Page 94 - 1901-10
P. 94
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 288.—1901.
sub patriarchatul dela C&rloveţ şi la 1868 Fără niol o vorbă poporul a mers în şooiî,
Gendarmî într’o biserică română. „Ungar-maghiar, boem-ceh“.
li-s’a dat o autonomia bisericâscă fârte bună. unde s’a început sfinţirea.
De aoeea atrage atenţiunea guvernului un Sub titlul „Sacrilegiu“ publică Iu decursul sfinţirii, gendarmii au în Sub aoest titlu Edmund Steineclcer pu-
guresc, ca oel puţin în viitor să nu înles- „Drapelul“ din Lugoşiu următorul ceput investigaţia, ohemând rând pe rând blică îu Z^ ara l „Gros.ikikindaer Zeitung
11
nâscă Românilor cuoerirea; âr pe Şerbi cas de sacrilegiu revoltător întâmplat afară din şoolă pe oredincioşii, ce asistau la următorul articol de actualitate:*
şi Nemţi să-i ia statul sub scutul său. în biserica română gr. or. din Balinţ: slujba de sfiuţire, ba obrăznicia gendarmi- Numiri false produo noţiuni false, din
Răutatea, oe transpira din aoest ar- lor a mers pănă acolo, că au întrat cu pă cari apoi se fac de multe-orl deduoaţiunl
„Gendarmii din Balinţ au căloat Du
tioul e evidentă. lăria pe cap, cu puşca, în posiţiă de-a îm false. Nu putem deol destul de adesea ori
minecă altarul biserioei gr. or. române din
punge, în biserică şi pe uşa împărătâscă în să arătăm oonfusiunea de noţiuni şi mod
Balinţ, intrând pe uşa împSrătdscă, ca să
altar, unde au provocat pe epitrop să le de esprimare fals, ca domnesoe în patria
adurmece steaguri tricolore în altar. Acest
Din Croaţia. AZI se încep alegerile fupt revoltător, demn de epooa lui Nero, predâe steguleţele tricolore. Au trebuit cu nâstră şi să cerem înlăturarea lor.
pentru dieta croato-slavonă. Radicalii şerbi prin oare s’a necinstit altarul lui Dumne ruşine să iasă afară, căci steguleţe nu au Statul ungar de astăZb patria nâstră,
şi-au pus candidaţi în 7 cercuri; un alt zeu, reclamă o acţiune euergioă, ca impiiî găsit !“ a fost întemeiat înainte de o miie de ani
grup al Şerbilor radioall, care-şl dă numele batjocoritori ai altarului lui Dumnecjeu să de oatră poporul călăreţ al Maghiarilor,
de „partid indepent sârbesc*", şi-a desfăşurat fiă aspru pedepsiţi. Faptul s’a petrecut Francia şi Turcia. venit din Asia în Europa, UDde după în
stogul în 18 cercuri. Programul acestei frac astfel: Divisiunea flotei franoese pusă sub frângerile aplicata lor de cătră regele ger
ţiuni se deosibesoe de programul radicali man Enripo ăsărariul la Merseburg în anul
Duminecă au eşit Românii din Balinţ comanda amiralului Caillard, a ajuns alaltS-
lor în aoeea, că într’unul din puncte cere 936 şi de cătră fiiul aceluia, împăratul
Intru întâmpinarea “protopresbiterului Ge- erl la insula turcâscă Mitilcne (Lesbos). Ea
egala îndreptăţire a tuturor naţionalităţilor Otto, pe Lechfeld în anul 955, au primit
rasim S6rbu, care a venit să facă sfinţirea a ocupat cele trei porturi ale insulei şi ofi
nemaghiare din Ungaria; cere mai departe, creştinismul şi sub regele Ştefan cel sfânt
şcâlei. Mai mulţi tineri oălăreţl purtau ste- ciile de vamă de pe insulă. După o telegramă
ca politica monarchiei să nu fiă anti-slavă, au admis cultura apusului propagată mai
guleţe tricolore de hârtiă, simbolul naţional din Paris, nu este vorba încă despre ocu
ci se reounoscă principiul: Orientul al po- ales prin preoţi, cavaleri, burghezi şi ţă
al biserioei nâstre naţionale. Văzând jubi-, parea oficiilor de vamă din Smirna, său
pârelor orientale. Un grup sârbesc mai rani germani. Legătura comună între dife
lanţul protopretor Hirschl acesta şi adu- despre o acţiune a escadrei în cele-lalte
mare este aoela, care sprijinesce guvernul. ritele popâre, psrte stabilite aici la venirea
cându-şl aminte, oă Balinţenii au votat cu grupuri de insule. Acâsta se va face numai
Din Agram se anunţă, eăjntrâga Croaţii lui Arpad, parte imigrate în cursul veacu
Patyânszky, a alarmat îndată gendarmii să după-oe Sultanul nu va ceda.
e în mare fierbere. Aşa în Vinkovee a fost rilor, legătura între Maghiari, Slovaci, Ru
adurmece tricolorele şi purtătorii. Gen Amiralul Caillard a primit ordinul, ca
arestat Leo M&zzura, fiiul cunoscutului de teni, Germani, Croaţi, Sârbi şi Români era
darmii au început o gână nebună şi nu în momentul când va ajunge în apele tur-
putat oposiţional croat, şi fu escortat la limba latină. Aprâpe păuă în prima jumă
s’au sfiit să oaloe şi sfânta biserică după oesoî, să trimită ultimat Sultanului.
Agram. Pe VrbanicI, rectorul “universi tate a secolului al nouăspreZecelea, în Un
serviciul divin şi să caute (bine înţeles fără „Temps“ din Paris scrie, oă planul
tăţii din Agram, i’au escortat gendarmii la garia era limba latină limba statului, limba
resultat) steaguri tricolore în altar. Epitro- original al guvernului, era să ocupe un port
gară; Dogan M., redactorul dela „Hrvatski dietei, a tribunalelor, a comitatelor.
pul, care se afla încă în biserică, a pro turcesc mai mare, de pildă Smirna sâu Sa
44
Bramk a fost arestat şi două dile nu i-s’a Hungarus, Ungar, era orî-ce locuitor
testat contra acestei nelegiuiri, dâr fără lonic, fiind-oă aici ar fi putut secuestra ve
dat nimic sâ mănânce. Agitaţia în Croaţia nituri de vămi corăspunZătâre pretensiuni- din ţâra nâstră, ori oare ar fi fost limba
efect. ..
e estrem de mare. Ea e provocată de pă lor Franoiei. Dâr prin măsura acâsta ar fi lui maternă. Nu sunt înoă o sută de ani
şirea volnică a organelor guvernului. Referitor la aoest cas, ni-se scrie ur păgubit interesele eoonomioe ale altor state de atunol, de când nobilimea aparţinătâre
mătârele: Românii gr.-or. din oamuna Ba în cea mai mare parte naţionalităţii ma
şi ar fi turburat situaţia politică în Orient.
linţ au ridicat anul acesta, din propriele ghiare, pe atunol naţiunea esolueiv privile
Divisiunea flotei fraticese va rămânâ de-o-
Şvabii din Bănat şi alegerile mu lor puteri, o prea frumâsă şoâlă gr.-or. cam-dată în Mitilene şi nu va ocupa alt giată, ridică pretensiunea, ca limba sa ma
u
nicipale. ţfiarul „D. T. f. U. sorie rela confesională, în oiuda tuturor opintirilor port turcesc, decât în caşul când guvernul ternă, să fiă considerată oa limbă a statu
tiv la alegerile munioipale, ce se apropie d-lui protopretore Bela Hirsohl, care de turcesc nu va împlini condiţiunile puse de lui, după eliminarea sucoesivă a limbei
următârele: „Acuma a sosit timpul, când mult doria, ca ou orî-ce preţ să ridice o Frâu oi a. latine, oare era o limbă mortâ. Şi fiind-oă
cetăţenii noştri pot să-şi formuleze preten- şcdlă comunală. Duminecă, în 2 Noemvrie Intr’aceea se anunţă, oă consilierul nici în limba latină, nici în cea maghiară
siunile lor, dându-şl espresiune tendinţelor st. n., s’a săvârşit actul sânţirei şcâlei ambasadei franoese din Constantinopole, nu esistă doi termini deosebiţi pentru no
la alegerile pentru oongregaţiune. Repre- nouă, prin d-1 protopop traotual Gerasim Bapst, a înaintat Pârtei următârele preten- ţiunea etnografică şi naţionalitatea politică,
sentanţii noştri de pănă acuma nu erau Sârbu din Balinţ, asistat de d-nii preoţi 8iunl ale Franoiei, a căror împlinire o cere înoetul cu înoetul „ungar“ a fost considerat
14
străini, aspiraţiuuile nâstre găsiau în con- Adam Groza din Costei şi A. Oarabaş din necondiţionat: cajidentio ou „maghiar . Tendinţa justificată
gregaţiune urechi surde. Poporul fu încăr- Balinţ. Poporul în haine de sărbătâre, îu 1) Recunâscerea oficială a tuturor de a înălţa limba maghiară la rangul unei
oat cu noue şi nedrepte imposite munici frunte ou călăreţi, au eşit diminâţa la gara şcdlelor, cari stau sub scutul Franoiei seu limbi culturale şi a o decreta oa limbă de
din Balinţ, ca să întâmpine pe d-1 proto^ stat în locul celei latinesci, nu s’a oprit la
pale. Dreptele nâstre plângeri representanţii cari sunt ale congregaţiunilor religiâse
de pănă acuma nu le luau în oons'ideraţiă, pop, pe care îl aşteptau, ca să sosâscă cu franoese,; 2) Recunâscerea tuturor spitalelor acâstă graniţă, ci merse mai departe, cerând
din contră le întimpinau cu duşmănia. O trenul de cătră Lugoşih. Din întâmplare franoese şi a tot ce aparţine acestora; 3) ca limba statului să fiă deoretetă oa sin
asemenea situaţiune nu se mai pâte tolera. d-1 protopop, care nu era avisat despre în Autorisarea pentru a-se putâ reedifica şcâ- gură domnitâre şi naţionalităţile nema
Acum ar fi timpul a pune oapăt acestor tâmpinarea acâsta, a sosit ou trăsura peste lele şi alte institute dărimate cu ooasiunea ghiare, oarl sute şi sute de ani rămăseseră
stări nenaturale. Alegători şi cetăţeni ger Babşa şi astfel manifestarea acâsta a po turburărilor armenesc! din 1895 şi 1896; 4) neîmpedecate în întrebuinţarea limbei lor ma
mani! Concentraţi-vă şi alegeţi numai re- porului nu a avut resultatul dorit. A sosit Reounâsoerea noului patriarch din Ohaldea. terne şi îu desvoltarea culturei lor, să fiă
J contopite ou mssa dominantă.
preseutanţî adevăraţi ai poporului, cari vor însă cu trenul d-1 protopretor B. Hirschl, — Adresa se termină ou declaraţia, că 1
c
nc u se:
judeca interesele nâstre naţionale şi eco pe oare l’au prins fiori de spaimă şi furiă, Franoia nu mai sufere nici o amânare. Şi aşa audim adesea-orî Z’ ® * ‘
n
nomice din punotul nostru de vedere. Pri veZ® d po călăreţii români cu steguleţe Francia a pus aşa-dâr pe tapet şi cestiu- Cine mănâncă pâne ungară, să şi vorlâscă
viţi la fraţii noştri, la Saşi. Acolo se aleg tricolore. Reîntors poporul în comună, s’a nea armdnâ, oeea-ce va servi drept îucura- unguresoe. Ei bine, o limbă ungară nu
bărbaţi, cari ţin la oaraoterul lor german. început liturghia în biserica gr.-or., carea giare Armenilor pentru a relua firul turbu esistă, în tocmai outn nu esistă o limbă
Alegeţi în congregaţiă numai bărbaţi, oarl a premers actului de sânţire. După termi rărilor din anii trecuţi. Nu mai puţin im helveţiană, sâu britanică. Aceste numiri
narea serviciului divin, preoţii au eşit ou portantă e pretensiunea privitâre la recu- sunt curat politice de stat, geografice. Ele
vor representa aoolo interesele limbei nâs-
tre materne şi nu alegeţi funcţionari admi litia mergând spre şcâla nouă pentru înde nâseerea patriarchului din Chaldea, care e nu arată o noţiune etnică, oi numai apar-
nistrativi, cari aprâpe fără esoepţie sunt plinirea actului de sfinţire. Eşit poporul capul bisericesc a 50,000 creştini orientali, ţinerea la o ţâră, oetăţenia într’un stat.
1
duşmanii germanismului *. afară din biserică, a vâZut 5 gendarmî uniţi cu Roma. Britanii uniţi în stat suntEngle9Î, Scoţieni
înarmaţi şi trimişi de d-1 protopretore, ^area întrebare e9te acum : va ceda şi Irlandesl, Elveţienii sunt Germani, Fran-
stând în mijlooul drumului în faţa biserioii Turcia ? ] oesl sâu italieni, respective Romani. Aşa
borcan cu pomadă, hărţii de ţigară şi în centra gândurile. Câte-odată avea şi vedenii. cără; alte muşte se plimbă pe păreţi.... Se luminarea arde, muştele pârăe şi se prăjesc
fine într’un feşnic de tinichea o luminare Tocmai cetise cum tînărul Seranno întră în află aşa-dară în odaia sa, şi nu în Escu- la mucul luminării, âr la uşe stă Rizepa şi
de seu, cu fitilul aprins, în jurul căruia se Escurial*), după o luptă gloriâsă în contra rial? Nu e nici o regină Isabela aici? De îndărătul lui,... îmi cade condeiul din mână
găsea o ghirlandă de musce închegate în său. Carliştilor, cu corpul plin de rane. Tînăra odată Pan Zolcikiewcz îşi vine în fire, se — printre uşa întredeschisă Corbei, pacos
La ferâstră era o oglindă mare, âr în po Isabela îl primesce palidă şi mişcată. Dan trezesce! se ridică puţin în pat, îşi înmâie tea aia de câne îşi vîră botul şi capul. Bes
trivă se găsia o canapea pe care era arun telele de muselin se ridicau în. unde pe si o cârpă într’un urcior cu apă, ce se afla tia îşi aruncă ochii asupra notarului şi se
cată frumâsa toaletă a domnului notar, nul ei. sub pat, şi-şi schimbă cataplasma. După uită par’ că ar rîde. Sudori reci şi fiori îi
ismene de diferite nuanţe, jiletci cu colori — Generale! eşti rănit ? — întrâbă aceea se întârce cătră părete, aţîpesce pe trec lui Pan Solcikiewicz prin corp, âr prin
fabulâse, cravate, mănuşi, cismuliţe de lac pe Serrano cu o voce tremurătâre. jumătate şi ârăşz aşa dormitând începe să minte îi trece idea: Rizepa a venit să mă
şi chiar un cilindru, pe care-1 purta d-nul La acest loc din roman i-se pare ne fantaseze şi i-se pare că întră cu poştalionul ucidă, să mă sfarme, âr din altă parte
notar numai când mergea la prefectură în norocitului Zolcikiewicz, că în realitate el în Escurial. Corbei....
Măgărenl. Afară de acestea pe un scaun însuşi ar fi Serrano. — Iubite Serrano! scumpul meu! eu
— Ce vreţi amândoi aici? •— strigă
mai erau puse hainele de nanching ale — Vai, Vai! sunt rănit! repetâză el însă mi îţi leg rana — şoptesoe regina. el speriat.
domnului notar, âr el însu-şl se odihnea cu glas înăbuşit. lartă-mă regină! Bine- Lui Serrano i-se ridică părul velvoi. Rizepa pune o rublă pe masă şi răs
încă în aşternut şi cetia dintr’o broşură a voiescă prea graţiâsa.... Simte grâza situaţiunei. Să asculte el de punde cu totă supunerea:
romanului „Isabela de Spania , ediţia d-iui — Odichnesee-te generale! şeZî! isto- regina, şi să ofere o anumită parte a cor
44
Breslauer. — Măria ta, domnule notar! am ve
risesce-mi faptele tale de erou. pului pentru a fi pansat? Sudori reci îi
nit în trâba... recrutării.
Situaţia sa, nu a d-lui Breslauer, ci a — Să istorisesc pot, dâr să şed pe apar pe frunte, când de-odată....
domnului notar, era grozavă de tot, aşa de scaun nu — Z>c® Serrano desperat. — Vai !... Regina dispare, se deschide uşa într’o — Marş ! afară, ăfară! — strigă acum
grozavă, că ar fi de lipsă până lui Yiotor Iartă-mă regină. Acel blăstămat de câne... scârţîitură şi pe prag stă, nici mai mult Zolcikiewicz, care de-odată a prins inimă.
Hugo, oa să se pâtă descrie situaţia acâsta am vrut se Zic: Don losua.... vai, vai de nici mai puţin, Don losua duşmanul de Isbucnind de măniă vru să taberej pe
penibilă. Mai întâiu şi mai întâiu avea o mine! mârte al lui Serrano. Rizepa, dâr începu sâ-1 dâră straşnic rana
44
durere cumplită la rană. Cetirea „Isabelei , Durerea ce o simţia într’adever îl trezi — Oe cauţi aici? Cine eşti? — strigă carlistă, căcju pe perinl, înăbuşind nisce
care altă-dată îi era un adevărat deliciu şi din închipuirea visurilor. Serrano se uită Serrano. gemete :
o distracţie plăcută, îi mărea nu numai du împrejur, luminarea arde pe masă şi plos- — Eu sunt, Rizepa! răspunde aspru — Vai! vai! (Va urma).
rerea, ci şi amărăciunea, care-1 muncea acum nesce, căci tocmai a ajuns o muscă în fla Don losua.
după întâmplarea cu Corbei, cânele lui Ri Zolcikiewicz se deştâptă a doua âră,
zepa. Avea şi friguri şi nu-şl putea con *) Palat regesc în Spania. Escurialul devine ârăşl odaia prosaicăja lui,
