Page 97 - 1901-10

KEDACŢIUNEA, „eAZETA« iese în Mare fi,
Atenistraţieea şi Tipografia Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Braşov, plaja mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şAae luni
12 oor., pe orei luni 6 oor.
Scrisori nefrancate nu se pri­ N-rii de Duminecă JB fl, pe an.
mesc.— Manuscripte nu se
retrimit. Pentru Boiânia şi străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe ş6ae
lnnî 20 fr., pe trei lnnl 10 fr.
»B prlmoso In Admlnlstraţluno In N-rii de Duminecă 8 franol.
Braţov şi la uruiătorele
Se prennmeră la tdte ofi-
BIBOURÎ do ANUNŢURI: oiele poştale din Intru şi din
în Vlona: la N. Dukes Nachf., afara şi la d-nii oolootorl.
Nux. Augenfeld & Emerie Les-
ner, Heinrich Schalek. A. Op- A'oonamentnl pentrn Braşov
pelik Nachf. Anton Oppelik. Ădmmtstraţiunea, Piaţa mate.
In Buctaposta: la A. V. fl-old- Târgul Inului Nr. 80, etagiu
berger. Ekstein Bernat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Leopold (VII Erzsâhet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
PREŢUL INSERŢIUNILOR: Ou dusul în casă: Pe nu an
o seria garmond pe o colină ( N n m e r d e D u m i n e c ă 24 oor., pe 8 luni 12 o., po tre)
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oorâne___Un esemplar
Publicări mai dese după tari­ 10 bani. — Atftt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe e(lt şi inserţiunile ount a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti Înainte.
Nr. 239.—Anul LXI?. Braşov, Sâmbătă-Dnmlaecă 28 Octomvrie (10 Moemvrie). 1 0 0 1 .

Un avertisment. faptele lui n’au în vedere decât bi­ turi şi presiuni îndărătul steguril or par­ mentară să devină ârăşî nesigură,
nele şi fericirea ta. Vai de acela, tidelor maghiare. Pentru uu astfel de mai ales din pricina purtării ame-
Cele ce s’au petrecut în timpul care ar crede în ast-fel de vorbe spectacol sunt bun! acest! alegător!, ninţătăre a partidului Cehilor tineri.
din urmă, în decursul alegerilordie- amăgitore; el ar fi dinainte perdut, der ca să-şî vadă de propriele lor Dâr şi în afară de parlament se
tale şi părerile, ce şi-le-au dat foile căcî ar renunţa la singura armă, interese naţionale culturale sunt petrec lucruri, cari nu contribue de
maghiare cu privire la Români şi la ce-1 pote scăpa, hotărîrea de a face opriţi. loc la liniştirea spiritelor şi aşa des­
alegătorii lor, au trebuit se deschidă tdte sforţările posibile să-şî ajute Rămâne dâr ca Românii şi ale­ tul de agitate. La universitatea din
ochii şi acelora dintre noi, carîîncă sie-şî, cunoscând pericolul ce-1 ame­ gătorii lor înşi-şî să îngrijâscă ca in­ Innsbruck s’au făcut mari demon-
tot se mai vedeau seduşi a crede, ninţă. teresele lor naţionale să nu sufere straţiun! din partea studenţilor ger­
că devisa de lege, drept şi dreptate Dâr de aşa ceva nici nu pote fi scădere în urma uneltirilor acestora. man! în contra profesorului Menes-
a ocârmuitorilor de faţă, nu este vorba la Români, cari au în^eţat să Acâsta se va întâmpla numai atuncî trina, care a încercat să-şî încâpă
numai trasă şi vorbă golă. cundscă, în convieţuirea lor de vea­ dâcă vor fi pe deplin conscii de che­ cursurile în limba italiană. Drept
Din tote câte s’au petrecut şi curi, destul de bine pe adversa­ marea lor, care nu este de a înainta răspuns, studenţii italieni dela uni­
s’au scris, nu ne-am ales-cu nimic rii lor. scopurile de maghiarisare, ci de ale versitatea din Viena au făcut şi ei
întru cât privesce drepta nostră aş­ Nici-odată însă n’au putut să-i combate din răsputeri şi a căuta să o demonstraţiune în aula universi­
teptare, ca se vedem ţii.iendu-se sâmă cunăscă mai bine ca acum, când în le zădărnicăscă prin o atitudine tăţii şi în faţa parlamentului. Ei au
cât de cât şi de interesele nostre trufia lor îşi dau pe faţă tota arama; dâmnă şi solidară. • demonstrat în contra guvernului şi
de desvoJtare. De mult Românii nu când foile lor le spun, că politica Prilegiul cel mai de aprdpe li-1 au cerut înfiinţarea unei universităţî
mai sunt priviţi de cătră Maghiarii dominantă de stat nu-i mai. păte oferă acum alegerile comitatense. La italiene în Triest. Deputaţi! italienî,
dela cârmă, ca un întreg etnie, ca suferi r.icl în cadrele constituţiunei aceste alegeri Românii trebue să-ş! car! veniseră la şedinţa parlamentu­
naţionalitate cu drepturile şi postu­ unguresc! decât numai ca sateliţi ai manifesteze cu putere voinţa lor, lui, au fost primiţi cu strigăte de
latele, cu dorinţele şi aspiraţiunile partidelor maghiare din ţeră! dându-ş! voturile numai pentru can­ „Evviva“. Studenţii italieni au ţinut
ei. S’au dedat, cei-ce cu atâta în­ Este monstrudsă, cum nu s’a didaţii naţional! român!, decişî a apoi o întrunire, în care şî-au mo­
gâmfare conduc destinele acestui mai pomenit, conclusiunea, ce o trag lupta fără şovăire în contra politicei tivat demonstraţianile cu aceea, că
stat, se considere poporul nostru nu­ guvernanţii ungur! din programul maghiare de cutropire. guvernul refusă înfiinţarea amintitei
mai ca o massă de indivirjî, fără de lor politic. Noi voim — 4*° ei — universităţî, care singură ar mulţumi
nici o îndreptăţire la o viaţă naţio­ să clădim „statul naţional maghiar", dorinţele celor 800,000 Italienî din
nală şi cari după ideia lor nu pot prin urmare tot ce trăesce şi se des- Revista politică. Austria.
avă altă menire în acest stat de­ voltă în acest stat trebue să trăescă #
cât se se desbrace treptat de limba, şi să se desvolte după calapodul La noi îu ţeră nu s’a petrecut Marţi şi Miercuri s’au făcut ale­
datinele, obiceiurile şi tradiţiunile nostru. săptămâna acesta nimic mai de în­ gerile pentru dieta croato-slavonă. Aşa
lor strămoşesc!, se renunţe la orl-ce De aici urmeză logic, că guver­ semnătate. Dieta ungară din Peşta numitul „partid naţional" său guver­
dorinţe şi aspiraţiun! proprii naţio­ nanţii consideră pe Român! şi pe n’a început încă desbaterile în me­ namental, a eşit victorios din alegeri,
nale şi se şî însuşbscă încetul cu în­ cele-lalte naţionalităţi deja ca şi des­ rit; ea a ţinut numai o şedinţă, în âr oposiţia a îndurat înfrângeri sim­
cetul limba, cultura şi datinele un­ fiinţate, şi dec! umblă să le împie­ care s’au ales diferitele comisiunî. ţite. Acâsta era de preve4ut, după-
guresc!. dece cu forţa de a-se organisa ca In cele vr’o 19 comisiunî, câte s’au ce din partea organelor guvernului
Şi astă(|i încă, după atâtea do- individualităţi deosebite naţionale şi ales, n’a fost primit nic! măcar un local s’au esercitat cele mai mari
vec}î laptice, ce ne dau aprope 4^" să le înjghebeze în mod artificial în deputat naţionalist independent, chiar presiuni şi volnicii la alegeri contra
nic ocârmuitorii şi uneltele lor, că corpul partidelor maghiare, care con- nic! dintre Saşii, ce stau în afară de partidului oposiţional.
ţînta politicei de stat maghiare in- stituesc legislaţiunea şi guvernul ţării. partide,
teridre este in adevăr magbiarisarea, De aici vin tendinţele de su­ * *
mai au cutezarea diatele guverna­ primare ale partidului naţional ro­ In partea de dincolo a monar- Alaltă-erî Joi, s’a întâmplat în
mentale să susţină, că politica mân, de aici vine acţiunea combi­ chiei, în Austria, viâţa politică e mai Viena întâlnirea Regelui George al Gre­
care urmăresce construirea „statului nată pentru a împiedeca formarea sgomoidsă. Ultimele şedinţe ale ciei cu Maiestatea Sa monarchul Francisc
naţional maghiar n’are intenţiunea de partide naţionaliste în dieta, din „Reichşrath"-ului austriac au deştep­ losif. Regele George avea cu el şi
11
de a-ne despoia de limba şi de na­ partea puţinilor deputaţi saşî şi slo­ tat ârăşî temerea, că guvernului cu pe fiiul său, prinţul guvernator al
ţionalitatea ndstră. vac! ce se află acolo. greu îi va succede de a duce la li­ Cretei. Majestatea Sa monarchul nos­
încă nu s’a pomenit, ca cine-va Alegătorii român! ce însemnă­ man importantele afaceri de stat, tru a visitat pe cei doi ospeţî prin­
voind să-ţî facă un rău în interesul tate mai pot avă ei in acâstă con- cari îşî aşteptă resolvarea dela par­ ciar! la hotel şi a petrecut la ei trei
lui egoist, să recundscă vre-odată stelaţiune forţată? I-am ve4ut cum în lamentul de fată. Duşmănia, ce tot pătrare de oră. Curând după acâsta
adevărul intentiunei sale. Din contră multe locuri la alegeri, ca cete de indi- mai mult se dă pe fată între Nemţî Regele George şi fiiul său au reîn­
el va căuta să te convingă, că tote vi4î, au fosttîrîţi cu tot felul de apucă­ şi Cehi, face ca situaţiuuea parla­ tors visita, âr sâra s’a dat în onârea

FOILETONUL .GAZ. TRANSL Prin câmp, rîpî, pondre şi se ’ncurcâ rău,Eră pe ferarul, după şâpte an! Calfele, aceea lui îi ajungea,
Groza îl coprinse, căcî se rătăcise Să şi-l iee dracul, pentru acei bani. Ca şi el să umble bine îmbrăcat.
Şi pe dracul încă tot nu-1 nimerise. Atuncia ferarul, la deget se ’mpunge Şi tot de aicea avea de mâncat.
Ferarul. Şi-şî dicea în sine: De-ar da Dumnedeu Şi apoi în urmă, cu-a lui sânge unge Păn’ cei şepte anî, încă nu trecuse
Pana ca înscrisul el să-l iscălâscă
Să găsesc pe dracul, pe doritul meu.
Prin rugăciuni multe, dela ceriu ceruse
Cugetând el astfel, etă că de-odată După cum prevede, legea cea. drăcâscă.Trei lucruri, adecă un scaun, un pom
într’un sat odată, un ferar era, Un boer în haine nemţesc! ’i s’arată, Dracul ia înscrisul, sub pele îl pune Cu pdme gustdse ispitind pe om
Oe diua şi noptea tot mereu lucra, In cap avea şapcă şi ’n dinţi o ciudată Pocnesce cu biciul şi de păreri bune Cu a lor frumseţă şi încă ş’o pungă
De om forte harnic îi mersese vestea, Lulea, şi-l întrebă pe-acolo ce cată? Plecă drept la tartar. Ferarul rămase Pe atât de lată, pe cât şi de lungă,
Oăcî lucra şi bine; der cu tote-acestea, Ce să caut răspunse: Am plecat la dracul! Singur, căcî Satana dela el plecase, Şi ’n ele ce-o pune de loc să nu potă
Ban! nu adunase deşi se ’nchina Fără a-1 cundsce, ferarul săracul, Apoi de-odată, cum nic! n’a gândit Păr’ a lui poruncă, nimene să scdtă.
Lui Dumnedeu Sfântul, er la Satana îmbrăcat! nemtesce boer! el văduse Dinaintea casei lui s’a pomenit Când aste trei lucruri, feraru a cerut
Un minut în viâţă-i el nic! se gândise; Der că sunt ca dracii, încă nu sciuse. Şi-i fu de mirare, căcî făr’ a gândi Dumnedeu să-i dee, de-odată n’avrut:
Chiar pe căpătâie acasă găsi
Apoi pe d’asupra lumea mai vorbise Ce să fac! la dracul? Cu el ai vre-o trebă? Der când mai pe urmă aminte-şî aduse
/
Cumcă deşi-i meşter, der pote că bea Erăşî pe ferarul streinul întrebă. Butoiul cu galbeni, pe care-1 tocmise De câtă pomană ferarul făcuse
De aceea densul ban! n’agonisea. Ferarul răspunse, să mă dau lui vreu Cu dracu ’n prăpăstii, unde nu-1 primise.
I-se făcu milă şi i-a dăruit
Intr’o di pe gânduri fer arul era Numai dela densul, câţî-va ban! să iau. Ferarul ce ’ndată ban! a dobândit Acele trei lucruri, ce i-au trebuit.
Şi în a lui minte dânsul socotea, Streînu-atuncî dice: Dracul sunt chiar eu. Când aste trei lucruri el a dobândit
Pe la slugi pe-acasă i-a tot împărţit;
Că lui Dumnedeu mereu s’a ’nchinat, Feraru-audindu-1, vai de capul său, Diua păiiă ndptea, în crâşmă şedea Etă şi cei şapte anî s’au împlinit.
Der se fac’avere nu i-a ajutat. Ochi! îi holbase, gura o căscase, Şi da de pomană, la or! câţi venea, Satan dec! trimise p’un drac la ferar
După aste gânduri se decise ’n fine Şi ’ncremenit, bietul, de frică rămase. 0 pâne şi carne, c’avea destui bani, Să-l iee să-l ducă la el la tartar.
A-se da Satanei spre a-i fi mai bine. Mai pe urmă apoi îşî veni în fire Pănă veni timpul, când cei şepte an! Dracul dec! pornesce, şi cum a intrat
Dec! după acestea, diua următore, Şi apoi cu dracul face alcătuire, Erau gata gata să se isprăvescă Pe ferar îl află la cârciumă ’n sat,
Fără se răsară încă mândrul sdre Ca dracul să-i ducă lui un poloboc Şi pe el Satana la iad să-l poftescă. îi spune porunca diavolului mare.
El iese din casă, peste câmp! apucă, De galben! acasă şi din el de loc, Der din bani ferarul, trebue aflat, Ferarul răspunde merg, der dre-care
Se afle pe dracul, şi lui se se ducă. Or! cât de-ar lua, să nu se golâscă Pentru a lui casă, n’a întrebuinţat, Trebî mai am pe-acasă să-mî iau diua bună
Merse dec! ferarul, merse tot mereu, Şi din el urmaşi! să tot chieltuescă, Căcî cu meşteşugul, cât agonisea Dec! hai pe la mine, haidem împreună,