Page 106 - 1901-11
P. 106
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 264 —1901.
se va ‘atinge de constituţie, deciî va nei. Barta Ferencz spuue, oă dieta nici cu Francia, pe cum departe stă Francia
Alegeri municipale. Se scrie din
w
trebui? (Mişoare) Guvernul acesta este ab- odată nu s’a ooupat serios ou cei lipsiţi de de încheierea unei alianţe ou Germauia .
comitatul Solnoc-Dobâca, oă actualul vioe-
solvat pentru t6te timpurile de judeoata is muuoă. Cere intervenţie grabnică. Szell rele- Nntionalzeitung , ch oficios, c|i
u
ar
oe
n şpan Dr. Torma Miklos a deolarat, că re
toriei, ba între anumite împrejurări cu de vâză importanţa cestiuneişi promite, oă gu că apreoiâză amiciţia dintre cele două state
nunţă la postul său. In locul lui probabil
plină îndreptăţire pâte fi recunoscut drept vernul va reveni la desbaterea budgetului. mari europene în interesul oulturei şi al
va fi ales Dr. Csizâr Akos. In oomitatul
mântuitorul statului. Dâr oum stă lucrul ou Guvernul face tot posibilul pentru alinarea păcii, declară însă, că nu este nici în inte
Târnavei-marI s’a ţinut o conferanţâ în Si-
pricinuitorii aotului de forţă în parlamentul miBeriei şi pentru ridicarea industriei. în resul Germaniei, nici al Franciei de a păşi
ghişâra, unde s’a hotărit candidarea funo-'
nimicit? Pot să strige în marele codru al cetarea edificărilor din Budapesta e causa ofensiv faţă cu Anglia.
ţionarilor de pănă acuma în frunte cu viee-
opiniunei publice, că aşa am voit, oăoi în stagnaţiunei. Teritorul vamal comun nu e şpanul Somogyi Istvau. In oomitatul Turda
oonsoiinţa lor totuşi se va ridica vocea: mea de vină. în curând va preseuta proiecte Jîeinvierea afacerei Dreyfus.
Totă lumea credea, că aface-ea Dreyfus, Arieş a fost candidat vioe-şpauul de pănă
culpa, mea maxima culpal Am văcjut încă seriose sooiale. Cere să fiă primită propu
care a pasionat într’atât Franoia întrâgă, aouma Dr. Beteg Miklos.
odată în acest imperiu cărând în ruine o nerea comisiunei. Gsavolszhy vorbesce des
constituţie. Trebue să se evite repetarea aces pre desperarea munoitorilor. Ivanlca dioe, este închisă pentru tot-dâuna. Cine ar fi Căsetoria arcliiducesei Elisabeta.
tui lucru (Mişcare) că agitatorii sunt de vină şi aousă pe Csa- oreclut, că se vor găsi omeni, cari s’o re Neue Freie Presse" află, că s’a stabilit
învie ?
„Guvernul va face din parte-i totul, volszky de agitaţie. Mai vorbesce ministrul pentru 27 Ianuarie viitor căsătoria archi-
ca să împiedece o astfel de oatastrofă. Vrem Lukacs, oare combate pe Pichler, apoi pre Dâr alegerile se apropie şi unul din ducesei Elisabeta Maria de Austria ou prin
să luorârn pentru restabilirea păcii între şedintele anunţă pausă. viitorii candidaţi este advocatul Labori, ţul Otto de 'Windischgrătz. Căsătoria se va
popore, pentru promovarea bunăstării spi acela care şl-a creat o reputaţie prin apă oelebra în capela Sf. losif. Cu ooasia căsă
rituale şi materiale a populaţiunri, vrem să rarea lui Zola şi a lui Dreyfus. El s’a fo toriei nu se vor da mari serbări la curte.
Pentru Ciangăi. La clubul partidu
înălţăm prestigiul şi puterea statului. îu- losit de o neînţelegere, ce se ivise între In ajun vor avâ loo la palat ceremonia
lui independist şi kosssuthist s’a disoutat
tr’uu timp mai puţin agitat nu ne vom da densul şi Reinach, cu prilegiul prooesului renunţărei archiducesei şi apoi o serată, la
Lud! sâră despre sorta coloniştilor Ciangăi
îndărăt nici dela lărgirea constituţiei pe intentat acestui din urmă de văduva lui care onorurile le va faoe prineesa Gizela
din comitatul Timiş. Guvernul a colouisat
cale constituţională, căci ca ori oe luoru Henry pentru a rupe relaţiunile sale ou de Bavaria oa mătuşă a miresei. Ya asista
aiol vr’o 3000 de Ciangăi, ca’-I au înteme
omenesc, nici constituţia nu pote fi per partisanii lui Dreyfus. S’au dat diferite pre şi mama miresei contesa Lonyai. In cjiua
iat comuna Szâkelykeve. Aceşti colonişti
fectă. Vă rugăm însă să vă îndreptaţi pri texte pentru a esplica acâstă ruptură; în aceea va avâ loo la palat un .prâucj fa
însă, se cbca, că trăiesc în mare miserie,
virile spre patria, oe ne îmbrăţişezi pe toţi realitate însă adevăratul motiv este dorinţa miliar.
din causa locurilor mlăştinâse şi a dărilor
şi spre necesităţile statului, cari du pot fi lui Labori de a-şî pregăti tărîmul în vede
mari, ce-i apasă. Partidul independist a
refnsate. D-lor, nu faceţi oriminal parla rea consideraţiuuei sale şi de a câştiga Pentru Secui. Societatea carpatină
luat resoluţiunea, să intervină întâi pa cale
mentul". pentru densa sprijinul partidului naţio (Eke) a înoeput deja lucrările preliminare
privată pe lâng^ guvern şi dâcă nu vor
Efectul discursului nu se p6te nalist. pentru convocarea unui congres săonieso,
ajuuge la resultat, atunci să sulevezs ces-
descrie. Din tote părţile se esprimă Seria destăinuirilor a şi început în care să discute asupra mijlâoelor, prin cari
tiunea Ciangâilor şi în dietă. — OpiutirI
o mare nedumerire asupra viitorului, „Le Journal^, pe care Labori l’a ales pen s’ar putâ ridica starea economică şi oultu-
zadarnice!
numai Cehii se bucură de declara- t'ru a-şî duce oampania. Se publică lucruri rală a acestui popor. Comitetul societăţii
ţiunile lui Koerber. Deputaţii cehi oompromiţătâre pentru ministrul de răsboifi ţinând (jilele aoestea o şedinţă sub presi-
4ic, că ei aştâpta cu deplină linişte Din străinătate. în timpul procesului Dreyfus, pentru presi- diul baronului Feilitzsch Artur, în care s’a
suflethscă evenimentele, ce le-a pus dentnl Ourţei marţiale dela Rennes şi se luat hotârîrea a se alege îucă de pe acuma
în vedere Koerber, fiind-că nu este JRufiia, şi tariful vamal german. anunţă şi altele. Publicul se pasioneză peu- raportorii, cari să studieze diferitele ces-
u
ţ)iarul „ WestnikFinansoff arătând, care este
în interesul Cehilor de a dăinui şi tru aceste destăinuiri; pressa le oomentâză tiunl şi să raporteze despre ele în faţa con
atitudinea d-lui Witte, ministru definance al
mai departe constituţia actuală, ba ou patimă; în fine, asistăm ia o înviere a gresului. Primul resultat al mişcării iniţiate
Rusiei, faţă ou noul tarif vamal german,
ei speră chiar, că o eventuală crisă afacerei Dreyfus. în favorul Săcuiior este aduoerea a doi
relevă avautagiile tractatelor de eomeroiQ
constituţională numai bine pote se copii maghiari născuţi în România şi edu
internaţionale şi declară, că guvernele tre
le aducă. In cercurile guvernamen carea lor, la gimnasiul din Keoekemât.
bue să se silâsoă de a găsi un modus vi-
tale se accentudză, că discursul lui Aceşti copiii, despre 'aducerea oărora am
vendi pentru a evita un răsboiă economio. SOIRILE BILEI.
Koerber a fost fbrte bun, momentul amintit la timpul său, sunt destinaţi a de
piarul recunosce dreptul pe oare-1 are fie-
pronunţării lui înse a fost cât se — 28 Noemvrie v. veni misionari în România. După raportu
oare siat de a ţine socotâlă de interesele u
p6te de reu ales. Se mai (Jice, că rile sosite la „Eke ei au purtare bună şi
supuşilor săi şi adaogă, că în caşul când Deinonstraţiunile polone. Din Vienu
vorbirea lui Koerber este a-se atri fac progres în studii.
tariful vamal german va fi adoptat de se anunţă, cu Dumineoâ s’a ţinut acolo un
bui în mare parte presiunei, ce
u
„Reiohstag , Rusia va trebui să-şi alcătuâscă mare meeting de protestare polon. La mee Un vice-consul escroc. Jupânul Weisz
făout’o guvernul din Budapesta, care
alte tarife, şi numai după aceea s’ar putâ ting au participat mulţi poloni ou familiile Samue). a fost odimâră băiat de prăvălie şi
cere, ca „Reichsrath^-ul se încâpâ
începe negocieri pentru un tractat de oo- lor. Au ţinut disoursurl pănă şi copiii, din ca atare a petrecut mai mulţi ani în Ser
odată desbaterea pactului, debrece
mercifl, pe basa clausei naţiunei celei mai tre cari băiatul de 10 ani Milller a secerat bia, unde a învăţat limba sârbâsoă. întors
pe Ungur! îi arde la călcâie şi vor se
favorisate. aplause furtunâse prin vorbirea în care'a glo acasă la Budapesta,|şl-a oferit serviciile gu
se scie odată asiguraţi din partea
rificat pe Polonesii din Posen şi i-a puşca vernului ungar, oare l’a trimis ca agent co
acâsta.
Francia şi Germania. „Eolnische esemplu de atitudine bărbătâsoă în lupta mercial întâiti în insula Malta şi pe urmă
u
Zeitung sorie urmâtârele privitor la o even peutru limbă. Interesantă a fost propunerea îu India orientală. Iu amândouă locurile
în dieta ungară în şedinţa dela 10 tuală alianţă între Franoia şi Germania: lui Bilinslci, oa adunarea să-şi esprime dis însă a făcut esorocherii, înşelând guvernul.
Deoemvrie s’au oontinuat disouţiunile asu „Nimeni n’a întrebat pănă acum, că preţul faţă de Polonii din Berlin (mai ales S’a întors ârăşl acasă, unde aducându-şl
pra petiţiunei munoitorilor. A vorbit Ballagi bre Germania ar fi înduplecată la o alianţă faţă de prinţul Badziwil), cari ca Poloni nu aminte de timpul petrecut în Serbia şi-a
făcând apologia guvernului. JErnst polemi- ou Franoia? Se pare, că alianţa acâsta ar apără interesele fraţilor lor. Se scie, că oferit de astă-dată serviciile guvernului
sâză ou Piohler şi Vâzsonyi. Contele Karoly fi primită în Francia fără de nici o opo- Badziwil e preşedintele clubului polou din sârbesc, oare a fost deăfcul de naiv şi a nu
Sândor spune, oă lipsa de munoă e de două siţie; aprofundând însă lucrul trebue să de- Prusia. Un alt Polon a propus ca aduna mit pa acest jidov escroc de vioa-consul la
feluri: momentană şi permanentă. Cea mo- olarăm, oă Germania ori câte simpatii are rea să-şi esprime regretele şi dispreţul asu Budapesta. A ajuns departe jupânul, dâr a
mentană pdte fi înlăturată pe cale sooială ea faţă de ideia apropierii din ambele părţi pra atitudinei acelor deputaţi poloni din şi căutat să profite de noua sa posiţie, fâ-
pe oea permanentă trebue să o înlătureze şi ori cât de bucuros ar primi o înţelegere Austria, oarl au negligiat de a interveni în cându-şl reclamă enormă. Ori unde se pe
guvernul. Karolyi spune, că are încredere în interesul politicei de pace: ea stă tot interesul Polonilor şi nici că s’au presentat trecea ceva, trebuia să fie şi Weisz de
în guvern şi primesce propunerea oomisiu aşa de departe de gândul încheierii unei alianţe măcar la adunare. faţă în uniforma sa de vice-consul şi apoi
ciâ la aoâstă gândire amintirea timpurilor spre ferâstrft, ou capul aplecat. Mânile îi Int.r’aoeea se făouse lumină deplină. Şi lumina inunda din ce în ce mai
trecute cu noţiunea sârelui, a luminai şi a erau înoruojşate pe genunchi, părea a-se Şi ce d'minâţă admirabilă trebue să fie intensivă.
vremai frumâse. ruga. Bolnavul nu putea, să-i vadă faţa, îi afară ! De-odată, fără nici o trecere, inunda „Fiiud-oă nu m’ai uitat“, răspunse ea
începu să se gândâsoă la repausata şi vedea însă fârte bine boneta albă şi oou- o lumină intensivă atelierul şi lumina era îu sfîrşit „am venit la tine şi m’am rugat
a oonversa în spiritul său cu dânsa, oum tururile vagi ale braţelor, cari erau oam aşa de mare, aşa de strălucitâre şi aşa de pentru tine, să ai o mârte uşâră“.
se deprinsese întotdâuna, oând îi era rău. subţiri. veselă, ca şi oum ar fi primăvara, în luna Kamionka o ţinea încă mereu îmbră
îu sfîrşit se obosi, simţia o slăbiciune mare luima lui înoepu a bate în nelinişte, Maiii. Valurile ş rălucirei de aur se umflau ţişată, de frioă, să nu-i dispară acâstă ve
f
şi adormi. prin cap îi fulgerâ întrebarea: oa un toreut din ce îu oe mai tare şi um denie ferioită, împreună ou lumină ou tot.
Luminarea de pe sorin arsese mai de pleau încăperea şi o copleşiră cu atâta
„Când a putut aduce femeia o soră „Sunt gata să mor“, răspunse el. „Nu
tot. Flacăra deveni vânătă, olipi de mai forţă, încât marmora se cufunda în ea şi
de caritate şi cum a pătruns aici ? u mai să rămâi tu la mine!“
multe-ori şi se stinse; atelierul era învălit se topi în lumină, âr păreţii îşi perdură
Apoi credea, oă fantasia lui bolnavă Ea însă zîmbia spre el ca un ânger,
într’o întuneoime completă. contururile şi Kamionka se afla într’un
îi jâoă o festă şi îuohise ochii. îi cuprinse gâtul cu un braţ, âr ou celă
într’aoeea picăturile cădeau cu gro spaţiu nesfîrşit pătruns de ratje lurniuose.
Dâr imediat îi deschise ârăşl. lalt arătând în jos
zava lor monotonie mai departe, oa şi oum
Sora şedea în acelaşi loo, nemişcată, Atunci observa, că şi boneta de pe „Tu ai murit deja. Vecjl colo!“ Ka
s’ar destila printr’ensele negura şi jalea în-
oa şi aprofundată în rugăciune. capul sororei îşi perda rigiditatea albă, se mionka se uita în direcţia arătată şi de
tregei naturi. O sensaţie ciudată, un amestec de outremură la margini şi se topesce ca o parte, jos, zări prin ferâstra mansardei sale
După un somn mai îndelungat şi uşor grâză şi bucurie, făcea părul bolnavului negură albă, prefăcându-se şi ea în lumină. interiorul întunecat al părăsitei odăi. Pe
Kamionka se deştepta cu sensaţia ciudată, măciucă. îşi simţia privirea atrasă de o Călugăriţa îşi întârse faţa încet spre pat era întins propriul său cadavru, ou
oă în atelier se petreoe oeva estra-ordinar. putere neînţelâsă spre acea figură. I-se părea, bolnav şi de-odată Lazar cel părăsit ză- gura deschisă largă, care pe faţa-i galbenă
Pe oeriu se iviau zorile. Marmora şi oă ar fi mai văcjut-o unde-va, dâr unde şi resce în aureola de lumină ounoscutele, avea înfăţişarea unei aperturl negre.
ipsosul străluciau într’o lumină albă. Fe- când?... Aoâstă nu o mai soiea. O rîvnă drăgălaşele trăsături ale repausatei sale El se uita la acest cadavru ca la un
râstra largă, veneţiană, din faţa patului ne mai pomenită îl cuprinde, de a-i vedea soţii. obiect ou desâvîrşire strein. După un. timp
îmbiba din ce în oe mai multă lumină faţa, dâr boneta cea albă i-o aooperia şi, Se ridică în pat, din pieptul său înoepu a-i dispărâ totul dinaintea privirilor
palidă. fără să scie de ce, nu îndrăsnia niol să se isbuoui un strigăt, în oare erau cuprinşi lui, căci lumina, oare îi înoonjora, plana
In aoâstă lumină Kamionka zări o fi misoe, nici să scotă o vorbă, ba nici mă toţi anii miseriei, ai năcazului, grijilor, în înfinit, oa mânată de un suflu suprana
gură, care şedea lângă patul său. car să respire. Simţia numai, că sensaţia desperării şi ai lacrimilor: tural. .. .
El deschise ochii mari şi se uita frioei, amesteoată ou bucurie, îl stăpânia „Sofia! Sofia!“ Trad. de Oliitft.
la ea cu mirare: era o soră de caritate. din ce în oe mai mult şi se întreba ou mi El o îmbrăţişâ, o strînse la inima sa
Ea şedea nemişcată, puţin întârsă rare : „Oe însemnâză asta? u şi îi ouprinse gâtul ou braţele sale.
