Page 1 - 1901-11
P. 1
RED ACŢIUNEA, „frAZETA* iese în flăctre j\.
AlmiiistraţiMea şi Tipografia Abonamente pentru Anstro-Unearia:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şâse luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori net'ranoato nu se pri N-rii de Duminecă 2 fl. po an.
mesc.— Manuscripte nu se
retrimit. Pentru România şi străinătate:
Pe un an 40 franol, po şăse
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ie primeso la Adminlstraţlune tn N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la următorole
Se prenumeră la tdte ofi-
BIEOUE.I de ANUNŢUEÎ: oiele poştale din Intru şi din
tn Vlena : la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii ooloctori.
Nur. Augenfeld & Emerio Les-
ner, Hoinrioli Sohalek, A. Op- Abonamentnl pentru Braşct
pelik Naolif. Anton Oppelik. Admmistrafiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Gold- Târgul Inului Nr. 30, etaşiu
berger. Ekstein Bernat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Leopold(VII ErzsAbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
PREŢUL INSERŢIU NILOR: A N U L L X I Y . Cu dusul în casă: Po un an
o seria garmond pe o eol6nă 24 oor., pe 6 lunil2 o., potroi
10 bani pentru o publioare. — luni 6 cordne. — Un esemplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — AtAt abonamontele
fă şi învoială. — RECLAME pe oât şi insorţiunilo sunt a so
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Nr. 242. Braşov, Joi I (14) Noemvrie. 1901.
Adresa guvernamentalilor. unii că nu portă un limbagiu hota- corâneU s’ar gândi cât de puţin şi de încredere, la care oamera va răspunde
rît şi că conţine mulţime de germa la binele şi fericirea poporelor ne ou seriăsă voinţă şi cu zel neadormit. E
Când s’a cetit alaltăerî în ca nisme academice. maghiare? un semn liniştitor, oă mesagiul pune în ve
mera ungară proiectul de adresă, Caracteristică e observarea lui La ce alta ne-am şi aştepta dela dere ridioarea bunăstării materiale. Stărue
prin care majoritatea voesce se răs „Alkotmany despre veteranul c}ia- aceia, cari îuvaţă pe Maghiari se asupra pactului economic, oare de anî de 4b
44
0
44
pundă la discursul tronului, s’a „sgu- rist german, care în „Pester Lloyd facă politica naţională de acţî? fiind în suspens, păgubesoe interesele eco
duit clădirea de aplause. Toţi cei îi învaţă pe Maghiari a face poli nomice oele mai însemnate şi a oărui re-
44
ce conatituesc aşa numita „nouă tică naţională, ăr în dietă îi învaţă solvare norooăsă ar promova situaţiunea
41
44
partidă guvernamentală, „au'aplaudat cum „să se încredă necondiţionat Proiectul tarifului vamal co materială a ţării.
din răsputeri opera lui Max Falk, în guvern şi să se „alipâscă cu trup mun. Ministru-preşedinte Szell a Roşit alal In cauţiunea pactului, spune adresa,
44
44
care a fost însărcinat de comisiune şi suflet de el; despre acel cjiarist tăerî sâră în Viena şi în deoursul loi de punctul de privire al Ungariei e clar şi
cu compunerea proiectului de adresă. care dela 1867 a şi dat acest esem- erî a conferit cu miuistru-preşedinte Koer- inespugnabil, fiind-oă se basăză pe legi
A doua c}i după-ce s’a făcut cu plu, căci a urmat pănă acuma cu ber esclusiv despre desbaterile proxime asu sancţionate. Ungaria ţine neclintit la acest
noscut acest proiect — cum bine a credinţă încă fie-cărui guvern şi i-a pra tarifului vamal comun. Szell a conferit punot, dăr reounăsoe, că interesele oomune
44
precis oposiţiunalul „Alkotmany — votat tâte proiectele pănă la cădere; în privinţa aoâsta şi ou contele Goluchowski, ale Ungariei şi Austriei fiind importante şi
toţi învăţaţii scriitori de articole şi de aceea şi merită ca guvernul şi a oărui părere încă a ţinut să o asculte, numărăse, înoheierea paotului vamal şi co-
corespondenţi liberali şi cazarî câţi toţi factorii liberali să-l sărbătorâscă fiind ministru comun de esterne un factor meroial e în interesul ambelor părţî, pre
se află în Ungaria, au preamărit prin scrisori şi deputaţiunî din inci în ce privesoe iniţiarea oonvenţiilor oomer- supunând, că acest pact e de natură, oa
acest proiect de adresă şi au îm dentul jubileului său. oiale internaţionale, carî stau în legătură avantagiile lui să contrabalanseze jertfele,
pletit cununi de lauri pentru cel ce Cam cu aceeaşi ironia scrie des cu tariful vamal. ce le aduce Ungaria când pentru un timp
l’a compus. pre proiectul de adresă şi despre 6re-oare renunţă la dreptul de liberă dis
Nu tot aşa au fost încântaţi de ce-1 care ,1’a compus şi organul punere.
44
putaţii minorităţii oposiţionale şi kossuthist. Reamintesce mai cu „Novoje Vremja despre Unga Cu oestiunea acăsta stă în strînsă le
mulţi chiar din majoritate de acest sâmă, că Falk a fost atletul „vechei ria. Tot din inoidentul visitei marelui duce gătură stabilirea din nou a tarifului vamal
ru
proiect, cum asigură aceeaşi f6iă. gardo care când cu felicitarea de Nicolajevicî la Budapesta, 4i& l rusesc „No general. Interesele agrare sunt, carî în pri
44
cjicend : anul nou adusă ministrului-preşedinte voje Vremja“ a publicat un articol despre mul loc trebue luate în considerare aici,
„Cu-o limbă maghiară de The- Szell, causase mare zarvă în parti Ungaria. Fâia rusâsoă pice, că Ungaria ar fiind-oă agricultura este şi a4î stîlpul prin
resienstadt (suburbiu din Budapesta) dul liberal şi era p’aci să provâoe o face un lucru cuminte, dâoă ar garanta cipal al bunăstării materiale a Ungariei şi
proiectul de adresă îi vorbesce Re scisiune în sîuul lui. „Dâr timpul Slavilor o esistenţă naţională suportabilă, prin urmare agricultura trebue luată în
44
gelui în numele nouei diete. Leali aplaneză multe esclamă fâia kos- ca ei să nu fiă avisaţî la apărarea şi scu apărare în tarifele vamale, ce se vor pre
tatea lui este linguşire lipsită de sutbistă. tul Rusiei. N’ar trebui ca Maghiarilor să le găti. De va suooede acăsta, se va da cel
lineţă; guvernamentalismul său este Proiectul de adresă pune cea cadă greu acăsta, oăcî ei trebue să soie, puţin un impuls şi industriei, oare afară
supunerea fără de sentimentul pro mai mare greutate, ca şi discursul că Rusia nu e în contra esistenţei Unga de aoăsta trebue sprijinită, desvoltată şi
priei demnităţi; discursul tronului tronului, pe cestiunile economice. El riei acum oând germanismul se întinde tot întărită.
este piesa musieală a lui Coloman discută cele mai importante pro mai mult spre Orient şi se întăresce tot A treia oestiune, ce va trebui să preo
oe
Szell, la acăsta Max Falk a scris bleme economice şi tratâză mai în- mai vădit. Austria — cp „N. V.“ — e cupe dieta, este cestiunea convenţiunilor co
variaţiunile; n’a fost bună nici piesa tâiu de pactul cu Austria, apoi des sguduită în tăte membrele ei şi în Ungaria merciale. In privinţa aoăsta urmăreso o po •
originală, ăr variaţiunile au căcjut"... pre tariful vamal general şi în urmă abia dâoă se va afla bărbat politician, care litioă comeroială păgubităra Ungariei toc
Aplausele cele „sguduitdre sunt despre tratatele comerciale. s’ar pută încrede, că după sdrobirea Aus mai acele state, ou cari Ongaria se află îu
41
floricele, eu cari (jiariştii şi raporto Cu privire la aceste espunerî triei pangermauismul va respecta integri strînse legături amioale. Adresa speră îusă,
tatea Ungariei. — Ou vădită satisfacţiă foia
rii diferiţi, împodobesc în articulii cjice cţiat’ul kossuthist, că până lui oă aoăsta politică oomercială nu va altera
şi corespondenţele lor pretinsul succes Max Falk „scie aşa de bine să aducă lui Ugron-Bartha ia notă despre articolul raporturile de alianţă politică.
44
epocal al veteranului înainte mer în armonia contrastele , scie să clă- făiei rusesoî. Intru oât privesoe pactul finananciar cu
gător Falk. Cronica celor mai ne- dâscă poduri ÎDtre puterile ce-şî stau Croaţia-Slavonia se pâte spera, oă prin bună
preocupaţî însă spune, că aplausele faţă în faţă ; în politica esteriără, ca Adresa de răspuns la mesagiu. voinţă reciprocă va sucoede a resolva şi
n’au fost nici pe departe aşa de şi în politica interidră este cristali- oestiunea aoăsta pe basa dreptăţii şi echi
ar 3
grozave, că chiar din sinul partidei sat în până diplomată a 4i i ktflui In şedinţa de alaltăerî a dietei ungare tăţii.
guvernului ămeuii ‘au aplaudat mai „concertul vecinie al puterilor . raportorul Max Falk a cetit proiectul de Cu multă interesare aştăptă ţăra sta
44
mult siliţi şi că cei mai mulţi au Ce să cjicem noi despre proiec răspuns la mesagiu, ca operat al comisiunei bilirea contingentului de recruţi, oestiune,
criticat proiectul şi cuprinsul lui. tul de adresă, care nici măcar c’un alese spre acest scop. oare taie adânc în viaţa familiară a tutu
Unii au aflat că e lipsit de idei, alţii cuvent nu ne dă se eunâscem, că cei- Adresa mulţumesce mai întâiu Majes- ror claselor poporaţiunei şi atinge fărte
că e croit după un şablon, şi erăşî ce vor se represent* ţâra înaintea tăţii Sale pentru salutarea graţiosă şi plină simţitor raporturile finanoiare ale statului.
FOILETONUL „GAZ. TRANS“. dâcă n’ar fi aplecată comuna să repare pe nostru puse condeiul jos, ceea-ce însemna, — Trebue să fie aşa! — se au4i
cheltuiala proprie drumul de pe hotar, care că voiesce să ia cuvântul. o voce.
(7) duce la Măgărenl. Peste tot acăstă între — Domnul notar vrâ să vorbâscă — — O livadă rămâne tot livadă — ob
bare, acest proiect nu era pe placul mem se audiră mai multe voci din adunare. servă o altă voce.
Natură si Yietă. brilor comunei, aceşti patres conscripti, şi — Eu vrâu numai să fac observarea,
unul din ei se şi ridica şi-şî spuse părerea că cu toţii sunteţi nisce proşti — răspunse — Primăvara nici nu poţi trece prin
De E. Sienlciewicz, trad. de I. C. Frunză livadă — adause a treia voce.
cjicând între altele, că el nu vede trebuinţa notarul liniştit de tot.
— Continuare. —
de a face vre-o reparatură, deore-ce ome Forţa unui discurs într’adevăr par In urma acestei desbaterl că4u pro
Ast-fel comuna, fără nici un amestec nii pot trece cu carăle peste livada lui Pan lamentar, chiar când e ţinut pe scurt şi punerea ca livada lui Pan Soorabie-wski să
44
al „inteligenţei îşi conducea afacerile, nu Scorabie’wski. Dâcă acest domn ar fi fost concentrat, este tot-dâuna forte mare. Ast se folosâscă ca drum provisor, se primi
simţia lipsă de alt ajutor, ci se ocârmuia de faţă la şedinţă de bună sâmă ar fel şi în caşul de faţă, după aceste cuvinte proiectul venit dela cârmuire, şi se făcu un
simplu după mintea Prostovenilor, care fi protestat: pro publico bono. El însă nu pline de măduvă ale notarului, prin care arunc pe comună după devisul cheltuelilor,
ajunge pentru comuna Prostovenl, întocmai era de faţă, căci ţinea la principiul ne- se făcu un fel de protest atât în potriva ce li-s’au propus. Simţul de drept şi de
cum după acelaşi principiu — diceau ei— intervenţiunei. Propunerea înţeleptului sena propunerei din oestiune, cât şi peste tot dreptate avea rădăcini aşa de tari în su
pentru Paris ajunge mintea şi priceperea tor de bună sâmă s’ar fi primit unanimii r, în potriva politicei administrative din co fletul membrilor din comuna Prostovenl,
Parisienilor. De altmintrelea se scie, că dâcă Pan Zolcikiewicz nu ar fi fost invitat muna Prostovenl, membrii acestui corp, încât fie-care s’a învoit cu aruncul stabilit,
simţul practic, aşa 4icând „mintea sănătâsă cu o di mai înainte la masă din partea membrii comunei se uitară unii la alţii cu nimenea nu se subtrase dela plătirea lui,
a ţăranului face mai mult, decât introdu proprietarului livedei, despre care era vorba. groză şi începură să se scarpine în cap, afară de primar şi de consilierul Gămulea,
44
cerea unui element străin, „inteligenţa , La masă a istorisit el cuconiţei Iadvriga acest nobil organ al judecăţii, ceea-ce nu cari, ca lucrările să mârgă mai iute, luară
44
şi cum-că ţăranii, încă dela nascere, aduc scena cu sugrumarea a doi generali spa însemna alt-ceva, decât, că cu toţii sunt asupră-le grena sarcină de a supravegbia
cu sine „mintea sănătosă , nu mai încape nioli, scenă ce o cetise în „Isabela de Spa- îngânduraţi şi se preocupă adânc de cestia şi controla reparaturile. Trebue să obser
44
u
nici- o îndoială. Lucrul acesta se pâte vedă nia , ediţia d-lui Breslauer. După masă, pusă la ordinea (jilei. După o lungă tăcere, văm, că acâstă jertfă desinteresată din
şi din modul cum hotărăsc ţăranii trebile când s’a depărtat, a simţit în mână ceva îu fine luâ cuvântul unul dintre represen- partea primarului şi a consilierului Gă
44
comunei. — Tocmai se ţinea o şedinţă; toţi „sunător , de aceea acum când se desbătea tanţî şi întrebă: mulea, ca orî-ce virtute, care trece peste
membri erau de faţă. Se puse la ordinea dilei cestia cu livada, în loc ca să ia la procesul — Şi ore pentru-ce? priceperea omului de rând, a deşteptat
o întrebare venită dela locurile mai înalte, verbal propunerea, ce se făcuse, notarul — Pentru-că sunteţi nisce proşti! âre-care pismă în cercul celor-lalţl consi-