Page 102 - 1901-11

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 263 —1901.

tutui ungar prin dispotiţiunî, cart îi ajută, prinde grâza, oând se ridică să vorbâsoă, aoi, a aranjat un „bazar de binefacere“ în
Budgetul Germaniei. Proieotul de
cum ar fi d. e. instituţiunile umanitare, căol soiu, că va spune o prostie, fiind-oă şalele spaţiose ale edificiului numit „Ko- budget german a fostpresentat la „Reiohstag .
w
şoâle, biserici, câştigare de muncă, bine­ n’are nici argumente, nici spirit. Singura nigsbau . între restaurantele şi oafenelele Oheltuelile prevădute se ridică la suma de
H
facere şi ajutorare. Asupra tuturor acestora „calitat,e“ pe care o are, este brutalitatea spaniole, franoese, italiano, orientale şi alte
2.349.742.456 mărci, faţă cu 2.354.121.046
va pregăti la timpul său un proiect de lui, cu oare calcă viâţa de drept împreună distraoţii, s’a deschis şi o cafenea în stil mărci în anul trecut. Cancelarul imperiului
lege. ou partidul sâu în tocmai oa o eireadă stre- românesc, la iniţiativa d-nei Benger, soţia a fost auforisat a cere un oredit estra-or-
chiată săraănăturile. Oum s’a putut să d-lui consul general român diu Stuttgart. dinar de 182 miliâne pentru cheltuelile
O mărime căc}ută. ajungă aoesta în scaunul preşidenţial ? Cafendua română constă din 2 săli, bogat estra-ordinsre şi a emite bonuri de tesaur
„Mulţi au plecat dela guvern. S’au dus decorate ou ţâsăturl şi covâre românescl aduse pănă la concurenţa sumei de 185 railione
In şedinţa de Sâmbăta trecută a die­ fără să soim pentru-oe ? Au venit şi şi mai anume din România, tablouri românescl: ve­ pentru a face faţă cresoerei eventuale a
tei ungare a venit la ordinea cj'lei petiţia puţin am soiut pentru-ce? Pe aoesta în9ă derea oraşului BuourescI, Sinaia ebc., âr trebuinţelor ordinare ale imperiului.
lui Barta Ferencz relativă la darea în ju­ l’a forţat parlamentul să pleoe. N’a fost în vre-o 16 dame şi domnişâre în costum na­
Împrumutul bulgar. Guvernul bul­
decată a fostului ministru preşedinte BanfFy. stare să faoă o lege a budgetului, nu şî-â ţional român din felurite judeţe din Ro­
Acâstă petiţie a fost motivată între altele 9ciut prooura mijlâoe de guvernare, s’a ou- mânia, serviau âspeţilor delicatese şi dul­ gar a depus la Sobraiiie proiectul de lege
prin nisoe comunicate publicate în „N. Fr. fundat mereu şi oând n’a mai putut gu­ ceţuri românescl. Un taraf de lăutari (Nemţi) relativ la aprobarea oonvenţiunei încheiate
Pr.“, în sensul cărora Banffy ar fi propus verna ou legile, se gândia să guverneze în oostum naţional român eseoutau doine cu sindicatul băncilor din Paris, pentru
suspendarea constituţiei. fără constituţie. Oposiţia l’a trântit dela şi hore românesc!. Ou satisfacţie pot măr­ contractarea unui împrumut de 125 milione
Petiţia lui Barta a fost pusă la dosar. înălţimea, unde era,’şi marele său partid nu turisi, că cafanâua română a ocupat locul franci, cu o dobândă de 5 la sută şi ram­
împrejurarea aoâsta dă prilej cji&ru- l’a salvat. Oând a căcjut însă, a eăcjut ridi- de frunte în serile acestea şi toţi visitatorii bursabil în termin de 50 ani, şi acela prin
lui „M—-g de a face nisoe reprivirî asupra eându-se prin graţia curţii. Unde este ispă­ bazarnlni au admirat mai ales frumseţea şi caro se acordă concesiunea Regiei mono­
u
personalităţii lui Banffy şi se miră cum şirea? Şi totuşi este: Nu-1 iau în semă. variaţia costumelor românesoî. polului tutunurilor societăţii anonime bul­
acest om, fără pregătire, fără alte calităţi Nu-1 consideră vrednio a deschide o discu­ Ohiar şi regele şi regina de Wiirtten- gare, constituită ou un capital de 10 mi-
afară de brutalitatea lui, s’a putut îaălţa ţie asupra lui. Pâte merge încotro l’or duce berg, cari au luat parte la deschiderea ba­ lioDe franci. Cursul de emisiune al acestui
în regiuni aşa de înalte. ochii. Asupra procedurei sale nu discută zarului, au fost mai satisfăcuţi de cele ce împrumut e de 82 jum. Drept garanţie a
Este interesant acest articol şi nu ne nimeni. Nu este nimeni, oare să se târnă au văcjut şi aucjit în cafenâua română. împrumutulai, se dau veniturile impositelor
putem reţine a nu reproduce din el oâte-va de el, nimeni, oare să-l laude, nimeni, care Tinerimea română de aici fiind invi­ asupra consumaţiunei şi producţiunei tu­
pasage. să se ooupe de el. A apus de pe orisont, tată şi introdusă de d-na şi d-nul consul a tunului, şi partea statului de 65 la sută diu
„M — g“ vorbind de istoria viitorului, S’a nimicit! — Requiesoat! participat în corpore, âr mulţumirea şi venitul net al Regiei. împrumutul este des­
care va fi drâpta judeeătore a faptelor tre­ Stă oum judecă un cjiar maghiar des mândria, ce o sirnţia fie-care la aspectul tinat la plata bonurilor de tesaur o&t>& di­
cutului, elice : pre „bărbatul de stat Banffy. atâtor podobe românescl, e uşor de înţeles. feritele bând. Termiuul de concesiune al
M
societăţii c-ste de 50 ani. Oonvenţiuuea tre­
„Da sigur se va mira istoria, cum de Este meritul d-lui şi d-nei Benger, oă au
a ajuns acest om de t6te dilele pe banca folosit ooasia dintre cele mai nimerite pen­ bue să fie ratificată de Sobranie pănă la
acusaţilor, în faţa unui tribunal, unde nu­ Corespondenţă din Stuttgart. tru a face cunoscut publicului german o 10 Decemvrie.
mai amintirea âmenilor mart se aduce. Studenţii români. — Serată românâseă. — parte din avuţiile şi podâbele, de oarl dis­
Omenii mari ort în bine, ori în rău. Oe fel Bazar de binefacere. — Cafeneua română. — Po- pune poporul român şi pănă acum nu toc­ SOIRILE DILEI.
de epocă a putut să fie aceea aşa dâr, în dâbe românescl. mai după merit cunoscute în streinâtate.
care un om fără nici o calitate a putut — 24 Noemvrie 1901. Noi cei de aici ne-am ţinut de dato^inţă — 27 Noemvrie v.
ajuuge la trâpta nea mai înaltă, unde pote Onorată Bedacţiane ! a-le mulţumi sincer pentru interesul şi de­ Broderii naţionale. Dibăcia de cari
să-l ridice pe cine-va oetăţenii ? Oe fel de votamentul arătat şi de data aoâsta, ca în
Ou plăcere vă aduc la ounoscinţă ur- dau dovada ţărancele nostre în confecţio­
naţiune a putut fi aceea, care a tolerat în multe altele, peDtru deplina reuşită a aces­
mătorele: narea şi gătâla veştmintelor lor, e ounos-
fruntea sa un asemenea oonducător? Oe a tei întreprinderi, care a făcut onore popo­
Numărul studenţilor româul, cari ur- cută şi admirata de toţi. Broderiile, oarl
prioinuit o deoadenţă atât de mare a spi­ rului român, âr în visitatorî a deşteptat
mâză parte la şoâla polytecbnioâ din Stutt­ împodobeso hainele lor, scot mai nles în
ritului publio? Ou ce a fost legată aoea fa­ ideile cele mai favorabile despre gustul şi
gart, parte la academia de agronomie din relief arta delicată şi originală a săt.ence-
langă, căn’au putut s’o rupă, deoât aşatâr- pricepersa poporului nostru.
Hoheuheim (lângă Stuttgart) nu întrecea lor române, cari fac fala industriei nâstre
cjiu de pe gâtul berbecelui conducător? A. P.
pănă în anul trecut oifra de 4—5. Anul naţionale. Esouse printre rândurile dintâiă
„Conscienţa istoriei se va opri mult
acesta a crescut în mod neaşteptat. Nu mai ia esposiţia din Paris, broderiile acestea
timp lângă baronul Banffy. Ea se va ocupa
puţin de 14 tineri formâză acjl colonia din Din streinătate. atraseră luarea aminte a ounosoătorilor şi
cu deslegarea unor enigme. Ya cerceta cău­
Stuttgart, — majoritatea însă la academia stîrniră admiraţia tuturor. A. S. R. Marea
şele acelei bole omorîtore, care a despoiat Visita deputaţilor bulgari în
din Hoheuheim. Duoesă de Baden, mătuşa împăratului Ger­
pe naţiunea nâsbră de forţa de resistenţă Belgrad. S’a hotărît în mod definitiv pe
Ţinând sârnă de acest fapt îmbuourâ- maniei, văcjendu-le a manifestat dorinţa de
şi de ambiţie? cjiua de 23 Decemvrie visita deputaţilor
tor mai ales pentru oei vechi, d-Dul Brăi- a avâ pe sâma ei mai multe bucăţi. Dotnna
„Etâ un preşedinte în dietă, care în leanv, seoretar la consulatul român de aci, bulgari la Belgrad. Se fac mari pregătiri Oonsucla Peretz, direotârea şcâlei profesio­
viaţa lui n’a fost deputat, în viâţa lui n’a ne-a întrunit Sâmbătă în 26 Oct. st. n. la pentru primirea lor. în Skupştina sârbâscă nale „Priuoipesa Elisabeta“ din BuourescI,
luat parte la o disenţiune, oare nu cunâsce o serată românâseă, căreia Sâmbăta urmă- se va ţinâ o şedinţă comună a deputaţilor se grăbi de a trimete unei şcoli din Karls-
obiceiurile, âr despre drept şi datorie n’are tore i-a urmat a dona. Invitării d-sale a sârbi şi 1 ulgarl, în care se va proclama rnhe patronate de A. S. R. o frumâsă şi
nici oea mai confusâ idee; un om, oare este urmat fie-eare ou mult interes, participând frăţia celor două naţiuni. După aceea se va bogată coleoţiune de broderii române con­
absolut incapabil a construi o proposiţiune în număr complet. în tot decursul sării a da un mare banchet. Peoe cjB® în urmă fecţionate de elevele secţiunei de broderii
corectă şi în urma educaţiei sale neglijate domnit oea mai bună disposiţie şi anima­ deputaţii sârbi vor reîutâroe visita la Sofia. naţionale, de sub direotiunea d-nei Sofia
nu cunâsoe nici însemnătatea onviutelor, ţia cea mai vie. Conversaţie românâseă, Atât regele Alesandru, oât şi principele Colonel Ionescu. A. S. R. atinsă nespus de
întră din încurcătură în încurcătură, se face toaste, cântece naţionale şi patriotice ne-au Ferdinand vor oferi un punoh deputaţilor. acâstă delicată atenţiune, a bine-voit de a-le
de rîs şi când lumea il ia peste picior, se ţinut întruniţi în cea mai sinceră însufle­ Visita principelui Nichita în esprima îutr’o sorisore adresată din caste­
înroşesce şi oontinuă a-se sbuoiuma punând ţire. Fiind atât de numeroşi şi încurajaţi Viena. Cercurile politice vieuese dau o lul Mainau „admiraţia sa pentru măreţele
în uimire pe ârnenii oulţî. Cum a ajuns chiar prin îuceputul pe deplin reuşit, am mare importanţă apropiatei visite a prin­ „broderii, cari dovedesc esfcrema abilitate a
acolo ? decis a ne întruni astfel pe săptămână o- cipelui muntenegrân, „Allg. Corr. crede, că „elevelor şi a escelentului lor gust. Aoeste
u
„Şi â'â-1 pe urmă preşedinte al consi* dată, cum fac şi celelalte societăţi ale stu­ ou acâstă ocasie Maj. Sa, ale cărui aeuti- „obiecte vor forma un ornament de mare
liului, el, oare conform legii n’ar pută fi denţilor româul diu streinâtate. mente pentru principele Nichita se reoi- „preţ pentru Mu’seul de broderii din Karls-
nici măcar solgăbirău ori practicant; el, în serile de 15, 16, 17 Noemvrie un seră, va primi de astă-dată cu bună-voinţă „ruhe“. Tot-odatâ marea duoesă declară, că
din prioiua căruia pe aderenţii săi îi cu- comitet de dame din sooietatea înaltă de pe âspele sâu princiar. se va sili să atragă atenţia artiştilor şi a

voria, oe e drept, dintr’o credinţă liniştită sâle, zări la un antiquar o stampă veche, Un naturel la aparenţă rene este în şi era sincer faţă cu ea. In cursul lungilor
şi adâncă , dâr era sinceră. care representa pe Armida, şi în trăsăturile stare să-inbâscă mult şi durabil. După mâr- ani ai chemării sale el nu a înşelat’o, nici
-
Oeea-ce însă împrumuta băuuielilor Armidei descoperi o asemănare cu repansata. tea soţiei, tote cugetele lui se hrăneau din pentru dragul gloriei nici peutru al câşti­
aparenţa adevărului, era sgârcenia cres­ El oumpârâ numai decât stampa şi din amintirea ei. Insă planta omenâsoă din gului, niol pentru rîvna laudei, nici pentru
cândă a lui Kamionka. De ani de cjile lo- acest moment începu sâ-şl procure stampe, asemenea amintiri nu pâte să stâroă, decât frica ocărei. El a creat în tot-dâuna aşa cum
ouia în atelier, numai din economie, şi se la început de acelea cari representau pe sucuri otrăvite. Etă de ce Kamionka din a simţit. In timpurile sale mai fericite,
hrănia Dumnezeu scie oum şi din ce, şi şl Armida, pe urmă şi altele, în măsură, ce-i <ji în di deveni mai amărît. când şi el trăia oa alţi omeni, soia să
sdrunoinâ sănătatea aşa de tare, încât faţa oresoea gustul de amator. Dâcă n’ar fi fost artist, n’ar fi putut spună lucruri estrs.-ordinare despre artă şi
t
lui era transparentă şi galbenă ca câra. Omenii, cari au perdut fiinţe fârte supravieţui pierderea, însă arta sa îl scăpâ, chiar şi mai târejiu, când lumea a început
El ooolia de asemenea pe omeni, pentru iubite, trebue să-şî atârne viâţa de ceva, căci după mârtea ei începu să modeleze să-i ocolâscă, se gândia asupra ei câte-odatâ
ca nimeni să nu-i oâră vr’un serviciu. altfel n’ar putâ esista. Ceea-ce privesce pe pentru dânsa un monument. — Zădarnio în singuraticul său atelier în mod generos
In geusral el era un om ou caracte­ Kamionka, nimeni n’ar fi oreejut, oă acest este, ceea ce spun vieţuitorii, că morţilor şi sincer.
rul deraliat, atnărît şi din cale afară nefe­ bătrân original să-şi fi iubit nevasta în le este indiferent în oe fel de morminte El se sirnţia fârte desolat, dâr aoâsta
ricit. Ou tote acestea el nu era un nat'urel viâţă. Dâcă n’ar fi murit, viâţa lui de si­ dorm. Kamionka voia, ca Sofia lui să fie nu era lucru rar. Raporturile vieţii omenilor
de tote (filele, căci ohiar şi greşelile lui gur ar fi fost mai veselă şi mai omenâsoă. mulţumită şi lucra la mouumeutul ei tot au nevoie de o măsură mijlocie, .prin oare
aveau oeva esquisit, artistic. Aceia, cari In tot oaşul iubirea aoâsta a perseverat aşa de mult cu inima, ca şi cu mâuile. cei nenorociţi sunt esoluşi din contact. Şi
credeau, că cu avariţin lui trebue să-şi fi mai mult, decât timpurile sale mai bune, Aeâ9ta îl salva, că în primul an nu-şî aeâsta e oausa, că aceşti nenorociţi fao
strins o avere întrâgă, erau în rătăcire. decât tiuereţa sa şi chiar decât talentul său. pierdu mintea şi că se obiclnui cu du­ multe greşeli şi devin originali, întomnai
Kamionka era în realitate om sărac, căol Evlavia lui, care cu timpul devenise rerea. ca o petricea, care aruncată din pârău pe
tot ce poseda cheltuia pe aquarele din cari o deprindere întemeiată pe observarea for­ Omul rămase sdrobit, pe artist însă uscat înoepe să fie acoperită cu muş-
r
avea un întreg album în dulapul său şi pe melor esterne, îşi avea originea tot din îl scăpa arta lui. Numai prin aoâsta mai ohiu din pricina, că nu se mai frână de ce­
cari le număra din timp în timp cum nu­ acest isvor. Fără să aibă o credinţă pro­ trăia Kamionka şi îi şi era dedicat din tot lelalte petrioele. Acuma, că Kamionka era
mără avarul comorile sale. Plăcerea aoâsta fundă, Kamionka începu după mârtea so­ sufletul. El n’avea aripi la braţe, talentul bolnav, nici un suflet nu arunca o privire
şi-o tăinuia însă dinaintea altora, p6te din ţiei sale a-se ruga pentru sufletul ei, căci său întrecea uumai cu puţin oeea-ce se nu- măcar în atelierul lui, afară de o femelă
causă, fiind-că a isvorîb dintr’o mare neno­ i-se părea, că acesta este singurul lucru, mesoe mijlociu, din care causă arta, ce e bătrână, care venia de două ori pe di, ca
rocire şi dintr’un mare sentiment. ce ar putâ faoe pentru dânsa şi că în acest drept, nu putâ să-i umple golul vieţ i, nici săi faoă un oeaiu. Şi de cât,e-orI venia, tot-
;
Odată, la anul după rnârtea soţiei med ar lega-o ceva de el. să-i restitue tote perierile, el însă o venera dâuna îi spunea să cheme un doctor, el