Page 10 - 1901-11
P. 10
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 244. —1901.
îufiinţării a doue biseriol catolice în Alba cei cari au apelat la concursul amintitelor Afrioa-de-Sud. In legătură ou aeâsta se Hamburg în America 8771 de suflete, din
nia şi a unei şcâle austriaca în Albania. — grupuri unguresc!, oi conducătorii aces anunţă, oă un mare număr din membrii cari 1725 erau supuşi austro-ungarl. Cei
Se mai obligă Porta, ca fără consimţămân tora ll-au propus Românilor oompromisul. liberali ai parlamentului se vor asocia şi mai mulţi s’au dus îu Statele-Uuite. In pri
tul Austro-Ungariei să nu dea concesiuni După cum ni-se mai oomunioă, ati la interpelare. Cerourile guvernamentale mele 9 luni ale anului acestuia au emigrat
asupra monopolului de chibrite în Turcia, tudinea alegătorilor româol, în frunte ou o sunt consternate, temându-se ca acţiunea de tot priu Hamburg 69,036 persone.
dâcă astfel de concesiuni nu .unt garan parte dintre preoţi şi ou toţi învăţătorii liberală, pe tema aeâsta, să nu pună oabi-
Duelul dela Insterburg. Iu mod pe-
tate prin contract. — Mai departe Porta a româuî, a foat aşa de dâmnă şi plină de notul îu minoritate.
riodio ne vin soiri despre dueluri cu sfîrşit
plătit despăgubiţi însemnate la trei supuşi energie, încât a impus tuturor şi a făcut
Agitaţiune carlistă din Spania. mortal, oarl justifioă părerile nostre susţi
austriac! şi a aprobat pretensiunea amba să-şi mai plece puţin nasul şovinismul cel
Soiri sosite la Madrid dela prefecţii din nute într’o serie de articole asupra iraţio-
sadorului Calice, de a-se trimite un tribu atât de ÎDgâmfat.
Nord, samnalâzft noue agitaţiuni ale comi uabilitâţii duelului. Soirea oe ne vine acuma
nal ales pentru a resolva cestiunea litigios*,
tetelor carliste. De altă parte, ministrul de din Germania le întrece pe tâte. Locote
ce s’a ivit între societatea căii ferate aus
triaco şi guvernul turceso în afacerea por Din străinătate. interne a primit comunicarea unei reso- nentul Ourt Blaskovitz din reg. 147 de
turilor dela Salonic şi Dedeagăol, precum luţiunî luată de o federaţiune de revoluţio inf. era îu ajunul căsătoriei. înainte de a
şi în afacerea pretensiunilor bănesc! însem JRusia şi cestiunea balcanică, pia- nari, oa la prima manifestaţie carlistă, să se despărţi de viaţa de fiâoău, a dat un os
rul bulgăresc „Vecerna Posta afirmă, că în ia hotărît posiţiune pentru împedeoarea unui păţ camarazilor săi. La acest ospăţ se îm-
u
nate ridicate de societate. — Privitor la
6
despăgubirea sumei de 90.000, ce au por- ultimele cji' cabinetul din Petersburg a răsboiă oivil, deci contra lui Don Carlos. bătâ şi mergând spre casă cade pe stradă
tins’o supuşii austriaol pentru pagubele, ce trimis o notă confidenţială guvernelor bul şi adârme acolo. Doi oatnaraZl găsindu-l
le-au suferit ou ocasiuuea turburârilor ar gar, sârb şi muntenegrean, atrăgendu-le în acestă situsţiă, vrâu să-l ridice, el fiind
mene din 1895 şi 1896, s’a făcut o învo atenţiunea ca să veghieze pentru-ca la grani SOIRILE DILEI. ameţit se apârâ şi-l lovesoe pe unul. Acâstă
ială între Portă şi marele ambasador. ţele lor dinspre Turcia să nu se întâmple lovitură aplicată de un iaoonseient a tre
inoidente, şi asta ca un reflex al aoţiunei — 2 (15) Noemvrie. buit'să fiă motivul duelului după înţelâpta
energice întreprinsă de Franoia în oontra O aniversare. Acjl 2 Noemvrie v. Re judeoată a consiliului de onâre. A doua <ji
Alegerile eomitatense în Săcele.
Din Săcele ni-se oomunică, că acolo a fost Turoiei. piarul adaogă, că Rusia şi cele gele şi Regina României vor serba a 32-a Blaskovitz se duoe la mirâsa sa, la Deutsch
lalte puteri interesate la menţinerea păeei aniversare a căsătoriei lor. Eylau, de unde este ohernat telegrafic la
erl mare luptă la alegerile de îutregire ale
în Balcani, au asigurat guvernela din Bel Insberburg şi pus în faţa pistolului oame-
membrilor congregaţiei eomitatense. Aoâată întrunirea electorală antisemită
grad şi din Sofia, că atât cestiunea macedo radului său Hildebrand. Duelul avuunsfîr-
luptă e caracterizată şi prin faptul, că oele din Viena. Apropiindu-se alegerile oomu-
neană, cât şi acea a Vechei Serbii vor fi re şib tragic, Blaskovioz fu rănit de mârte şi
peste 900 de voturi ale alegătorilor, cari uale în Viena, partidul antisemit sâu oum
gulate pe cale pacînicâ şi spre satisfacţia po peste două âre îşi dădu sufletul. Afaoerea
au luat parte, s’au împărţit între 10 candi se mai numesce ofioial: partidul social-creş
pulaţiilor creştine, printr’un plan de re acesta a produs sensaţie enormă în Germa
daţi. Alegătorii Români au luat parte în tin, a început deja a-se mişca. Luni sâra a
forme, pe care Sultanul va trebui să-l pri- nia şi va fi adusă şi în parlament.
număr mare, 69, în frunte cu tînărul preot avut loo o îutrunire antisemită convocată
mâsoă.
Romul Verzea. Participarea Românilor a de societatea progresistă „Eintracht în Capitalul strein în România. In
u
fost o urmare a unui compromis, ce l’au în Influenţa englesă la Constanti- sala Dreher. La aoâstă întrunire an luat rapârtele consulare austro-uugare se serie
cheiat cu grupul inspectorului şcolar Kileny nopol. Publicaţiunea franeesă „Mâmorial ouvântul deputaţii Spitaler, Schnabl, Pro- asupra acestei oestiunl următârele: Firma
la care în momentul din urmă s’a mai ală Biplomatique află din Londra, oă guvernul haska, Steiner, Dr. Lueger. Sala 9ra tixită belgiană de export Lomaehe a înfiinţat o
a
turat un mie grup de alegători unguri. S’a britanic a consiliat în ultimele cjile pe Sul de alegători şi însufleţirea era mare. întreprindere în pădurile de pe teritoriul
convenit numai şi numai cu privire la ac tan, ca să pue capăt diferendului ou Fran oomuuei Glogava (Gorj) pentru fabrioarea
Sânţirea bisericei nou'edificate gr.
tul electoral, aşa că să fiă aleşi din sînul oia. Se observă o prietiuiă acoentuată între de doge, pe care le esportâză în Fraucia
cat. din Salva se va oelebra în 24 No
Românilor d-1 Romul Verzea, âr din sînul Turoia şi Marea-Britanie, pe când influenţa şi dulapi pentru căile ferate, pe oare le
vembre a. c. la 8 âre a. m. După săvîrşi-
grupului amintit oonduoătorul acestuia Ki- Germaniei la Ooustautiuopole deoresoe. esportâză în Belgia. Acestea se transpor-
rea actului de sânţire va urma banohet la
leny; încât pentru ceilalţi 2 candidat! s’a Porta a fost posibil surprinsă, vădând, că tâză ou carele la Turnu S -verin, unde le
1 6ră p. m. în localitatea şoâlei confesio
făcut concesiune grupului al doilea, oare chiar după oe s’a făcut, în momente atât pun pe vapâre şi le transportâză prin Ga
nale. Tot ou acâstă ocasiune se va aranja
s’a alăturat la oompromis, ca să fie candidaţi de oritioo financiare, o primire strălucită laţi şi marea nâgrâ în apus. — Firma Kohr
şi o petrecere cu joc îu favorul bisericei
Ştefan Kope jun. şi Bdlint jude în Baoifa- prinţului Adalbert al Prusiei, Germania nu & Onie din Olanda, oare a oumpărat în
pe lângă concursul tinerimei din loc şi jur,
lău, amândoi Oiangăi. s’a arătat amica Padişahului. Anglia a soiut primăvară mai mulţi porci din îugrăşătâ-
cu începutul la 7 âre sâra. Preţul d» in
Lista oontrară, ofioiosă ungurâscă, să profite da aoâstă situaţiune şi este luoru rele din Turnu Severin, a transportat 60000
trare pentru o persână 1 oor. 60 b., în fa
compusă din matadorii şoviniştî, cari for vădit, că cuvântul ambasadorului engles kg. oarne deporoîn Anglia şi Olanda, âr la
milie 1 corână. Suprasolvirile şi contribui-
mase garda lui Fombauer la alegerile tre are mai multă trecere ca oea a represen- începutul lui Noemvrie îşi va înoepe âraşl
rile marinimâse se vor primi ou mulţămită
oute dietale, era următorea : Henter Gâbor, tantulni imperiului german. Acest nou pres activitatea şi la iârnă va transporta o can
şi chita pe cale cjl&ristică.
fisolgăbirău reabilitat, Dr. Siilcâsă, advocat tigiu britanic va avea fără îndoelă conse titate mai mare de oarne sărată de porc
în Satulung, Masznilc Gyula, protopresbiter cinţa fârte importante în Orient la Ko- Nunţiul papal din Miinclien, Mon- şi de vacă în numitele ţări. Okilogramul
luteran în Săcele, Gyirâ Pista, notar în weyt, golful Persio şi în hinterlandul Ade- ! signore Sambucetti, dându-şl dimisia din de carne de porc (jambon) îl plâteso ou
PuroărenI şi Dr. Polca medic de cerc în nului. i causă de bâlă, în locul lui fu numit Mgr. 65 bani.
Săcele.— Afară de aceştia şi de cei de sus, Tarnassi, actualmente uditore la nuncia-
1
Conflictul franco-turc. Lui „ Voss. Planurile cetăţii Cracovia—furate.
şî-a mai pus coudidatura şi notarul Busz tura din Viena.
11
Zeitnng i-se scrie din Constantinopol, că Din Lemberg se auunţâ, că înaintea tribu
din Turcheş.
cerourile diplomatice de acolo pretind a sci, Pentru masa studenţilor români nalului penal de acolo se urmâză de trei
La alegere a învins lista cea dintâiii,
oă Rusia nu s’a bucurat de loo de prooe- din Braşov a mai întrat: dela Lucian Y. Zile dezbaterea unui proces interesant:
cu deosebirea, că în locul ţăranului Bahnt
derea Frauoiei. Rusia nu vre să audă mai Bologa suma de 20 cor. întru amintirea dispariţia planurilor oetâţii Cracovia. Nu
a reuşit să fiă ales Henter Gabor ou
ales despre oresoerea influenţei bisericei răposatului său unchifi Mărinel Ios. Puş- mai cetirea actului de aeusâ a durat trei
majoritate de un vot. Ceilalţi matadori şo
romano-catolice în Turcia. Se vorbesce, oă cariu, din incidentul aniversarului morţii Zile. Alultăerl a fost ascultat aousatul prin
viniştl ai Săcelelor au oătjut de-arândul.
pe timpul oonfliotului, Austro-Ungaria şi Ita acestuia în 17 1. o. — Suma aeâsta s’a de cipal Stiller.
Cei oe au eşit învingători din urnă
1
lia au adoptat un puuot de vedere din oele pus la „Fundaţiunea Valeriu Bologa' pentru
sunt: Andrei Kilenyi inspector şcolar reg. 160 chilometri pe oră. Mai multe
mai hot&rîte. masa studenţilor. Esprimăm mulţ,urnitele
ou 110 voturi; Romul Verzea, preot cu 98 Ziare din Germania anunţă, oă „Societatea
nâstre pentru nobilul dar. — Bir. şcâlelor
voturi; Ştefan Kâpe jun. cu 95 voturi şi O interpelaţiune monstru. Sir Wi- de studii pentru trenuri accelerate cueleo-
medii gr. or. române.
Henter Gabor ou 93 voturi. lian Harcourt şi-a manifestat intenţiunea să tricitate din Berlin a fâout probe pe liuia
u
Aoeştl patru au fost proclamaţi aleşi interpeleze guvernul asupra funcţionării Emigrări. Din Bamburg se sorie, o militară Marienfelde şi Zossen şi a obţinut
Mai e de a-se nota, că nu Românii au fost neumano a lagărelor de ooncentraţiune din în luna Septemvrie 1901 au emigrat prin bune resultate. După oum erată oele două
departe şabăs !*) Aşa stă scris în iurispru- După acestea consilierii se îmbărbă — Nu-i adevărat! nu-i adevărat! — nou, apuca pe Rizepa de chică; ^Rizepowa
denţă şi dâcă nu credeţi, uitaţi-vă în pro tară şi începură mai ou dinadinsul la striga Rizepowa desperată—nu m’am plâns în începu să ţipe să câră ajutor, când de-o-
cedură'.... Şi ce este dâcă s’a şi băut la fa Rizepa: contra lui, nici odată nu mi-a făcut vr’un dată un consilier o înbăţâ de căfâ şi o
cerea contractului? Ce are a face? Par-că — Ce mai vreai, hrean ţi-ai cumpă rău bărbatu-meu. 0, Isuse Cristâse, ranele aruncă pe uşe afară, dându-i şi un ghiont
voi nătărăilor nu beţi tot-dâuna şi prin rat, hrean să mănânci. tale dulci DumneZeule,... s’a apropiat dâră ţâpăn în crucea spinării; cei-lalţl stimabili
tote locurile? — Doră nu eşti băiat de şese ani ? sfârşitul lumei! consilieri se alăturară pe lângă pandur, îi
Chiar Ziua dreptăţii cu cumpăna în- Dâră scii ce faci? Primăria însă se puse să judece din dădură ajutor şi tîrîră pe Rizepa de păr
tr'o mână şi ou sabia în cealaltă să se fi — Şi-apoi şi în miliţie n’are să-ţî ia nou şi rosultatul a fost, că nu li-s’n luat pănă la coteţul porcilor. Notarul în timpul
furişat de după cuptor şi să fi stat înain capu. în băgare de sămă plângerea acestor doi acesta introduse în registrul amendelor:
tea consilierilor, nu s’ar fi înfiorat mai — Când te va chema să pleci, îţi iai âmenl, ba din contră înalta primărie, în „dela Vavrisie Rizepa 1 rublă şi 25 oopeicl
u
tare, decât, când au auZit de tribunalul o slugă în curte şi-ţi pâte purta gospodă zelul ei de a apăra viâţa Rizepowei şi a pentru cheltuell de cancelărie .
maritim, de iurisprudenţâ şi de procedură. ria şi grija nevestei. copilului, a hotărît, ca pentru singuranţă, Rizepowa plecă în nescire la pustia
Multă vreme a durat o linişte adâncă şi Se făcu un rîs în întrâga adunare, Rizepa să fie închis două Z^ î* coteţul ei de colibă. Ea nici nu mai vedea cu
6
1
numai după o bună bucată de vreme în când se rostiră vorbele de pe urmă. No porcilor. Afară de aceea, ca să nu-i mai ochii, se împedeca de fie-care pâtră, îşi
cepu Gămulea cu voce domolă, âr toţi cei tarul însă îşi deschise din nou gura şi o puieze prin cap ast-fel de idei păoătâse, & împletecea manile desperată şi se văieta
de faţă, speriaţi, că are curajul de a vorbi linişte sărbătorâscă conteni rîsul. fost condamnat să plătâscă şi amendă de într’una: of! of!
în acâstă afacere, ascultau ca şi înmăr — Voi nn vă cunâsceţl dreptul, voi două ruble şi cincî-ZecI de copeici pentru Primarul cu consilierul său Gămulea
muriţi : nu sciţi, când trebue să vă amestecaţi — lada cancelăriei. Rizepa însă, când auZi de merseră cu paşi domoli cătră cârciumă.
— Aşa e! Cine-va vinde un cal şi Zise el — şi când să tăceţi ca pescii. Cu acâstă blândă judecată, începu să sbere Primarul comunei Prostoveni avea o inimă
face cinste, bea; altul vinde un bou, un privire la aceea, că Rizepa a ameninţat cu sălbatic, că el nu va întră în coteţul por bună, şi ast-fel făcu următârea observare:
porc şi cbeltuesce pe băutură, face aldă- mârte pe nevastă-sa şi copilul şi a amenin cilor. întru cât privesce însă amenda în — Nu-i vorbă îmi pare rău de fe
maş. Aşa e obiceiul între omeni. ţat mai departe, că va da foc casei sale bani, arunca jos — nu două, ci cinZecî de meia asta. Ar trebui pote să-i mai dau
proprii, aveţi tot dreptul să vă amestecaţi, ruble, ce le-a fost primit dela primar şi ceva pe d’asupra,... să-i mai dau o ferdelă
— Bine Zice, şi noi am băut, cum e
şi aveţi datoria să nu lăsaţi să trâcă uşor striga: „Să le ia cine vrea!“... Se făcu un de mazere.... bai, ce Zi°I-?
obiceiul din bătrâni — adause primarul.
aşa-ceva. Fiind-că Rizepowa s’a plâns aci sgomot înfiorător. Pandurul cancelăriei voia (Ya urma.)
*) ŞabSs, serbarea Sâmbetei la Ovrei, când despre aceste ameninţări, nu trebue să să apuce pe Rizepa, dâr acesta îi trânti
nu fac şi nu întreprind nimic = s’a isprăvit. o lăsaţi să plece fără să i-se facă dreptate. un pumn în ochi; pandurul se repeZi din
