Page 103 - 1901-11

Nr. 268—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

autorităţilor în materie de broderii, asupra Foie nouă în Bucovina. „Deştepta şi pionerî schimbarea modului de-a purta Schulze (Bonn): Barbariă este numele
acestor produse atât de interesante ale ar­ rea“ din Cernăuţi face cunoscut, oă în sabio. Ea se va purta de acum înainte peste tâu, Anglia!
tei române. Asta e o onâre mare pentru urma hotărîrei luate de oomitetul oentral tunică. Weyăer (lusbruck): Auarohiştii ucid
industria nâstră naţională — cjioe „Cro- al partidului poporal român, ou începerea pe principi din pofta de gloriă sâu în bi­
Biicnote false. Se sorie din Turda,
nioa“ — şi pentru d na Colonel Ionesou, lunei Decemvrie v. a. o. va apare sub tit­ nele omenimei. îi compătimeso. Englesii
că în Turda s’au desooperit bauonote false
oare dirijâză cu atâta mflestrie şoâla pro­ lul „Deşteptarea Poporului“ o fâie poporală ucid pe un popor brav din poftă dejă.fuire
de 10 fiorini. în cjiua de 3 Decemvrie Je­
fesională „Principesa Elisabeta" şi ale oă- de două ori pe lună. şi cruŞime. îi dispreţueso.
nei Pal locuitor din Bâgyon a vrut să
rei lucrări originale şi nespus de intere­
Corul bisericei române din Buda­ schimbe o asemenea hârtie la un comer­
sante sunt de mult ounosoute amatorilor.
pesta *va da o serată festivă în memo­ ciant din Turda. Ou ocasiunea târgului din SCIRI ULTIME.
Dela „România Junâ“. In urma es- ria marelui arohiereu Andreiă Baron de Turda poliţia a mai desooperit şi la fe­
pirării mandatului membrilor din oomitetul Şaguna Duminecă, 2/15 Decemvrie 1901, meile Konya Iozsefnâ şi Bodoczy Zsu- Viena, 10 Decemvrie. In şedinţa ca­
societăţii „România Jună“ din Viena Jpe în sala hotelului „Archiduoele Ştefan“ (Aka- Z9âna asemenea hărţii falsificate. S’au por­ merei deputaţilor ministru-preşedinte
anul 1900/1, noul oomitet s’a compus ast­ dâmia-U. 1). Ofertele benevole în favorul nit ceroetărl severe pentru a descoperi is- Koerber a ţinut un discurs, care a
fel: Preşedinte: oand. fii. Orest Procopovicl. fondului corului bisericesc se primeso ou vorul acestor falsificate. produs mare consternaţiune la t6te
Vioe-preşedinte: când. ing. Romulus Pop. mulţumită şi se vor chita publice; rugăm partidele. El a ameninţat că, dâcă
Secretar I: stud. meeli. Damian David. Se- a-se trimite pe adresa: Cornel Popesou, Doica principesei lolanda. Un în­ nu se va face o înţelegere, pote urma
oretar II: stud. forest. Teodor Vicol. Cassar teol. abs. stud. fii. Budapesta IV Keoske- semnat personaj al Quirinalului e aotual- pe lângă disolvarea parlamentului şi
stud. forest. Mihaitt lacubovicl. Controlor: meti 18 III 35 sz. rnente o ţăranoă, în portul ei simplu dela sistarea coiistitnţiunei Guvernul,
stud. med. Laurenţiu Luca. Bibliotecar : Programa: 1) Imnul Marelui Andreiă, ţâră — doica micei principese lolanda. cjise el, e gata a face tot spre a în-
stud. forest. Teodosiu lliuf. Econom : stud. de D. Cunţan, cor. 2) Disours ocasional, Dispune de tâte oomodităţile, e îngrijită şi cunjura catastrofa.
giugiulită de tâtă curtea, cu tâte aoestea Pe când Cehii au primit aceste
ing. George Gosma. rostit de Seb. Stanca, teol. abs. şi stud.
fii. 3) Serenadă, de C. G. Porumbescu, un' dor asouns o rodea la inimă, dorul de declaraţii cu 6re-care indiferenţă, ele
Ştefan Antonescu. Vineri a răpo­ orchestră. 4) Dragostea Românului, diser­ căsuţa ei simplă dela ţâră, dorul de bărbat au produs consternare între Germani,
sat în Şiria fostul preşedinte al oficiului orfanal taţie de Dionisie Stoica, stud. fii. 5) Fur­ şi băeţl. Intr’o Şi, acum de curând, nu-şl îndată s’au şi dus conducătorii stân­
din Lugoş Ştefan Antonescu. Răposatul a fo»t tuna, de J. Dumer, oor. 6) Barbu Lăuta­ mai putâ stăpâni dorul şi a rugat pe Re­ gei germane la Koerber, ca se ceta
în viaţă un călduros sprijinitor al căuşelor na­ rul, monolog de V. Alesandri, predat de gina să o lase să-şi vadă bărbatul şi băeţii, lămuriri.
ţionale biserioescl, âr înainte de mârte şi-a V. Gael, stud. iur. 7) „Hora Sinaia , marş că dău nu mai pâte. Imediat a fost av'sat BucurescT, 9 Decemvrie. în şe­
u
testat îutrâga avere pentru scopuri naţio­ de O. Mazalik, orchestră. După producţiune bărbatul şi acela s’a pornit la drum. Intr’o dinţa de ac}î a senatului preşedintele
nale biserioescl. înmormântarea i-s’a făcut urmâză oină oomună â la carte. diminâţă apoi s’a presentat la Quirinal cu E, Stătescu dă cetire următorelor
Duminecă în Şiria. A fost representat la amândoi băeţii şi cu — sâcra. Ou lacrămî telegrame: 1) „Ilustrului preşedinte
înmormântare oonsistoriul din Arad, Reu­ Cununia. D-l Emanoil Anca, mecanic de bucurie şi-a îmbrăţişat şi sărutat doica al Senatului — Bueurescî. Forte adine
niunile învăţătoresoi din diecesa Caranse­ în Pitescl (România), originar din Transil­ bărbatul şi copiii încă nu isprăviseră săru­ mişcat pentru pierderea ilustrului senator
beşului, dieoesa Aradului, Asociaţiunea na­ vania, îşi va serba Dumineoă în 2 (15) tările revederii, oând a intrat Regina. Oiuti V. A. Urechiâ, a cărui cunoscută şi apre­
ţională arad&nă, comitatul Caraş-Severiuu- Deoemvrie a. c. ouuunia cu d-şâra Filo- — bărbatul — şi-a scuturat odată surtucul ciată afecţiune pentru Italia şi Roma a
lui, fiind de faţă şi număroşi fruntaşi din mela Şillo. şi cu umilinţă a mers înaintea reginei şi fost atât de mare, in numele Romei tri­
inteligenţa română. La prohod au pontifi­ i-a predat un sao de alune şi diverse fructe. mit d-vdstră şi capitalei Bucur eşci espre-
0 ligă contra duelului. După cla­
cat arohimandritul Hamsea, protopopul Dr. Regina a primit cu multă bucurie cadoul siunea celor mai sincere condolenţe. ss.
rele vienese un mare număr de persâne
G. Popovicî din Lugoş, protisineelul I. Pap, simplu. Sâra apoi Oiuti s’a despărţit de ne­ Prinţul Prospero Colorma. Prima-
din aristocraţie şi înalţi funcţionari au fon­
asesorul R Ciorogariu, protopopul Dr. T. vastă şi încărcat de cinste şi-a văŞut de rul Romei . 2) Preşedintelui senatului
u
dat o ligă contra duelului. Deja s’a publioat
Puticî etc. Cântările funebraie le-a eseon- drum spre ca9â. — Bueurescî. Esprim d-v6strâ cele
manifestul acestei ligi, semnat de peste
tat corul seminarial din Arad, âr vorbirea mai vii condolenţe pentru mbrtea
300 persâne, prin care se oer măsuri legis­ Un nou dar al lui Carnegie. So
funebrală a ţinut’o P. 0. S. arohimandritul ilustrului senator Urechiă, care m’a
lative contra duelului şi instituirea de ar­ scrie din New-York, că archimilionarul
A. Hamsea. La mormânt încă s’au ţinut onorat cu stima şi amiciţia sa. Pro­
bitri în afaoerl de onâre. american Ournegie a dăruit oraşului Pit.ts-
mai multe discursuri. fesorul Enric Galuppi, deputat şi
burg 72 milione franci pentru crearea unei M
Catastrofă în minele dela Petro- consilier de stat . Senatul încuviin-
Confecţionare de costume naţio­ şcoli politeuhnice şi a altor stabilimente ţeză se se esprime mulţumiri pentru
s
şenî. în (Şina de 5 Decemvrie, la orele 6 /
nale. Direcţiunea asilului „Elena Ddmna“ 4 de învăţământ, îu afară de cele 30 miliâue acest nou semn de simpatie pentru
s’a întâmplat o esplosie în urma căreia
din Bueurescî a luat laudabila hotârîre de pe cari le-a dat institutului ce-i pârtă România.
şi-au pierdut viaţa 5 muncitori, âr 7 au
a-se confecţiona de înse şi elevele acestui numele. Carnegie a mai dăruit 500.000 de
fost grav răniţi. Catastrofa a fost provo­ BucurescT, 9 Decemvrie. ErI, Du­
iusbtut costumul naţional de uniformă, franci pentru scoţienii bătrâul stabiliţi în minecă diminâţă, a isbucnit un mare
cată de cătră un muncitor, oare a vrut
fixat de comisiunea instituită de ministeriu) New-York.
să-şi aprindă pipa cu un chibrit. Victimele incendiu la Arsenalul central al ar­
instrucţiunei, pentru elevele secţiunei' nor­ Lupii au început sâ faoă prădăoiunl matei. Atelierul de scule a ars cu
catastrofei sunt; Berl»ch Andrei, Mayer
male. Modelul tip a fost deja înaintat de Mihail, Stâger Matia, Abel Adam şi Goru- în tâte părţile. Ast-fei se scrie din Gurghiu, desăvîrşire, de asemenea o parte din
ministeriu, direcţiei şcolei. Desemuurile cos­ nea Ioan. Au primit răniri grave: Vojanc- câ trei lupi au intrat îu oomuua Lăpuşnea atelierul de dogărie, rotărie şi cel
tumului au fost stabilite de regretatul pic­
vicl Artur, Cechoda Mihail, Munteanu Pe­ şi au sfâşiat un oal, caro se afla în grajd. de mecanică. Incendiul a luat nas-
tor Alpar. Şi direcţiunea şcâlei normale din tru, Buturuş Petru, Ouşteanu Ion şi Dombi Proprietarul numai dimioâţa a observat cere dela firele luminei electrice. Re­
Iaşi va confecţiona uniforma elevilor tot
Iacob. înmormântarea victimelor s’a făcut ceea-ce s’a întâmplat. gele şi moştenitorul tronului au ve­
la asii.
Sâmbăta trecută cu mare jelanie. Directo­ nit la faţa locului. Pagubele trec
Morte nâpraznica. George Turdean,
A treia universitate. Pentru a treia rul minelor a raportat telegrafic la oăpita- perceptor oomuuai, a oâdut subit pe strada peste suma de 100.000 lei.
universitate, oe se proieotâză a se înfiinţa, natul minelor din Zlatna, de unde vaniud Zug din Cluşifl în diua de 9 Deoemvrie.
rivalisâză oraşele Pojon, Seghedin şi Ca- la faţa locului comisarul de mine Szeles Turdean fu ' transportat într’o oasă apro­ - CaleijflSas'Ml IPIiegarulaii^ pe
şovia. Acest din urmă oraş face cu deose­ Geza, a constatat, că din partea autori­ piată, unde paste oâte-va minute şi-a dat anul comun 1902 anul X, va apârâ peste
douâ trei cjile în editura tipografiei „A.
bire mari sforţări pentru a câştiga univer­ tăţilor minere se luaseră tâte precauţiunile sufletul. Mureş anu“, având un cuprins variat şi iu-
sitatea. In timpul din urmă s’a ţinut şi că muncitorii erau instruiţi asupra peri­ tere-ant.
o adunare în privinţa aeâsta, în care s’a odului, ce pâte resulta din aprinderea chi-
hotărît trimiterea unei deputaţiunl, care să britelor. Catastrofa a fost produsă prin ne­ Păreri despre resboiul sud african. Proprietar: Dr. Aurel iilureşianu.
presente o petiţie la dietă şi la camera mag­ socotirea regulamentului din partea munci­ Un editor din Lipsea & invitat; pe nu- Redactor responsabil: Trai an H. Pop.
naţilor. torului Berlooh Andrei, care şi el a eftejut
rnâroşl profesori de universitate din Ger­ ,Bm«aaaaBBaraBmBrat
victimă imprudenţei sale.
mania, Austria şi Elveţia sâ-şl dea părerea
CaaltivatorSSor
Mine de aur de pe timpul Roma­ asupra resboiului din Africa-de-Sud. Profe­ de
însă nici odată nu primia sfatul, de frica nilor. In hotarul comunei Borgo-Bistriţa sorii intervi-waţi îşi espiimă, fără deose­ /
oheltuelilor. este muntele Delbidan, renumit de minele bire, în cuvinte fulgerătâre scandalisarea, Sămânţă de trifoift
In cele din urmă însă slăbise straşnio, de aur cultivate deja pe timpul Romanilor. oă Englesii au silit pe BurlsS se râsboâscă
«Sân
p6te şi din causa, eă ou nimio alta nu se Aceste mine au fost mai târciiu neglijate. ou ei şi că Englesii pârtă acest resboii! îu
hrăni8, decât cu oeaiu. Dâr el nici nu mai In timpul din urmă o societate englesft chipjatât de barbar. Comitatele Braşov şi Treiscanne.
avea plăcere nici la mâncare, nici la muncă, proieotâză reluarea luorărilor, deâre-ce după Czerny (Heidelberg) sorie: Râua con- în unele ţinuturi ale comitatelor
niol la viaţă. Cugetele lui erau aşa de veş­ ceroetările făcute s’a constatat o cantitate soiinţă a Euglesilor apare, din împrejurarea, Braşov şi Tteiscanne r e c o l t a d e
tede, ca şi fruncjele, la cari privia prin fe- mare de aur în acest munte. că nu permit, ca Crucea Roşie eâ ajute p-
semînţă de trifoiu roşiu, bob mare
râstră şi corespondau perfect ou tomna şi femeile şi copiii buri, curî flămeodesc.
ou vremearea şi ou întunecimea ei de plumb. Nou regulament în armată. E vorba, Br. JEiselberg (Viena): E fârte trist, în anul acesta au fost deosebit de bună,
oa în armata austro-ungară să se îutroduoă astfel, că pentru sămînţa de trifoii! din
Nu esistâ momente mai grozave în viâţă, oă Englesii aoum la aniversarea veacului
un nou regulament, prin oare să se pună părţile acelea plătesc preţ mult mai
decât momentele când omul simte, că aceea pârtă un râsbo u nimicitor pentru pofta fii -
:
pond mai mare pe instrucţia praotioă şi mare, ca pentru sentinţa obicinuită
ce avea de îndeplinit este îndeplinit; aceea oălâsă de bani a câtorva âraenl, contra unui şi anume din ţinuturile indicate pentru
oe avea de esperiat, a esperiat, şi oă el nu destoinicia de luptă, decât pe paradă. Re­ popor eroic, care ’şl apără libertatea.
gulamentul nu e îutărit încă de Maj. Sa, T K a F O l f r R O Ş I U
mai are oe pretinde dela esist.enţă. De oincl- Lehmann (Berlin): Râsboiul oontra
spre-cjeoe ani Kamionka trăia în frioa oon- se crede însă, câ aprobarea lui va urma în Burilor este o crimă atât de ruşinâsă, în­ după calitate p e n t r u 100 Kilogvame
ourând.
tinuă, că talentul său se va epuisa. Acum 48—52 fi. primită acolo şi plătită.
cât nu poţi găsi espresiune pentru a o în­
era sigur de aeâsta şi cu amar se gânriia Rog a se trimite probe mai mari,
Uniforma în armata comună va fi fiera.
oă l’a părăsit şi arta. El simţia în tâte supusă în curând la unele modificări neesen- Lossin (Kooigsberg): Cuvintele poetu­ iudicându-se şi cantitatea d i r e c t l a
âsele sale o nemărginită obosâlă şi is­ ţiale. Astfel chipiul şi ciacăul infanterişti­ lui roman : Auri sacra fomes nicl-odată n’au f i r m a m e a î n B U D A P E S T A .
tovire. El nu aştepta mortea, să vie ourând, lor şi pălăria vânătorilor se va faoe din avut o ilustrare atât de îutristătâre, decât EDMUND MAUTIINER,
dâr niol la restabilirea sănătăţii nu se gân- stofă mai uşâră. Pentru cavalerie se va in­ în acest răsboifi. comersant de seminţe a! curţii c. s. r.,
dia. Iu general nu mai era în el nici mă- troduce o pelerină uşâră, oare fusese intro­ Magnus (Breslau): Râsboiul oe-1 pârtă Budapest VII Rotenbiller uteza
o&r o scântee de speranţă. dusă de un an încâoe la unele regimente Englesii contra Burilor se potrivesoe nu­ 38 sxâm.
(7a urma.; şi s’a dovedit a fi fârte practică. De-ase- mai epooei emigrării popârelor; în veacul
menea se proieotâză la cavalerie, artilerie XX îusS este o pată de ruşine.