Page 99 - 1901-10
P. 99
Nr. 239—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.
sul Rusiei spre Mediterană. Acum câţî-va ar fi însă posibil numai prin reîuoirea sen
sârb ?i unul croat au salutat pe Slovaci, tere repede. In câteva clipe, sori© „Deştep-
ani o escadră, englesă debarcase în insulă timentului lor naţional. eu cari luptă număr la umăr pentru drep tarea“, era înounjurat de năvala apei fu-
câţî-va soldaţi, der faţă de protestările Eu In Transilvania Saşii sunt propriu cjis riâse; a înoepufc a striga după ajutor, so
turile lor naţionale.
ropei întregi, ea fu silită se-o retragă. avant-postnrile Maghiarilor şi de vreme-oe „Mihaiu Vitezu — dramă. O foiă siră săteni, şi unul Tanase Rumega, Ingri-
u
Lucrările publice sunt neglijate în in din Viza (Italia) aduce soirea, că contesa jindu-se repede de o luntre, pătrunse prin
ei formâză numai nisce insule îutr’o mare
sulă şi, de vre-o 20 de ani, nu s’a adus de Români, sârta lor este hotărîtă: ori se tre valurile apei la bietul Ieşan, soăpându-1
polonesă Eli sa de Bosniaslty a scris o dramă
nici o îmbunătăţire portului de comereib. întitulată „ Mihaiu Vitezu . Drama â fost din primejdiă. Pănă să ajungă cu luntrea
vor romanisa, ori, oeea-ce probabil se va
a
Castro. Insula produce grâne, smochine şi âră la mal, sosiseră şi straja meşterul de
şi întâmpla, vor emigra, în care oas natu
struguri, dâr în câtime neîndestulitore, aşa tradusă pe italienesce de d-1 Guiseppe Lesca
jandarmi Iosef Dutkiewioz ou jandarmul
ral tot Românii vor Intra în locul lor. In
în colaborare cu autorea ei. Drama a fost
Solner. Acum ei erau vitejii! Intrară puţin
că locuitorii sunt siliţi să mai importe. tot caşul de aiol ar resulta o întărire pu cetită Sâmbăta trecută în sala principală
ternică a Românilor şi Săcuii din Transilva în apă pănă în glesne, şi când să debarce
a localului dela S. Giulano, înaintea unei
nia, o tulpină maghiară, care şî-a păstrat luntrea, o traseră la mal. Se duseră apoi
numerose întruniri de ascultători. Cetirea
Impresii din Transilvania. mult mai curat caracterul mongolic, decât aoasă şi făcură raport, că Dutkiewioz cu
a durat trei 6re. Traducerea în versuri a
ceilalţi Maghiari şi are o rezistenţă econe- preţul vieţii sale ar fi salvat din apa furi-
Un profesor din Germania on numele dramei va fi dedicată Majestăţii Sale Re
mioă inferiâră, nu vor mai putâ nici ei să âsă vieţile celor doi âmenl. Szolginia, ofi-
Dr. Paul Samasss, oare a umblat vara tre ginei poete „Carmen Sylva“. cerul de jandarmi, bine cunosout dela ale
se ţină faţă ou asaltul Românilor. In loc
cută pe la noi, îşi descrie impresiile sale în Despre acâsta admirabilă composiţiune
gerile comunale din Părhăuţ, s’a grăbit a
de a întări mai mult pe Saşi, ceea-oe ar fi
1
revista „Deutisohe 'Wochensohrift '. — Vor scrie amintitul cjiar din Pisa: „Un eroii cu
înainta raportul, însoţit de glosele sale pri-
nu numai în interesul statului ungar, dâr
bind despre sistemul de maghiarisare, Sa- sufletul tremurând de libertate şi de or vitâre la eroismul sergentului, la forurile
chiar şi în interesul poporului maghiar, gu
massa arată, că Maghiarii nu vor ajunge goliu (Mihaiă Vodă), mai întâiîi liberator,
vernul oautâ pe tâte căile de a-i slăbi. superiore şi numai ce să vecjl, Iosef Dut-
nici la un resultat cu tendinţele lor, fiind apoi Domnul Ţării sale, este protagonistul
kiewicz primi o deooraţiă, crucea de merit
că rassei maghiare îi lipsesoe forţa expan * dramei. In jurul lui, Florica şi Nioola, dau
ou corână — pentru fapta Românului Ru
sivă şi talentul de colonisare. Pentru a do Autorul german Samassa şî-ar fi făo notă de dulce ingenuitate juvenilă. Ana
mega. Şi s’a deois, ca decoraţia să-i fiă pre
cut un merit prin espunerile acestea, dâcă
vedi acest lucru prin fapte — scrie Samas- şi Petru, încarnâză durerea a două crea dată sărbătoresce înaintea poporenilor din
ici colo n’ar fi esagerat starea lucrurilor. turi, stăpânite de o forţă misteriosă şi con
sa — Maghiarii au ffiout oâte-va încercări Părhăuţ, oa ei să vadă lauda faptei. Au
Nu este adevărat, de pildă, că Românii a- damnabilă, dar rebeli cătră dânsa.
de colonisare, oarl nici una n’au reuşit. Aşa văcjnt poporenii vitezele fapte ale lui Dut-
înainte de asta cu vr’o 10 ani s’a adus o meninţă pe Saşi cu nimicire, precum nu „A face o critică acestei opere după
kiewicz la alegeri, când s’apuşoat în carne
întrâgă insulă de Maghiari din Bucovina este adevărat nici aceea, că Românii ar fi o singură audiţiune pripită, ar fi a pretinde
vie, şi nu au dor să vadă o decorare pe
între urlete de bucuriă şi au fost aşecjaţl un pericul constant pentru Saşi şi Secui imposibilul, fdâr este permis să prevedem,
nedreptul, oare se cuvine pe dreptul plu
aici în patriă. Am făcut o faptă măruţă — de-opotrivă. că ea va fi bine şi sărbătoresce primită ca
garului Rumega. Dâr oe va fi trăsnit prin
cjiceau ei. Aoeştia au fost aşedaţl pe chel o forte bună şi sănătosă tragedie, care deja
minte, oă toomai în Părhăuţ îmbla să se
tuiala guvernului în Banat. Câţî-va ani la la o simplă lectură s’a arătat aşa de plină
facă actul decorării, deşi Dutkiewioz este
început au oăpătat dela guvern subvenţii SOIRILE DUEL de interes . Tote charel principale italiene
0
u
mutat din acel sat? firă va fi la mijloo o
în belşug. Când însă subvenţiile au încetat au vorbit forte călduros despre acâstă dramă.
— 2Y Octomvrie v. înţelepciune guvernamentală. Dâr pare-că
de a mai curge, colonii nu voiau s* înţe- nioî Dumnedeu nu vrea să vadă acâstă de-
1 Agă, că de ce n’ar putâ ei să rămână şi Regele Carol la Constanţa. Regele Universitate italiană în Triest oorare, căci a dat lungâre în sat şi actul
Pi arul „Ficcolo adace soirea, că ministru
pe viitor pensionari ai statului. Şi şi-au Oarol a visitat Marţi după amiacjl cu dea- u decorării sărbătoresoî tot trebue să fii amâ
mănuntul lucrările portului Constanţa şi
vândut casele şi curţile, âr când guvernul austriac de cult© Harţi *© ocupă serios ou
nat. Pe d-1 comandant de jandarmi Catar-
apoi împreună cu d-nii miniştri şi suita,
i-a împedecat în acâsta, li-au dat în arendă planul de a-se îufiinţa o universitate italiană
giu îl facem atent, oă poporaţiunea este
s’a imbarcat pe vaporul „Sulina“ pentru a
şi s’au pus să fure cai. Eu am văcjut prin în Triest, şi sper*, o* în doi ani noua uni soandalisată de acâsta decorare p© nedrep
versitate se va putâ deschide.
tre Nemţii din Ungaria şi pesimişti şi op privi lucrările portului din largul mârei. tul şi ar fi bine, oa Părhăuţul să fiă scu
Vaporul s’a oprit apoi la Vii, de unde M.
timişti, der de aceia n’am văcjut., cari să fi Necrolog. Intre foile de dincolo, tit de actul sărbătoresc.
avut oea mai mică târnă de coloniile ma S. Regele s’a dus de. a visitat tunelul căii
oarl au înregistrat mârtea sculptorului
ghiare. ferate, apoi s’a reîntors în port, unde a Traian Mureşianu, înoetat din viaţă Dumi Comisiunea permanentă pentru
luat ceaiul pe bordul vaporului „Regele pace a curţii arbitrare din Haga, va ţinâ
Oeea-ce ajung Maghiarii astădl cu po neca trecută în Viena în etate de 36 ani,
u
Carol . Dela vapor Regele a visitat cate şedinţă la 20 Noemvrie. Se va discuta între
litica lor de maghiarisare, este stăpânirea „La Roumanie“ Ii dedică următârea rea
drala, unde a fost întimpinat de preoţi îm-, altele şi petiţiunea Burilor şi se va hotărî,
esclusivft a statului şi utilissrea mijlocelor mintire: „Răposatul, oare avea o superbă
brăcaţl în odăjdii şi unde s’a oficiat' un
dăcă trebue ori nu să se supună cestiunea
lui în favorul naţiunei lor proprie şi în fa voo© de bariton, a fost bine cunosout pu
serviciu religios. Corul catedralei, afară de răsboiului din Africa-de.Sud arbitragiului
vorul acelora, cari li se asociază necondi blicului din Bnouresoî, unde a dat mai
cântecele bisericescl, a intonat imnul regal. K puterilor.
ţionat. Acâsta de sigur nu e puţi», însă este mult© concerte cu succes .
Dela biserică Suveranul s’a dus pe jos, îm
o prădăcinne pentru viitor. Căci aoţiunea Victoria socialiştilor din Berlin.
preună cu d-nil miniştri, pănă la primăriă, Principele Ferdinand al României
nasce reâoţiune, şi când celelalte naţionali
unde a visitat tote biurourile şi de acolo a plecat la Sigmaringen. pilele acestea Colegiul electoral al treilea din Berlin s’au
tăţi se vor deştepta la consoienţă, atunci 0 0
făcut cjil ! aceste alegeri comunale în 16
a plecat la gară. Regele a părăsit Cons principele va merge şi la Berlin şi Potsdam,
timpurile domniei maghiare vor fi trecute.
tanţa la orele 4 şi 10 p. In tote gările s’a spre a visita pe principele Carol Hohen- cercuri. Au fost aleşi de rândul acesta 13
Maghiarii se luptă ou patru fronturi:
făcut Suveranului o primire din cele mai zollern. social-democraţl şi 3 liberali.
Spre apus îi ameninţă pan-germaDismul,
căldurose. Pretutindeni veuiseră sute de lo
şi de-6reee ei nu trăeso pe un planet pro Rusia şi răpirea misionarei Miss Cununii. D-1 Nic. Baiu şi d-şora
n
priu al lor, d^ i° trebue să simtă, oiţă cuitori, îmbrăcaţi în haine de sărbătâre, Stone- Guvernul rusesc, care a fost atras Măriţi Bănuţ îşi vor serba la 28 Oct. v.
nevoie au ei de limba germană şi că pentru a aclama pe Suveran. Afluenţa cea cununia lor în biserica Sf. Nicolae din Zer-
deja atenţiunea cercurilor dirigiuitore din
mai mare a fost însă la gară dela Cerna
sunt neputincioşi de a o stîrpi. Dela răsă Constantinopole asupra situaţiunei misio
nesci. — D-1 Aristoteles Mucea se va cununa
voda, unde Suveranul a dat ordin să oprâscă
rit îi strîmtoresc Românii. Din spre nord narei americane Miss Stone, a comunicat eu d-şora Maria A. Benea în 28 Oct. v. în
trenul şi a binevoit să se întreţină mai mult
şi sud năvălesc Slavii spre îngustul zăgaz, din nou Portei otomane părerile sale în biserica gr. or. din Stupinile Braşovului.
oare Si desparte. Ar trebui să vadă Ma timp cu locuitorii fruntaşi şi cu primarul
acâsta privinţă, cu scop de a asigura liniş
comunei Cernavoda. La reîntorcere trenul — Ioan Fiâncu din Şomoştelnic şi
ghiarii, că cu toţi aceşti duşmani nu pot să tea generală în Balcani.
regal a sosit în gara Mogoşoei la orele 8.39 Măriţi Maier din Hasman se vor cununa în
birnesoă şi ar trebui să-i îndemue, ca pe
17 Noemvrie n. în biserica gr. cat din
sâra. Pe peronul gărei se afla d-1 Emil Pe- Năvală turcescă. piarul „Akkropolis“
aceia, din partea cărora sunt mai puţin Hasman.
trescu, prefectul politiei Capitalei. Aci d. din Atena află, că autorităţile turcesc! din
ameninţaţi, să şi-i facă prietini, se împartă
D. Sturdza, preşedintele consiliului, d. P. Prevasa au năvălit în casa cavaşului con Principele Bulgariei în Serbia.
puţintel puterea şi apoi să se întdroă oătră
S. Aurelian, ministru de interne, şi d. Ion sulatului grecesc de acolo, căutând pe nisce
adversarii cei mai periculoşi. Este lămurit, Marţia trecută principele Ferdinand al Bul
I. C. Brătianu, ministrul lucrărilor publice, gariei se afla înoă în Viena. El a însoţit
pretinşi conjuraţi. Gendarmil au spart uşa.
că Slavii după numărul lor şi scopurile lor,
de aici pe mamă-sa, principesa Clementina,
cari însoţiseră pe Suveran în tot cursul Consulul grecesc s’a dus în urma acâsta la
pe Maghiari mai mult îi ameninţă. Românii
călătoriei, şi-au luat concediu dela Suveran. pănă la Niş, unde i-s’a făcut primire ofici
directorul poliţiei, ca să protesteze, dâr n’a
sunt ameninţaţi tot aşa de mult de oătră
Trenul regal, condus de d. Emil Miclescu, fost lăsat să între, âr directorul atras asu ală. in numele regelui sârbesc principele
Slavi, oa şi Maghiarii, şi după firea lucrurilor
directorul general al C. F. R., şl-a conti pra lui glonţe de revolver, pe ferâstră in- a fost salutat de oolonelul Dsimicl, coman
ar fi să fie aliaţii Maghiarilor, însă tot aşa de
nuat drumul spre Sinaia, unde a ajuns la sultându-1. Grecia cere satisfacţia. ' dantul corpului de armată ou reşedinţa
lămurit este, oă asuprirea la oare sunt es-
orele 11 noptea. în Niş.
puşl Românii din partea Maghiarilor, tre Li-Hung-Cîang a murit. Din Peking,
bue să-i împingă pe Români din oe în ce capitala Chinei, vine soirea, oă vestitul ge
Serbare naţională slovacă îa Bu Calul locotenentului Kurt. Ministru
mai mult spre politica iredentistă, pentru neral şi diplomat chinee Li-Hung-Ciang, a român de răsboiu a cumpărat calul ofice-
dapesta. Reuniunea «lovaoă din Budapesta
oare mai nainte nici nu prea era teren la
„Slovenski Spolok“, secţia literară, a aran murit. Li-Hung-Ciang a jucat rol fârte în cerului Heil von Kurt, care a stăbătut dis
Români. Ei gravitâză pâte şi astădl mai jat o serată în onârea deputaţilor naţiona semnat în ultimele evenimente din China.
tanţa dintre Metz şi Bucuresoî pe acest cal
mult spre Viena, decât spre Bucureaol. Er
lişti sldvacl, în sooietat©*, cărora re afla şi EI era primul şi oel m&i înţelept bărbat în 23 de dile făcând 2400 kilm. Pentru cal
cât pnvesoe pe Germani, nu mai încape deputatul naţionalist sârb Pavlovicl Lyubi-
de stat chines şi cel mai bogat om din ’i s’a plătit oficerului Kurt suma de 4000 lei.
nici o îndoiâlă, că ei stau politicesce ou mir. Seratei i-s’a dat un colorit naţionalist
China tntrâgă. S’a născut la 1823 In satul
desăvârşire pe terenul statului ungar şi că Membrii comisiunei europene a Du
.slav, oeea-ce se vede şi de acolo, oă au Hueilung din provioia Nganhui.
Maghiarii prin respectarea naţionalităţii lor nărei au plecat din Galaţi cu vaporul „Ca-
fost Invitat! şi studenţii sârbi şi oroaţl. La
în orl-ce moment îşi pot râsoumpera ooo- Coloman Tis*.a — bolnav. De vre-o rolus Primus“ pentru a lua parte la şedinţa
banchet membrul reuoiunei, Balent, a ridi-
donă săptămâni, Coloman Tisza e suferind.
operarea lor. oat un toast accentuând, că presenţa stu plenară, ce se ţine în fie-care an în portul
Sulina. După terminarea şedinţei se va da
Alaltăerl sâra i-s’a făcut aşa de rău, îuoât
Oât de mult îşi strică Maghiarii on denţilor oroaţl şi sârbi este o chezăşia a
un banchet la care vor lua parte toţi mem
oei din jurul lui au chemat doi medici. Pe
politica lor, se pote vedâ din următârele unirii fraţilor slavi, care are de scop res brii comisiunei.
esemple: In Ungaria de nord Germanii, sâu Tisza îl neliniştesoe respiraţia grea şi tuşea.
pingerea ataeurilor venite din partea ini
aşa numiţii Şvab din Ţips dispar încetai cu Un mare transport de cafea, pilele
micilor Slavilor. Advocatul Kabina a îndem Un sergent de jendarm! decorat
încetul, ei însă nu se maghiarisâză, ci se nat tinerimea slavă să-şi dea silinţa de a pentru fapta unui plugar român. Pe la aceste a sosit la Hamburg vOporul „Gra-
slovacisâzâ şi întăresc astfel pe duşmanii u
conlucra la egala îndreptăţire a naţionalită începutul lui August un biet oiobotar ro nada al societăţii „Hamburg-Amerika-Li-
cei mai mari ai maghiarismului. Magh’arii, , fiind-oâ naţionalităţile sunt egale acjl
mân George Ieşan, numit şi Turcu, din nie“ aducând 113.085 saci de cafea, în
ţilor
dâcă ar fi cuminţi, ar trebui să se folosâseă Părh&nţl (Bucovina) strîngea vrâscurl sub
numai în aoeea, o& trebue să plătâsoă dări
valâre de peste 13 milione franci. Acest
de orl-ce ocasiane oa să întărâscă posiţiunea transport e cel mai mare din câte s’au fă
mari. Dr. Wagner, membru, a golit paha iazul dela mâra d-Iui Popovicî din Costina
Şvabilor din Ţips faţă ou Slovacii, oeea-ce
rul în’ sănătatea Cehilor, âr un student şi na a luat sâma, că părăul este în creşcut vre-odată în Europa.
