- Abonamentul pentru Braşov
pelik Nachf. Anton Oppolik. Admmistrafiimea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. (iold- TCrgul Inului Nr. 30, otasiu
berger. Ekstein Bomat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe ş^se
Leopold(VTI Erzs6bet-korut). luni 10 oor., pe troi luni 5 oor.
PREŢUL INSERŢIUNILOR: Cu dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o coldnă A N U L L X I Y . 24 oor., pe 8 lunII2 o., po trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oordne. — Un esemplar
Publicări mai dese după tari­ 10 bani. — Atât abonamentele
fa şi învoială. — RECLAME pe oăt şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainto.
Nr. 238. Braşov, Vineri 26 Octomvrie (8 loemvrie). 1901.

Din emisa sfintei sărbători <le mâne, Vineri, se recuDoscă asemenea tâte spita- cesă dă nascere multor îngrijiri, Yisita marelui duce Nicolaevici
Sf. Dumitru, diurni nu va apără pănă Sâmbătă sera
lurile francese; mai departe Pbrta fiind-că printr’ensa s’au sulevat şi în Budapesta continuă să preocupe cerou-
se dea autorisare de a-se reconstrui cestiunile delicate ale Armeniei, Ma­ rile diplomaţiei. Din Petersburg i-se anunţă
Demonstraţia navală francesă.
şcolile distruse în timpul turburări- cedoniei şi Serbiei-vechî, şi în Orient Ţarului „Lohalanzeiger“ din Berlin, că în
lor armenesc!' şi se dea aprobare de multe-orî a ajuns o singură capitala rusâsoâ se dă o mare importanţă
Francesii s’au înflăcărat din nou. noului patriarch chaldeic. schinteiă pentru a face se isbucnâsca aoestei visite. Scopul călătoriei marelui duoe
De astă-dată însă entusiasmul lor nu Răpite de entusiasmul, ce l’a flăcările. a fost în primul rend, de a înlătura încor­
calminăză în a glorifica pe Ţar şi produs scirea despre trimiterea es­ darea, ce esistă între Petersburg şi Yiena
alianţa cu marea Ini împerăţiă, ci cadrei în Orient, foile parisiene de Grecia, România şi Austro-Un- dela căsătoria regelui sârbesc încâce. Afară
urmăresce o altă ţintă mai aventată bulevard ca „La Patrie" merg pănă garia. „Neue Freie Presse vorbind de în­ de acâsta în cerourile bine informate
u
şi mai dămnă. a afirma, că demonstraţia navală trevederea dintre regele Greciei şi monar- se crede, oă marele duce a îmânat împăra­
Francia voiesce se ’şî reînoiesoă francesă ar ave de scop ocuparea
chul Francisc Iosif, cp ce, că presenţa regelui tului şi regelui Francisc Iosif o oomunioare
marile tradiţiunî ale politicei sale oraşului Beiruth şi declararea pro­ forte importantă a Ţarului, despre situaţia
George la Yiena pote să nu fie oausată
orientale, voiesce se dea un semn, tectoratului frances asupra Siriei. din Peninsula-balcanieă.
direot de afaceri politice; dâr desele visite
că influinţa ?i puterea sa de odinioră Aceste sunt exagerări, debre-ce cu ale regelui George la Viena şi în Austria
încă n’a dispărut încă ; de aceea gu­ tote raporturile de alianţă, în care probâză, fără îndoâlă, simpatia mereu cres­
vernul ei a întreprins un pas ener­ stă Francia cu Rusia, guvernul fran­ Răutate, Ţiarul sârbeso guvernamen­
cândă dintre oele două state. Atraoţiunea,
gic în politica esterioră. ces va trebui se-şî mesure bine paşii, pe oare Austro-Ungaria o esercită asupra tal „Narodnost" a publicat Ţlele acestea
De aici vine bucuria cea mare, căci cestiunile orientale au fost din nn artiool alarmant despre Români. Auto­
României şi Greciei, îşi are rădăoina în
ce a cuprins pe Francesî în urma vechime forte delicate. Ministrul rul articolului spune, că nu de mult a că­
sentimentele prietinescl ale monarchiei pen­
declaraţiunei ministrului de esterue Delcasse, ca bărbat cu tact şi cu lătorit ou trenul dela Arad spre Ardeal şi
tru aceste două state, amiciţie, care nu le
Delcassă. Incidentul, care a dat nas- prevedere, n’a uitat a spune în de­ impune nici un sacrifioiu. Negreşit monar- dâcă n’ar fi soiut oă se află îa Ungaria, ar
cere conflictului franceso - turcesc, claraţia sa clar şi botărît, că Fran­ chia austro-ungară va profita de influenţa fi crecjut, că se află în România. Pretutin­
este mai mult de natură privată şi cia nu este singura putere, ce e le­ deni, Ţce el, numai ţbrani români se vdd.
sa asupra statelor amioe din Peninsula bal­
dâcă totu-şî lucrurile au ajuns pănă gată prin tractatul dela Berlin. Mai Spune, că diu numele comunelor reiese,
canică, pentru a-le recomanda o politioă
la demonstraţiunea navală, ce o face sunt aşa dâr şi alte puteri, de cari oă Românii au contopit pe Sârbi şi Ma­
liniştită şi o desvoltare naturală.
escadra francesă de sub comanda trebue se ţină sâmă, este Germa­ ghiari, resultat, la care au ajuns în secolul
admiratului Caillard, care a sosit nia asemenea gelosă pe influenţa 18. In seoolul .19 Românii au năvălit asu­
alaltă-erî diminâţă înaintea insulei ei în Turcia, este Anglia, care-şî Alegerile comisiunilor în dietă. pra Timişanei şi de acolo în Toroutal; acjl
Mitilene (vechiul Lesbos), causa nu păzesce interesele ei maritime cu In şedinţa camerei deputaţilor din Peşta în oomit. Timişului sunt în majoritate re-,
este numai trăgănarea Portei în încordată atenţiune; dâr este chiar de alaltaerl (5 Nov. n.) preşedintele a lativâ, âr în Panciova, unde înainte cu 1B
aplanarea af'acerei cheurilor şi a lui Rusia, aliata Franciei, care cu tbtă anunţat alegerea notarilor Ios. Fark&s, oonte ani nu se găsia nici un Român (?), acjl au
Tubini-Lorando, ci se vede lămurit, bunăvoinţa ei nu va suferi, ca Fran­ Alex. Teleki şi Bela Kubik, apoi a anun­ paroohiâ şi funcţionarii lor au ajuns deja
că guvernul frances doresce se în­ cia se trâcă câtuşi de puţin peste ţat şi resultatul alegerei în oomisiunile ca­ pănă la malurile Tisei. Căuşele acestei cu­
treprindă în politica mare o acţiune linia, unde s’ar atinge susceptibilită­ merei, care alegere s’a făcut în şedinţa ceriri, le găsesee autorul articolului în ne
independentă şi urmăresce ţînta ho- ţile diplomaţiei rusescî. precedentă. în nici una din cele 19 comi- mai pomenita alipire a Românilor de n6mul
tărîtă de a-şî recâştiga vechea in- In Germania deja se deştâptă siunl u’au fost ales măoar un singur depu­ lor şi în relaţiunile familiare sănătbse. De
fluinţă în Orient. simţul de rivalitate în ce privesce tat dintre cei cjişl ai naţionalităţilor şi aiol se esplică, oă dâcă o Româncă se mă­
Astăcjî sunt cunoscute postula­ misiunea, ce o reclamă Francia ca dintre Saşii, oe stau în afară de partide. rită după un Sârb, Ungur sâu Nâmţ, ea
tele, ce le-a ridicat guvernul franees putere proteetbre a creştinilor în Au încăput, ici colo, în câte o comieiune romanisâză nu numai familia, oi şi satul
faţă cu Turcia. Nu e vorba aici nu­ Orient. Acâsta, cjic foile germane, numai mamelucl de ai guvernului, ca Fâşie, întreg. De aici îşi esplioă, cum o mână de
mai de aplanarea amintitelor afaceri s’ar face pe contul influinţei Germa­ Avratnesou Pacbomie, Pildner, Fluger, Şer- Români au românisat în Serbia o provinoie
bănescî, ci Francia voesce se-şî res- niei în Turcia, căci „Temps" şi ban ş. e., dâr nu se găsesoe între cei aleşi întrâgi, Craina, şi oum Românii din Ar­
tabilâscă cu acâstă ocasiune vechiul „Libertâ" nu vorbesc numai de creş­ nioî un deputat de origine nemaghiară, deal au pătruns pănă la Tisa.
seu protectorat asupra creştinilor în tinii catolici, ci se pare, că au în oare să nu fiă pronunţat guvernamental. Autorul spune mai departe, oă întin­
Orient. Ea cere prin urmare, ca vedere şi cele-lalte confesiuni creş- ErăşI un moment oaraoteristic pentru drep­ derea acâsta a Românilor este o primejdiă
Pbrta se reeunâscă în mod oficial tinescî. tul şi dreptatea erei szelliste cu „adevărat comună pentru celelalte naţionalităţi şi se
tbte şcblele congregaţiunilor reli- Dâr, cum am cjiS) guvernul fran­ liberale". plânge, că Românii subminâză esistenţa
gibse, cari stau sub scut frances, ces se va feri de a-se basarda prea naţională a Sârbilor. îşi esprimă de aseme­
orî sunt de naţionalitate francesă; mult. Cu tote astea intervenţia fran­ nea regretul, oă Românii au fost sooşî de

FOILETONUL „GAZ. TRANS". cu o femee, cum nu-i găsiai păreche, şi ar mult, n’am să mai spăl şi n’am să mai piciore şi ţipa de-ţl lua audul. Rizepowa
fi dus’o de tot bine, dâcă nu s’ar fi uitat fierb pentru tine. Sărman de tine, ai să iai îşi şterse ochii cu şorţul şi grăi:
G) prea des în fundul paharului. Era greu s’o lumea în cap. Tote acestea sunt în zadar. Par’că el
Natură şi Yieţă. scoţi cu el la cale. Dâcă îi dieea cine-va — Ai mâncat câpa ciorii — întreba n’ar sci de hârtiile, ce le-ai fost dus din
vr’o vorbă, sâu îi arunca vr’o mustrare, îi
Rizepa uimit — seu te-a lovit strechea? pădure în pădure.
răspundea îndată: Abia acum se scărpinâ Rizepa în
De E. Sienhewicz, trad. de I. C. Frunză. — N’am mâncat câpa ciorii şi nici
— Aşa e, eu beau, dâr beau dintr’al ceafă.
— Continuare. — strechea nu m’a lovit, dâr a fost aici no­
meu, şi cine ce are cu mine? — Da, el scie bine. . . Trebue să mă
tarul şi mi-a spus, că tu încă ,nu eşti scă­
Proprietarul împăcâ lucrurile. El ţi­ Nu-i păsa de nimenea în sat, numai pat de cătane.... O, Domne! Tu ai să pleci duc singur la el — disc Rizepa după o
nuse mai ’nainte forte mult la Rizepa. Fe­ faţă de notar avea un respect deosebit. în lumea largă. pausă. Pote nu stau lucrurile tocmai aşa
meile prin sat şoptiau între ele, că Rizepa Gând zăria de departe şapca verde, nasul de rău.
ar fi fiul proprietarului: „se vede îndată, răsfrânt, barba de ţap şi nisce piciore Numai după-ce aucji acestea, începu el — Du-te, du-te, — grăi nevasta — şi
că mişelul are apucături de şliahţiţ"*). lungi, trecând d’alungul stradei, numai de­ să întrebe cum şi ce fel şi ea îi istorisi ia-ţl o rublă la tine. De el nu te poţi apro­
Acest lucru pote nu era adevărat, deşi cât punea mâna la pălărie. Nu-i vorbă, no­ tote pe rend, afară de încercările de dra­ pia fără rublă.
tbtă lumea cunoscea pe mama lui Rizepa, tarul îl avea pe Rizepa cu ceva la mână. goste ale notarului, despre ceea-ce nu Rizepa îşi luâ o rublă din ladă şi
pe când de tată-său nu se sciea nimic. In vremile de resmiriţă umblase Rizepa ou aminti nimic. îi era şi târnă să i-le spună, pleca la notarul. Pan Zolcikie'wicz era flă­
Rizepa locuia ca un fel de moşnean într’o ore-carl hârtii de importanţă, le adusese de căci cine scie ce ar fi putut se încâpă Ri­ cău, şi locuia într’o casă de pâtră, lângă
casă a proprietarului şi lucra vr’o câte-va unde-va. Dâr numai atâta se sciea. P’a- zepa cu notaru, sâu pbte Dbmne feresce, un lac, avea pentru el două odăi. Odaia
pogâne de pământ, cari mai târdiu ajun­ tuncl de altmintrelea el nu avea decât s’ar fi năpustit asupra lui şi ast-fel afacerea cea mare sta golă, în ea nu era alt-ceva,
seră în proprietatea lui. Purta ast-fel eco­ cincl-spre-dece ani, era băeţandru şi pă- cu miliţia ar fi eşit şi mai rău. decât nisce pae şi o pereche de turecl;
nomie pe locurile sale proprii, şi cum era zia gâştele şi vitele. Mai târdiu îi trecu — Prosto — cjise în cele din urmă odaia a doua era salonul şi tot-deodatâ
deştept, îşi adunase ceva. Se căsători apoi prin minte, că pote va fi silit să răspundă Rizepa — ce te bocesc!? Pe mine nu mă dormitorul. In ea se afla un pat în disor-
ce a făcut cu acele hărţii şi din pricina ia soldat, am trecut de anii miliţiei, şi afară dine, cu două perinl neîmbrăcate, din cari
de aceea am casa mea, am pământu meu
*) Şliahcic = nobil; la început fie-care polon, acesta avea mare groză de notar. eşiau fulgii pe de tote părţile. Alăturea
care avea nn feud şi servia la miliţie cu calul său, Ast-fel era Rizepa. Când se întorse şi pe lângă astea tote, nebuno, am pe acest avea o masă şi pe ea un călimar, condee,
purta numele de şliahcic. Mai la urmă au decădut copil.
şliahoicii şi unii din ei sărăciră cu totul. Nobilimea acum din pădure şi intra în casa lui, îi eşi cărţi dela cancelărie, câte-va broşuri din
de frunte se numia şliahtă. Espresiunea şliahtă nevasta înainte căulindu-se şi-i cjise : Arăta, dicând ast-fel, la leagăn în „Isabela de Spania", edată de d-1 Bres-
are astădî şi un sens rău = clică, — Ochii mei n’are să te mai vacjă care un băiat sănătos de vr’un an, da din lauer, două gulere englezesc! murdare, un