Page 98 - 1901-10

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 239. —1901.

lor un prân4 ia palat. „N. W. Ta- „Comitetul oentral al partidului- po­ In faţa acestui pas făcut de re­ atât de hotărît la porţile Bosforului
geblatt“ e informat, că Majestatea poral naţional, adunat în 4 Noemvrie 1901, cn pretensiunile ei.
publica francesă, Turcia, lipsită de-o
Sa a esprimat prinţului George, gu­ oonstatâzâ, oă pe terenul şcolar în t6ti în­ armată bine organisată, lipsită de încât pentru Italia, nimeni nu
vernatorul Cretei, urările sale privi­ tinderea nu se ţine cont de drepturile şi do­ bani şi sguduită de agitaţiile interne, crede, că ea ar sări în ajutorul
tor la ordinea şi liniştea în Creta. rinţele poporului român referităre la cresoe- nici că s’a gândit pănă acum a Turciei.
face
Deşi presenţa Regelui George în rea naţională a institutorilor, la orgauis&rea vr’o împotrivire; o opunere din Nu este, în definitiv, eschisă o
Viena pote se nu fiă causată de şi la inspectarea şcolilor; protestiza contra partea autorităţilor locale turcescî aplanare a conflictului, tot aşa cum
afaceri politice, totu-şî foile vienese sistemului dominant de înstrăinare a şcolilor ar fi putut se dea nascere unui foc nu se pbte di° e cu siguranţă, că
(fie, că desele lui visite la Viena şi prin reprimarea limb ei române în favorul sla­ teribil şi unei primejdii generale. Ga n’ar fi posibile seribse complicaţiunî
şi
în Austria sunt o probă despre sim­ vismului ; protestezi energic contra recen­ pănă acum, Sultanul caută de-o- în viitor.
patia dintre Austro-Ungaria şi Grecia. telor înceroărl, de-a desfiinţa catedra de limbă camdată se trăgăneze lucrurile, se-şî *
română la gimnasiul superior o. r. de stat câştige ast-fel timp, ori se iscodâscă
Etă, dealtfel, soirile mai noue:
alt
din Cernăuţi, drept acordat Românilor îna­ mod de aplanare a conflictului,
Mult s’a vorbit septemâna acâsita inte de peste jumătate de secol prin prea care se-1 coste mai puţin, decât pri­ Admiralul frauces Caillard a debarcat
despre o nouă victoria a Burilor repor­ înalta voinţă a tfajestăţii Sale împăratului ; deja pe îusulă şi a îutrat în Castro, cel mai
mejduirea împărăţiei.
tată la Bethel contra unei brigăzi decide, oa si se facă preparativele pentru mare oraş din Mitilene. Aici a ridicat stin­
Ce 4i° înso cele-lalte puteri ?
englezescî comandată de colonelul un act imposant şi energic, la care poporul dardul franoes şi a ocupat numai decât
Nu mai încape îndoială, că ce­
Benson, care însu-şî a murit în urma va fi invitat la vreme, ca si partic>pe. u rerile Franciei nu sunt de loc pe oficiile vămilor. In acelaşi timp vasele de
rănilor primite. Aprope întrâga bri­ râsboiă şi trupele sale au făout asemenea
gadă a fost nimicită sâu prinsă de placul Germaniei. Marile gazete din şi în cele lalte «raşe de port.
Berlin şi din imperiu se arată deja
eătră Buri. In lupta acâsta Burii Francia şi Turcia. de pe acum forte neliniştite, temen- Soirea despre ocupaţiunea acâsta a
au fost conduşi de însu-şî coman­ băgat spaimă în P6rtă şi în'^Sultan, şi se (jice,
e
dantul lor suprem Botha. Mare şi De câte-va 4^ gazetele mari du-se, oa acţiunea Franciei se nu că Sultanul a dat ordin, ca numai deoât
atingă prestigiul Germaniei in Orient.
durerosă impresiă a făcut în Anglia europene se ocupă din adins cu lo­ u să se plătâscă supusului frances Lorando
„ T)ie Post din Berlin crede, că Fran­
întrâgă acest nou desastru. vitura, ce Francia vine se o facă cia nu va călca tratatul din Berlin, tdte pretensiunile.
Foile din Bruxella publică o împotriva Turciei, acum după-ce ocupând insula Mitilene. Cu atât mai Se mai susţine, dâr încă nu e pe de­
scrisore, ce a adresat’o Botha lui acesta putere nu i-a împlinit pre- alarmant înse este un articul, ce l’a plin confirmat, oă Sultanul e gata a îm­
Kitchener în 10 Octomvrie. Botha tensiunile în cunoscuta afacere plini şi cele-lalte cereri ale Franoiei. Aşa,
ameninţă cu resbunarea esecuţiuni- Tubini Lorando şi a cheiurilor. publicat marele cji»*’ „Vossische Zei- el ar fi iscălit deja firmanul prin care re-
tung“ în contra Franciei. — Germa­
lor sevîrşite de Englesî contra ofi- O escadră francesă, comandată nia, cjice acâsta foie, nu'pbte se ră­ ouudsoe pe patriarchul cbaldeio.
cerilor buri. Scrisdrea e ţinută în de admiralul Caillard, a plecat din mână indiferentă, după-ce odată şî-a Turcia s’a văcjut silită să facă tdte
termini forte violenţi si se efice în Toulon şi ajungând Marţi diminâţa manifestat prietinia ei faţă cu Turcia. acestea, după-ce ea adresându-se ambasa­
ea, că fîă pe Eitchener, fiă pe ori­ la insula Mytilene (vechia Lesbos), dorului rusesc din Oonstantinopole să o
Afară de acesta Germania are mari
care Engles înarmat care va fi prins a ocupat cele tr-ei porturi ale insu­ interese în Orient şi nu păte per­ sprijiadscâ, acesta i-a răspuns, că este nea­
pe teritoriul celor doue republice, lei şi a pus stăpânire pe vămile ora­ mite să fiă călcate; ea va lua deci părat de lipsi, de a împlini tdte preten­
Burii îl vor considera ca pus în afară şului. Comandantul flotei a adresat siunile Franciei.
din lege şi-l vor tracta ast-fel. Sultanului un ultimat, prin care-i posiţiă in contra Franciei. Imperiul ger­ La Berlin se vorbesoe deja ou înaltă
man, (fice articulul, va sci să pună
cere nu numai satisfacerea preten- capăt unor tendinţe nesocotite ale re- amărăciune, că Pdrta a primit tdte condi-
siunilor în cestiunea Tubini-Lorando ţiunile puse de Francesl. Nu se crede însă,
Din Bucovina. şi a cheiurilor, ci şi recunoscerea a publicei francese şi va sci să facă că afacerea se va sfirşi ou atât. E proba­
să fiă respectat.
o mulţime de drepturi, ce Francia bil, ca lucrurile de-ocamdatâ aă fiă împă­
Adunarea comitetului central al partidului
pretinde, că le are de mai înainte. Foile francese, firesce, sunt cu cate, ddr se nutresce temerea, oă mai cu­
popor al-naţional. Francia cere anume, ca şcolile fran- totul de alte păreri. Ele au o mare rând sdu mai târdiu, are să isbucnesoă
„Deşteptarea“ din Cernăuţi pu­ cese se fiă recunoscute oficial; se încredere în puterea Franciei şi în ârăşl în altă formă un oonfliot şi mai
11
blică următdrele: fiă recunoscute tote comunităţile re- destoinicia guvernului. „Figaro , d. e. 861’ioS.
ligiose de sub protectoratul ei; se cjice, că Francesii trebue se facă o La tdtă întâmplarea e fdrto semnifica­
„Luni, în 4 Noemvrie a. o. n., Comi­
dea autorisat e, de a-se reclădi şcolile acţiune impunătbre în apele tur­ tiv, oă niol una dintre puteri n’au ridicat
tetul central al partidului poporal naţional
şi institutele distruse cu ocasia re­ cescî, pentru-ca să se uite Fashoda. un cuvânt măoar în favdrea Turciei.
a ţinut o adunare plenară, în care s’a de­
voltelor armenesc! din 1895 şi 1896, Ei vor fi energici pănă la sfirşit şi
liberat asupra situaţiei politice actuale a Sultanul n’are să se aştepte la aju­ *
şi în fine cere aprobarea patriarchu-
Românilor din Bucovina. Urmând invitării ]£tă acum câte-va date asupra insulei
lui din Chaldea. tor nici dela Anglia, nici dela Ita­
făcute de un comitet esmis de ambele clu­ lia, căci nici una, nici alta nu pot Mitilene:
buri române, cel diet&l şi cel parlamentar, Un întreg program aşa-der, pe interveni. Mitilene seu Metelin, vechea Lesbos,
care Francia vrâ se-1 aducă la înde­
s’a ales o oomisiune de patru membri, în­ e o insulă aşedată în Arhipelag, lângă cos-
plinire în contul Turciei.
sărcinată ou purtarea oonferenţelor cu o In ce privesce pe Rusia, părerea tele Anatoliei. Ea are o lungime de 74
altă oomisiune esmisă de numitul comitet. Lovitura acesta a Franciei în generală e, că ea va sprijini întru kilometri şi o lărgime de 44, având o po­
S’a proclamat candidat a] partidului po­ Răsăritul europen a surprins lumea tbte pe aliata sa. Se dice, că esca­ pulaţia de 150 mii locuitori.
poral naţional pentru mandatul vacaut din I întrâgă, mai ales, că ea a fost dată dra rusăscă, ce staţionăză la Smirna, Mitilene are o valore strategică forte
districtul Câmpulungului pentru dieta ţării , fără ca marile puteri S§ fi fost mai a primit ordin, ca în cas de se va însemnată, avend un port pe deplin adă­
d-1 protopresbiter din Vatra-Dornei George înainte avisate. Că Francia s’a ho- întâmpla o ciocnire militară între postit şi capabil de a primi o întrâgă es­
Balmoş. S’a deliberat asupra situaţiei eoo- târît la acest pas forte însemnat, Francesci şi Turci, trupele rusescî cadră modernă; aşedată în inima mârei
nornice a poporului român rural şi asupra nu se pbte esplica alt-fel, decât că să intervină în tavbrea Franciei. Egeice, între două continente, nu departe
ea
mijlocelor de îmbunătăţire. S’a decis â or- rezimându-se pe alianţa cu Rusia, Anglia? — Ea are ce-i drept o de Smirna, la aceeaşi depărtare de Pireu
ganisa o acţiune energică contra sistemu­ se simte ac}î îndoit de tare şi pote-că puternică escadră la Beiruth şi nu şi Salonic, aprope de Dardauele, ea ar oferi
lui actual pe terenul politic-şcolar. S’a de­ nu se mai teme aşa de mult de pri­ se scie încă nimic pănă acum des­ unei puteri europene, oare ar pune mâna
cis cooperarea mai multor persone în Co­ mejdia germană, cum se temea pre ordinele, ce le va fi primit pe dânsa, un sprijin şi o putere de necal­
mitetul central al partidului poporal, în înainte, când, aflându-se singură şi acăstă flotă. Să nu se uite însă, că culat.
fine s’a discutat asupra mai multor cestiunl De mult timp Anglia, pururea lacomă
isolată, nu putea întreprinde de frica Anglia e încurcată grozav înAfrica-
de organisare. Germaniei un pas măcar, pentru re- de-Sud, mânile ’i sunt ca şi legate, după posiţii strategice, se gândise să pue
„Privitor la situuţia pe terenul şcolar
câştigarea şi afirmarea supremaţiei şi pbte tocmai faptul acesta va fi mâna pe Mitilene spre a ameninţa Con-
s’a luat următorea resoluţiune: | ei de odinibră în Europa. contribuit ca Francia să păşăscă stantinopolul şi a opri în acelaşi timp mer-

Ş’amândoi plecară. Dracul stând de geba De cruci, ce ’n faţă-mi eu am tot privit. Se-1 ducă la tartar fără ’ntârdiare. Liniştit se duse er la crâşmă ’n sat.
Ferarul îi dice păn’ îmi termin treba Fierarul ’l ’ntrebă: Mai vii pe la mine? Ferarul ’l îndemnă să mergă pe-acasă Acum prin sat vestea erăşi se lăţise
Ia poftim ăst scaun, şi stai pe el jos; Cât lumea răspunse, şi să crăp mai bine. Dracul îi răspunde, că de loc nu-1 lasă La ferar acasă, că alt om venise
Dracu-i mulţumesce şi stă bucuros. Der pe la alţii ai de gând a spune Ferarul, la dmeni, dise spun că eşti Şi ca se mănânce pome s’a suit
Când ferarul vede pe dracu-aşedat Ce păţişi cu mine, de rele, de bine? Dracul şi din cruci n’o să te zăresci. în pom şi de-o cracă a rămas lipit.
Când astfel se vede dracu-ameninţat
Plecă er la crâşmă şi trei dile-a stat, Ba de loc răspunde, eu n’am gând de spus Omenii de asta, cum au auilit
Der acasă dracul, de ciudă crepa Apoi dându-i drumul, diavolul s’a dus. La ferar se mârgă fu înduplecat, La ferar acasă, ărăşî au venit,
Căci el de pe scaun nu putea scăpa. Scaraoschi ’ndată, ce pe dracu-1 vede Der să între ’n casă, el nu îndrăsnise . Aşa mulţi, că ’n curte nu mai încăpeau
Prin sat de-odată vestea se lăţise Fără de fierarul la el să repede Păzind cu stricteţă, tot ce-i poruncise Şi de peste garduri alţii mai priveau,
La fierar acasă, că un om venise îl umflă de cdrne, îl ia la trântit Satana a face, la a lui plecare Se mirau cu toţii şi-i diceau săracul
Ca să stea pe scaun, el a fost poftit Pănă ce îi spune, tdte ce-a păţit. Şi la astea tote, el da ascultare, Fără a-1 cunosce cine-va că-i dracul
Şi şedend de scaun a rămas lipit, Scaraoschi atunce şi mai întărîtat Der s’a pus să şedă şi el, de, ca omul De aşa ’ntemplare, toţi cruci îşi făcuse
Audind acesta <5 menii din sat încă o bătaie dracului i-a dat, Afară pe prispă, la umbră sub pomul Căci una ca asta, ei nu mai văduse.
La fierar acasă, iute-au alergat Şi după acesta, lăsându-1 în pace Cu pome frumdse, pomul cel vrăjit. Făcend deci trei dile, er s’a înturnat
Şi vădend pe dracul în citata stare Se gândia în sine, ce trebui a face Vădend aşa pdme, dracul a poftit Ferarul acasă şi drumul i-a dat,
Işî făceau cruci multe, care mai de care. Scaraoschi însă înfuriat tare Câte-va să îmbuce, deci a îndrăsnit Când din pom se vede dracul slobozit
Se mirau cu toţii şi-i diceau săracul La ferar trimite un diavol mai mare Pe ferar să-l răge câte-va să-i dea 0 rupe de fugă ca un zăpăcit,
Ei de om luându-1, nesciind că-i dracul; Der când fu să plece, el i-a poruncit Der feraru-i dise: Sui-te şi-ţi iea. înapoi de frică nu s’a mai uitat
După-ce trei dile la cârciumă a stat Să nu stea pe scaun, apoi l’a pornit. Audind acesta în pom s’a urcat Şî-o ţinu o fugă, păn’ la iad n’a stat.
Fierarul acasă, decă s’a ’nturnat Acum tot la fugă ăst nou drac pornesce A mâncat la pome, păn’ s’a săturat Atungend la tartar, satan mănios
L’întrebă: Amice mai ai de gândit Şi-i spune porunca stăpânului său Mai bagă şi ’n sîn, der când se cobăre îl aştâptă ’n portă şi l’a şi pus jos.
Ştiu c’aicî trei dile, bine-ai hodinit. Ferarul răspunse: Bine dragul meu Din pom, atunci simte, că a lui piciore
Der dracul îi dice: Mă rog dumnitale Der hai pe la mine să-mi pun tot la cale S’au lipit de cracă, âr el spândurat (Va urma.) JPuricesCU.
Dă-mî drumul d’aice să-mi caut de cale, Casa mi-i aprope, uite ici în vale. Cu capul în jos, locului a stat.
Că ’n aste trei dile, mai că am chiorît Dracul îi răspunde, că poruncă are Ferarul cum vede, pe dracu-acăţat