Page 105 - 1901-11

RED ACŢIUNEA, „gazeta^ iese în fiâcare oi,
Administraţinnea şi Tipografia Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Braşov, plaja mare nr. 30. Po un an 24 oor., po şdse luni
12 oor., po trei luni 6 oor.
Soriaorî nefranoato nu se pri- N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
nieso.— Manuscripto nu se
retrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Po un an 40 franol, pe şdse
ie prlmeso la Admlnlstraţluna In luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
Braţov şi la următorele N-rii de Duminecă 8 franol.
Se pronumeră la toto ofi-
BIROUEI do ANUNŢIJBi: oiole poştale din întru şi din
In Vlsna : la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeld & Emerio Les-
ner, Heinrich Schalek, A. Op- Abonamentul pentrn Braşov
pelik Nacht'. Anton Oppelik. Admmistrafiunea, Piaţa muie.
In Budapesta: la A. V. Gold- TOrgul Inului Nr. 30, otagiu
berger. Ekstein Bernat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şlse
Leopold(VII Erzsdbet-korut). luni 10 cor., pe trei luni 5 oor,
PREŢUL INSERŢIU N I L O R : Cu dusul în oasă : Pe un an
o seria garmond pe o coldnă A N U L L X I Y . 24 oor., po 6 luni 12 o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oordne. — Dn esomplar
Publicări mai dese după tari­ 10 bani. — Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe căt şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 264. Braşov, Joi 29 loemvrie (12 Decemvrie). 1901.

Limbă şi sentiment. Cât de puţin este întemeiată pă­ nu reiese acesta în mod neîndoios nivenţă. Din încurcătura, în care în cursul
rerea acesta, se vede din atitudinea, când pe lângă alte multe insanităţi timpului au fost aduse afaoerile interne ale
Am fost luat notiţă cjilele tre­ ce-o ia pressa maghiară în genere se mai adauge cu acesta ocasiune statuluinumai un luoru reiese olar şi lămurit ca
cute de un articul al cunoscutei foi faţă cu mişcarea literală-culturală în şi plângerea, că Românii şi Saşii nu soop înalt: viitorul imperiului. Guvernul vrâ
şoviniste, ce aparţine grupului ugro- sînul naţionalităţilor. Şi acolo, unde visiteză representaţiile teatrale ma­ să servâscă acestui viitor; paoea trebue să
nist din stânga estremâ, în care se nu e vorba de politică, adversarii ghiare, ci cultivă numai ceea-ce se urmeze, dâr pacea nu pote fi ajunsă fără
susţinea, că cestiunea naţionalităţilor şoviniştî documentâză cea mai mare prestâză în limba lor? calmitate şi moderaţiune. Cere deoî dela
nu trebue se fîă privită ca o cu­ intoleranţă faţă cu limbile nema­ E clar şi învederat, că pe calea tâte partidele eseroitarea tuturor virtuţilor
rată cestiune de limbă, deore-ce deja ghiare. acesta nu se va putâ ajunge nici­ patriotice.
răposatul baron Iosif Eotvbs c|i cea » Un cas din cele mai recente va odată la o comuniune de sentiment. Continuând :
că nu limba comună, ci sentimentul ilustra acâsta stare de lucruri. Seim, „Şi acum ajung la lucrul cel mai în­
comun este basa statului. că înainte cu câte-va cjils reuniunea semnat, oare stă mult mai pe sus de provi-
A surprins părerea acâsta a lui meseriaşilor români din Sibiiu a dat Discursul lui Koerber. soriul budgetar orî de votarea întregului
„Magyarorszag", fiind-că era cu to­ o representaţiă teatrală, care a şi budget ou său fără fondul de disposiţiune,
tul neobicinuită, mai ales după-ce fost fbrte bine cercetată de cătră După cum am semnalat deja, în D-lor! Noi v’am presentat un şir întreg de
tocmai cjiare şoviniste ca acesta, Românii din Sibiiu şi împrejurime. şedinţa dela 9 Decemvrie a „Reichs cele mai importante proiecte de legi. Alte
tot-dâuna puneau înainte şi pun şi Atâta a fost de ajuns, ca un raf/ri‘-ului ministru-preşedinte Koerber numerâse proiecte de mai puţină importanţă
astăcjî limba maghiară, numită şi corespondent al organului koşutist a rostit un important discurs în care s’au pregătit deja şi stau îndărătul acelor pro­
„limba statului" şi cer a-se impune. A „Egyetertes" se se năpustâscă cu tur­ a ameninţat cu disolvarea parlamentu­ bleme grele şi mari, dinaintea cărora nu
fost înse o escepţiune, un fel de es- bare nu numai asupra „Yalachilor," lui şi cu suspendarea constituţiunei. In mai putem să deviem în interesul raportu­
ces de bună pornire, care a făcut atât de urgisiţi, ci chiar şi asu­ numerul nostru de erî ne-am ocupat lui cu ţările oorânei ungare şi a raporturi­
pe numitul cjiarse lanseze acea ideă, pra Saşilor din Sibiiu, cărora le im­ la loc de frunte cu vorbirea minis­ lor comerciale internaţionale. Nu-mi este
după-ce afirmase, că nu e bine se pută îndeosebi, că au luat. sub scu­ trului preşedinte austriac şi am ară­ permis să ascund adevărul: camera numai
le fiă frică Maghiarilor de soluţiu- tul lor representaţia teatrală română. tat şi motivele, ce l’au putut în­ încet, estrem de încet secundâzâ silinţele guvernu­
nea cestiunei naţionalităţilor. Nu scapă necriticat nici vice-şpanul demna pe Koerber de a-şî lua refu­ lui. Dâcă a-şî încerca acjî să esplio măcar
Dâr fiind-că a fost numai o dis- sas al Sibiiului, şi în genere se afir­ giu la acâsta ultimă încercare. Dăm în parte aoâstă întristătâre apariţiuue, atunci
posiţiă momentană mai lucidă, ce a mă în amintita corespondenţă, că acjî, parte în estras parte verbal, im­ mi-se impune cestiunea: ce să se întâmple, ddcă
îndemnat pe autorul amintitului ar­ prin acea representaţiune Românii portantul discurs, care marcheză nu procesul de vindecare se prelungesce prea mult ?
ticul de-a face importanta distinc- şi Saşii ar fi demonstrat în contra se pbte mai fidel grava situaţiune Meoanioa constituţională recomandă mijlo-
ţiune între limbă şi sentiment, el a Maghiarilor, — Saşii, fiind că şi din politică din Austria. oul de care am făout amintire în deoursul
şi întrelăsat de a arăta cum crede, ei au asistat câţî-va la ea. La începutul vorbirei Koerber a des- vorbirei mele, adăcă disolvarea parlamentu­
că s’ar putâ de fapt ajunge la o Şi ce s’a representat? Piesa ger­ minţit faima oolportată prin prsssă, oă gu­ lui pănă când se va alege un parlament, care
soluţiune a cestiunei naţionalităţilor mană de Raupach „Sâmbăta morţi­ vernul ar fi ameninţat cu disolvarea „Reichs- are alt sentiment şi o mai mare plăcere de
pe calea cultivării sentimentului lor", care a fost localisată în româ- rath -ului. Camera aotnală a fost alâsă nu­ muncă.
u
comun. nesce ! De unde şi pănă unde o ast­ mai de ourend şi nu era lipsă, de a-şî lega „Dâr 6re nu e de datoria mea să vă
Şi într’adever, dâcă ne uităm fel de piesă ar pute se constitue o activitatea de reminiscenţele trecutului. Spu­ fac atenţi la pericolele, ce involvă în sine
jur împrejur şi vedem, cum pretu­ demonstraţiă în contra Maghiarilor? ne apoi, că causa finală a tuturor criselor e stările nâstre esoepţionale ? Populaţiunea
tindeni şovinismul violent ridică, şi E lucru de rîs, şi totuşi are trista conflictul germano-ceh. Cehii au declarat prin nu-şl va pierde 6re paciinţa şi nu va pre­
faţă cu cele mai neînsemnate mani- sa însemnătate reală. bărbaţii lor, oă n’au înoredere faţă de gu­ tinde ea o cură radicală? Deja acum se
festaţiunî în viaţa popbrelor nema­ Nuceea-ce se representă, ci fiind­ vernul actual, fiind-că acesta ar fi nedrept aud voci destul de numerâse, că nu le pasă
ghiare, cestiunea de limbă şi se vaetă că se represintă în limba română şi şi neobieotiv; au mai declarat, că partidul de parlament, fiind-oă sfera lui de influ­
şi turbură, fiind-că nu vede pretutin­ fiind-că ia parte în mare numer po­ Cehilor tineri va zădărnici intenţiunile gu­ enţă nu le plaoe, âr alţii nu sunt mulţu­
deni fâlîăind drapelul limbei ma­ porul din tote satele dimprejur şi vernului, âr preşedintele clubului ceh a de­ miţi cu basa electorală, şi al treilea grup,
ghiare cuceritore, trebue se ne mi­ iau parte din curiositate chiar şi clarat chiar la prima cetire a provisoriului oare nu pâte să vorbâscâ aiol, se gândesce
răm, cum mai pote susţine „M-g", câţî-va Saşi, constitue pretinsa crimă budgetar, că acesta s’a întâmplat deja. Gu­ cu totul la altă melodiă. Ce va fi, dâcă un
că disposiţia generală între Maghiari a demonstraţiei antimaghiare. vernul nu numai, oă nu e duşmanul şi ad­ guvern, şi încă un guvern dintele mai seriose
ar fi acjî de-a părăsi idea de pănă Ya se cjică fot cestiunea limbei, versarul poporului oehio, dimpotrivă îl re- şi mai conscienţidse, urmâ?id acestor dorinţe şi
acuma, că trebue se se creeze nea­ tot tendinţa de a sugruma desvol- cuuâsce pe deplin însemnătatea. Intre gu­ provocându-se la nerăbdarea poporaţiunei, în
părat o unitate de limbă. tarea limbilor nemaghiare. Ori d6ră vern şi partidele germane nu e nici o co­ interesul cel mai urgent al necesităţilor de stat

FOILETONUL „GAZ. TRANS“. îi venia fârte greu. îutâiii, înainte de a-şl cet, oa în ragăciune, sâu ca şi oând şi-ar oum să se gâudâsoă el al prepararea unu
întinde mâna după un chibrit, se gândia blăstăma singurătatea şi ar afurisi aoele eeaiii ? O soră de caritate le-ar face tâte
îndelungat, apoi îşi întindea a lene braţul, picături de plâie, cari făceau ou o mono­ aoestea cu zelul caracteristic aoestor călu­
Lux in tenebris Încet. a oărui uscăciune, visibilă chiar şi prin tonie grozavă măsurătârea oiasurilor bâ- găriţe. Ou cât îţi vine mai uşor să fii bol­
mânecă, îl umplea pe el, artistul, cu scârbă ; lei lui. nav, când ai lângă tine o asemenea per-
De H. Sienkiewicz.
după-ce a aprins luminarea, s;ătea ârăşl într’o sâră femeia veni cam chirchi- sână!
— F i n e . — nemişoat pănă sâra, când venia din nou fe­ lită şi din oausa acâsta fiind mai comuni­ Sărmanul ajunse aoolo cu gândurile
Dâcă mai avea o dorinţă, acâsta era, meia, şi asculta cu ochii închişi sunetele pi­ cativă, decât de obiceiii, cjise : sale, încât bâla i-se părea ceva desiderabil,
ca afară să se ius-uineze şi să străbată sârele căturilor de plâie în uluci. „Atâta trâbă am tâtă diua, înoâtabia când ar putâ să aibă lângă sine o soră
în atelier. El spera, oă în acest cas i-ar Atelierul avea atunci o înfăţişare ciu­ pot veni de două ori pe cfi> 86 văd, ce mai de caritate şi în sufletul său înoepu să se
reveni curagiul, căci pentru vremea rea şi dată. Flaoâra lumîuării îşi arunca lumina e pe aici. Ar fi bine să oheml o soră de mire, oă o asemenea fericire pentru dânsul
întunerio totdâuna a avut o antipatie; aoes- asupra patului şi asupra lui Karaiouka, caritate, nu oostă nimioa şi bolnavul e fârte ar fi aocesibilă.
tea îi potenţau deprimarea şi jalea, cu atât oare stătea întins în el. Pe fruntea lui se bine servit cu ea“. I-se părea, că o soră ar aduce în ate­
mai vârtos însă acuma, oâud aoest timp forma un punct strălucitor aoolo, unde pie­ Lui Kamionka îi plăou aoest sfat, dâr lierul său puţină seninătate şi mâugăiere,
miserabil se iustalâ întovărăşit şi de bâlă ! lea era galbenă şi uscată, ca şi cum ar fi oum âmenii bolnavi şi năcăjiţi obicluuesc că pâte şi ceriul Js’ar răsbuna şi afurisitele
în fie-care diminâţă, când venia fe­ fost poleită. Restul odâiei era într’un întunerio a contracjioe, dâcă oine-va le dă vre-un picături de plâie ar înceta de-a mai bo-
meia, săi prepare ceaiul, întreba: oare se îngroşa din ce în oe. în măsură sfat, aşa şi el se opuse. oăni.
„Nu se mai răsbune niţel ceriul? ' însă, ce se întuneca afară, statuele primiau Pe urmă însă înoepu să mediteze asu­ în fine îi părea rău, că n’a ascultat
„A...şa!“ răspundea femeia „o oâţă, de înoetul ou încetul o colâre roşa şi par’ că pra propunerei. O soră de caritate ! . . . Da ! îndată de sfatul femeiei : Se apropia o
nu-ţl vecjl degetele dela mâna“. căpătau viaţă. Flacăra lumîuării se ridica Asta nu costă nimica! Şi oât ajutor şi co­ nâpte lungă şi sombră, âr femeia nu vine,
Oâud bolnavul auclia acest răspuns, şi se lăsa în jos şi în aoâstă lumină tremu- moditate aduoe în casă! Oa orl-oe bolnav decât diminâţă. Aouma simţia el, că aoâstă
înohidea ochii şi stătea ciasurl întregi ne- rătâre păreau, oă se înalţă şi se cobâră şi părăsit, avea o mulţime de mici inconve­ nâpte va fi mai grea pentru densul, decât
mişoat. ele, ca şi cum s’ar ridioa în vârful degete­ niente şi neplăceri, de cari suferia şi cari tâte cele preoedente.
în curte era vecinie linişte, numai pi­ lor, oa să se uite mai bine la faţa soulpto- îl făceau nerăbdător. Une-orI stetea ciasurl Apoi îi veni în minte, oât de mare
căturile de plâie sunau cadenţat şi mono­ rului şi să se convingă dâcă creatorul lor întregi ou capul atârnat, pănă se putea ho­ este miseria lui actuală, şi în oposiţie ou
ton în uluci. mai trăesoe ? tărî să-şi potrivâsoă perinile. Altă-dstă îi aoâsta i-se presentară înaintea oohilor ou o
Pe la ârele trei după amiadl era deja Şi în adevăr, faţa lui avea ceva din era frig nâptea şi nu sciu ce ar fi dat pen­ vioioiune neobiolnuită anii de mai înainte ai
aşa de întuneric, că trebuia să aprindă lu­ nemişcarea morţii, numai din când în oând tru ud păliar de eeaiii fierbinte. Dâoă însă ferioirei sale. Şi tot aşa, precum mai îna­
minarea. Din causa slăbioiunei, aoest lucru se mişoau buzele vinete ale bolnavului, in- îi venia greu ohiar şi aprinderea luminării» inte se gândia la sora de oaritate, se aso-