Page 101 - 1901-11
P. 101
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese îaMcireiji.
Aâmistraţiiiiiea şi Tipografia Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şAse luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancate nu so pri- N-rii de Duminecă S fi. pe an.
moso.—Manusoripte nn se Pentrn România şi străinătate:
retrimit.
Pe un an 40 franoi, pe şAao
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
•a prlmeao la Admlnlstraţluno in N-rii de Duminecă 8 franoi.
Braţov şi la nrmătdrele Se pronumoră la tote ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: ciele poştale din întru şi din
in Vlena : la N. Dultes Naolif., afară şi la d-nii oolootori.
Nux. Augonfeld & Emeric Les-
ner, Heinrich Sclialok, A. Op- Abonamentnl pentrn Braşii
poliit Naehf. Anton Oppelik. Admmistrafiunca, Piaţa iraie.
In Budapesta: la A. V. (Jold- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
berger, Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 cor-, pe şAse
Leopold(VII ErzsAbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 cor.
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R : A N U L L X I Y . Cu dusul în casă: Pe un an
o soria garmond pe o colina 24 oor., pe 6 lunII2 o., petrei
10 bani pentru o publioare. — luni 6 corAne. — Un esemplar
Publicări mai deso după tari 10 bani. — Atât abonamentele
fa şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunilo sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 263. Braşov, Miercuri 28 Noemvrie (II Decemvrie). 1901.
Ameninţările lui Koerber. spre a nimici concesiunea, ce le-o vrend a-le cjice: „băgaţi de sbmă, gară etc. — „Budapesti Hirlap reproduce
u
făceau Cehilor ordonanţele de limbă căci la cas, când nu se va stabili o şi el o parte din artioolul lui Steinacfcer şi
Din Yiena ne sosesc scirî se- privitor la limba internă oficială; înţelegere cu Cehii, puteţi pierde ca un fel de protest în oontra spuse
rihse. Situaţiunea politică a ajuns a le-a şi succes a face se se casseze încă şi mai mult!" lor lui fioe, că cuvântul Ungar este
fi f6i’te Încordată. T6te încercările acele ordonanţe, er acum se tragă ei ooncepţiunea statului naţionalist federal, îu
guvernului de-a dobendi vre-o so- înşişi dungă peste t6te şi se primâscă care şi naţiunea maghiară este numai o
în dieta ungară s’au continuat erl,
luţiune mulţumitbre, cel puţin pen de bună voiă situaţiunea contra că în 9 Dec., desbaterile asupra petiţiunilor. naţionalitate ca bună-6ră Bunievaţii sâu
tru un timp bre care, au remas za reia au luptat? Vendii. Ou acâsta, firesce, „Bud. Hir. nu
M
Raportorul PerOnyi propune, ca petiţia re
darnice. Din primăvară pănă în Asemenea din punctele de ve se pbte împăoa.
lativă la conoedierile militare să fie trans
tomna a durat tbtă strălucirea înţe dere ale intereselor germane, ce sunt
pusă ministrului de honvecjl. Molnar cere,
lepciune! politice a ministrului-pre- îndreptate în contra întăririi slavis
şediute Koerber. Acum înse i-s’aîu- mului, Germanii austriacî sunt şi ca să se predea recomandându-se atenţiu- Szell despre emigrări.
nei deosebite a ministrului. La acâstă ces-
fundat. Nu mai pote face nici un vor fi întotdeuna contra înfiinţării unei în şedinţa dela 6 Dec. a dietei, Frau-
tiune au mai luat cuvântul OJcolicsanyi, Bu-
pas înainte. universităţi cehice îu Briinn. oisc Kossuth a reoomandat guvernului să
zâlh şi Madarasz. Szell oere să fie transpusă
Pe lângă numerbsele dificultăţi, Şi cu tbte aceste, cum stau acjî ia în deosebită considerare adresele celor
simplu, fără recomandaţi©. E de părere, că
cu care are a-se lupta guvernul aus lucrurile, anevoie se va pute încheia concedierile să se facă în caşurile, când s’ar 26 comitate, cari cer luarea de măsuri pen
triac, s’au mai adaus acum şi pro pactul economic cu Ungaria, fără tru împiedeoarea emigrărilor.
testele şi demonstraţiunile anti pru- ca mai înainte se li-se acorde Cehi constata lipsa de munoitorl. Eossuih Fe- Ministru-preşedinte Szell luând ou-
siane din Graliţia, car! îi pot crea lor cele doue mari postulate ale lor; renez vorbesce despre importanţa dreptului vâutul (fise: în causa emigrărilor se reoer
de petiţionare. Szell reounosce şi el acâstă
neplăceri în raportul cu împărăţia posiţia ce-o ocupă aceştia în parla măsuri şi reglementări forte seriose. Deja
importanţă. BeOthy Akos gâsesoe contradicţia
germană aliată. ment e prea tare, decât ca se se anul trecut a declarat, că ţine să se ocupe
în enunciaţiunile ministrului. Acesta îi re
Tote aceste ar fi nimica, dbcă potă trece la ordinea cţilei peste pos serios ou cestiunea acâsta. Cestiunea emi
plică lui BeOthy combătându-1. Dieta pri-
pacea între popore ar fi restabilită tulatele lor. grărilor s’a atins şi în discursul tronului,
mesce propunerea raportorului. După pausă
în parlament şi în ţâră. Dăr, după Consideraţiunî de feliul acesta şi la timpul său are de gând a faoe pro
Csăvolszky L&jos cere măsuri urgente în
cum stau acjî lucrurile, pacea nu se vor fi constrîns pe ministru-preşe- puneri în afacerea ei.
favorul lucrătorilor fără munoă. Visontai
pbte dobendi decât prin mari jertfe. dinte Koerber a face în şedinţa de Una dintre modalităţile împiedecării
Ianos cere constituirea unei comisiunl, care
A sosit rendul Cehilor din Boemia acjî a camerei austriaco nisce de emigrărilor este de a-se lua măsuri oontra
în 8 dhe să raporteze asupra acestei ces-
ca se-şî realiseze postulatele, fără de clarări fbrte seriose şi importante, lor pe cale eoonomică. Altă modalitate ar
tiunl. Vdzsomyi spune, că oausa lipsei de
cari ei nu se mai pot linişti. ce au produs mare sensaţiune. fi să se controleze strict uneltirile agenţi-
muncă este a-se căuta în situaţia econo
Presiunea cea mai mare vine Nu i-a mai remas alta lui ţilor străini, cari amăgeso poporul nesciu-
mică, în desorganisarea muncei. Guvernul
prin urmare din partea Cehilor. Gu Koerber, spre a face bre-care pre tor şi promovâză emigrarea dmenilor strîm-
ar fi dator să vină cu o întrâgă serie de
vernul trebue se facă mari conce siune, decât a ameninţa cu disolva- toraţl materialioesce. Emigrarea nu p6te fi
reforme sociale, jîn privinţa timpului mun
siuni pentru a satisface postulatele rea parlamentului, ba chiar cu sis oprită peremtoriu priutr’o lege despre emi
lor. Mai mari jertfe înse trebue se tarea constituţiunei. cei şi a retribuţiei, însuşi statul dă rău grări, fiind-că acâsta ar însemna interzice
esemplu, căol la căile ferate f-urmenâză pe
aducă partidele germane, înainte Ultima şi cea mai estremăcon- rea liberei mişoărl. Este permis însă, ba
amploiaţi. Nu e permis a istovi forţa de
de tote ar trebui se renunţe la do secenţă a încurcăturilor interne de trebue chiar să fie regulamentată.
muucâ a lucrătorilor. Vazsonyi sprijinesce
rinţa de a restabili supremaţia ger acjî, va fi, efise Koerber, sistarea con Emigrarea să se restringă esolusiv nu
mană pe totă linia. stituţiunei, ceea-ce e sinonim cu propunerea lui Csâvolszky. mai la aceia, cari părăsesc ţâra pentru a
Din tbte resultă deci, că guver inaugurarea absolutismului. căuta muncă şi apoi ou câştigul muncei
nului i-ar veni mai uşor se se îm Ameninţarea acbsta a produs „Ungar" şi „maghiar". Nu de mult lor se reîntorc în patriă. Ideia fundamen
pace, se cedeze în privinţa limbei consternare în sînul Germanilor, cari am reprodus un articul al lui Steinacker tală a ministrului-preşedinte este, că căi ce
interne oficiale cehice, care şi aşa cu drept se tem, că după o astfel publicat în „ Grosskilcindaer Zeitung şi în vrâ să emigreze, ca să câştige mai mult,
a
timp de doi ani fusese introdusă de sistare a constituţiei pbte urma titulat „Ungar-maghiar şi Bocm-ceh . Auto acela sâ nu emigreze, adecă să nu părăsâsoă
u
prin ordonanţele de limbă desfiinţate rovisuirea acesteia şi federalismul. rul spunea în acel articul, că limba ma ţâra ca să rămână în străinătate, oi a-se re-
apoi mai târziu; i-ar veni mai uşor Cehii au primit ameninţarea mai in ghiară nedesvoltată nu p6te faoe deosebire întorce ârăşl în ţâra.'’
se cedeze şi în cestiunea înfiinţării diferent şi mai cu mult sânge rece între conceptele ungar şi maghiar „Ungar Emigranţii să păstreze contaotul ou
u
unei universităţi cehice în capitala deorece în caşul acela nu pot pierde este fie-oare loouitor din ţâra acâsta şi este ţâra proprie, să nu-şi piârdă în străinătate
Moraviei. aşa de mult ca Germanii. un concept politic ; „maghiar“ nu e oon- religia şi naţionalitatea, âr de-odată cu
Nu aşa Germanilor. Lor le vine S’ar părb prin urmare, căenun- oept politic, ci numai etnic şi însâmnă nu acestea sentimentele oe-i lâgă de patria lor.
fbrte cu greu a consimţi la aceste ciaţiunea lui Koerber a fost făcută mai pe Maghiarul-rassă. Nu esistă naţiune Mai trebue să ne îngrijim, ca emigranţii să
6
postulate. De anî de (fi^ ei luptă în linia întâiu la adresa Germanilor, politioă maghiară, ci naţiune politioă un simtă în străinătate mâna soutitâre a sta-
FOILETONUL „GAZ. TRANS". rată, oa şi cum ar măsura timpul trist şi atât din bucăţi călcate de terracotta uscată şi simţia din ce în ce mai rău, se desbrăcâ şi
de urît. din glod importat de afară. Pe păreţi atâr se vîrî sub plapomă.
nau pe ici pe colea modele de mâni şi de
Ferâstra atelierului dădea spre curte,
Lux in tenebris Încet, prin oare, dâoă treceai, ajungeai într’o gră pioiâre, restul era gol. Nu departe de fe- Propriu cjis nici nu era o b6lă deter
de II. Sienkiewicz. dină. Prin zăbrele se vedea încă verdele râstră atârna o mică Joglindă, de-asupra ei minată, care îl făoea să sufere, ci mai mult
un cap de cal şi un buchet Makart, înegrit o deprimare, o indisposiţie, o epuisare şi o
T6mna, mai ales în Noemvrie, vin bolnăvicios al ierbei, care-ţl vorbia deja
şi acela de colb. jale. Oeea-ce îi luase puterile, era epuisa-
0
une-orl nisce (fii aşa de umede, întuuecâse de morte şi de putrejune. Dâr arborii rea generală. El n’avea dorinţa să m6ră,
şi sombre, înoât chiar şi un om sănetos încă ou resturile lor e, ude, înegrit, de fruneje In colţ stătea uu pat acoperit cu o dâr nioî forţe nu mai avea să trăiâseă.
devine plictisit. galbene şi ca crengile lor ale oăror oon- plapomă mototolită, lângă el un scrin de Oiasurile lungi ale (filei negurâse i-se pă
De când Kamionka nu prea se simţia tururl se presentau în câţă cam nesigure, nâpte, pe care se afla un sfeşnic de fier.
bine şi nu mai luora la statua „Carităţii", păreau a fi murit deja cu desăvârşire. In Kamionka din spirit de economie nu-şl ţi reau ou atât mai lungi, cu cât el n’avea
pe nimeni lângă sine. Soţia lui murise înainte
vremea asta tioălâsă îl supăra mai mult, de- fie-oare sâră se aucliau printre ei croncă nea locuinţă separată şi durmia în atelier. de asta cu două-deel de ani, neamurile lui
oât chiar bâla. nitul oiârelor, cari veniau iârna din păduri Un paravan ascundea de obiceiu patul, locuiau în regiuni îndepărtate şi cu oolegii
In fie-care diminâţă, când se tîra jos şi de pe câmpuri în oraş şi fâlfăind din acesta era însă aouma dat ia o parte, pen-
n’avea de loc contact. In ultimii ani oolegii
din pat, îşi ştergea aburii de pe geamurile aripi îşi căutau în orengl sălaş de nâpte. tru-ca bolnavul să p6tă privi prin ferâstră şi
îl ocoliau, fiind-oă indisposiţia lui oresoea
atelierului şi se uita în sus, în speranţa de să vadă, dâcă nu se mai răsbună oeriul. O
In asemenea (file atelierul era sombru mereu. La început făceau mai mult haz de
a descoperi o sforioea de cer albastru, dâr a doua ferâstră, încă şi mai mare, era în
ca o cameră mortuară. Marmora şi ipsosul el, mai târdiu însă, când el deveni din ce
îu fie-care diminâţă îl aştepta o nouă des- plafond, acâsta era însă pe din afară aco
au nevoie de albastrul ceriului; în lumina îu oe mai curios şi orl-oe glumă îl irita,
ilusie. perită de colb, aşa că ohiar şi când era (fi
acâsta de colârea plumbului însă, oandârea chiar şi cei mai intimi întrerupseră cu el
O câţă grea ca plumbul atârna dea frumosă, lumina ce străbătea prin ea era
lor avea o nuanţă de jale. Figurile de ter- orl-ce raporturi.
supra pământului. De plouat nu ploua, şi tristă şi obscură.
racotta întunecată îşi perde&n claritatea li
cu t,6te aoestea chiar şi pietrile de pavagin Afară însă nu voia de loc să se înse I-se reproşa însă, că în cursul anilor
niilor şi luau nisoe forme nepronunţate,
erau asemenea unor bureţi plini de apă. nineze. După câte-va (file întnnecâse, norii devenise evlavios şi îi bănuiau sinceritatea.
apropo îugrozitore.
Totul era egrasios, alunecos, pătruns de se ooborîră jos ou desăvârşire, aerul era Răutăcioşii spuneau, că el şade prin bise
umedâla, la oare cădea din când în când Murdăria şi disordinea potenţau încă îmbibat de umecjâlă âr negura şi întunere- rici, ou scop de a atrage atenţiunea preo
câte o picătură diu cotiturile ulucelor, pro jalea, ce domnia în atelier. Pe podele ză- reoul deveniră şi mai dese. Kamionka, oare ţilor şi de a-şl asigura prin ei oomande.
ducând nisce sunete de o monotonie despe oea colbul formând un strat gros, produs pănă acuma se arunoa pe pat îmbrăcat, se Acesta era neadevărat. Evlavia lui nu is-
