Page 107 - 1901-11
P. 107
Nr. 264—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.
coreligionarii săi, reporteri pe la Jiare, îi care a trimis lui Rădulescu-Motru sdro- cum-va îşi înohipue acei 16 Jidovi şi 12 Albanezii (turc : „Arnăuţî , gr c:
u
publicau fel de fel de elogii, de credeai, bitorul răspuns îu cestiunea jidovâscă, oând protestanţi, oă sunt numiţi la catedrele lor „Arvanitis , alb: „SohipetarI = Pricepâ-
11
u
că nu alta, dâr regele Alexandru a fost de acest profesor român întrepriuse mai anul de duhul sfânt? 11 totl), popor indogcrmati, ultimul rest al
faţă în cutare sâu cutare loc. Prins însă şi trecut o anchetă îu favorul jidovilor. Etâ 6tă cum se presentă oaşul Spahn, — grupului thracio-illyric, în număr do l'/
2
aiol eu diferite escrocherii a fost lipsit de oe spune Chamberlain: care a produs o campanie întrâgâ în pressa milion şi anume în Albania 1.200.000, îu
demnitatea sa. Weisz însă a urmat şi mai „Oraşul Strassburg numără 135.000 germană, — după espunerea obiectivă a Grecia 200,000 îu Italia de sud şi Sieiha
■departe cu escrocheriile. In timpul din urmă loouitorî, din aceştia 67.000 sunt catolici, lui Chapaberlain ! 100,000 suflete. Se mai află sporadic îu
■a furat mai multe juvaerurl dela o firmă 63.000 protestanţi şi 5000 mosaicî. Catoli Montenegro, Bosnia, Serbia, Macedonia eto.
din Viena şi pe urmă a fugit din ţâră. Po cii alcătuiesc aşa-dâr 50°/ , Protestanţii După religiune cea mai mare parte moha-
0
liţia îl caută pe vioe-consulul jidan. 47% ® Jidovii 3% populaţiei. Dâcă luăm C o n v o c a r e . medanî (Sunniţî şi Şiiţî) apoi creştini orto
r
a
însă în oonsiderare întrâga ţâra, Alsaţia su- P. T. d-nl membrii ai societăţii române dox! (în Albania — 122,000, mai ales în
Contra duelului se procedâză ener
perioră şi inferiâră, atunci procentul Cato de diletanţi „Progresul din Făgăraş, pre vilaietul lanina—şi în Grecia) şi catolici (în
u
gic în Germania. împăratul Wilhelm a ho-
licilor se uroă la 75%, pe când Protestan cum şi alţi binevoitori ai acestei oorpora- Albania—175.000 mai ales in vilaetul sou-
târit să dea consiliilor de on6re pentru ofi
ţii scad la mai puţin de 25%, aşa-dâr mai ţiunl, sunt poftiţi a participa la adunarea tari, — Italia de sud şi Sioiliă.) In însăşi
ţeri şi dreptul de pedâpsă, aşa încât due
puţin de un sfert, ăr Jidovii la 2%%. generală ordinară, ce se va ţinâ în localul Albania se deosebeso ramurele dela nordul
lul să nu aibă nici un sens pentru cel
Acestui oraş şi acestei ţări îi servesce uni obicinuit (institutul „Furmoa ) din Făgă rîului Scumbi seu aşa numiţi Gegi de gru-
11
ofensat.
w
versitatea „împăratul Wilhe!m înfiinţată raş Duminecă în 7 (22) Decemvrie 1901 la pul de sud, sâu aşa numiţii Tosoi. Deose
Cununie. D-l George Popovicî îşi va la 1872. NimeDÎ în lume nu va pretinde, 3 ore p. m. birea este atât fisică şi spirituală, oât şi
serba cununia religiosă cu d-ş6ra Maria D. oa la numirea profesorilor să se observe O b i e o t e l e : 1) Deschiderea şedinţei. dialeotică. Oonscienţa unităţiii naţionale
Mihailiăi Joi în 29 Noetnvrie, ârele 8'/ paritatea confesională, din oontră tâte sta 2) Constatarea membrilor presenţl îndrep încă nedesvoltată. Singuratioele grupuri
2
săra în biserica Albă din calea Victoriei, tisticele făcute asup'a numărului învăţaţi tăţiţi la votare. 3) Alegerea comisiunilor. sunt guvernate îu mod patriarchal de câ
BuourescI, lor ne fao a aştepta, ea acatolicii să fie 4) Raportul general al comitetului. 5) Ra te-o căpetenie, numit „bairaktar (purtător
11
representaţl la tâte facultăţile în mare ma portul oassarului. 6) Oensurarea acestor ra- de steag) şi în multe privinţe sunt numai
Studenţi resyrătitori. Toţi elevii din
joritate, căci ei sunt aoeia, oarl se dedică porte şi referada comisiunilor. 7) Afaceri nominal dependenţi de Portă. Răsbunarea
primul an dela institutul veterinar din Char-
acestor cariere. Chiar şi la congresele ca ourente şi propuneri diverse. 8) Stabilirea sângelui, care în Europa nioăirl du esistă,
&ow, au fost' concediaţi, pentru-oă au in
tolice din ultimii ani s’au aucjit destule timpului pentru proxima adunare generală. oa instituţiune de drept, este oonsideratâ
sultat pe profesorul de ohimie.
nlângerl asupra lipsei de savanţi catolici. 9) închiderea şedinţei. ca datorie religiosă: In Albania superiâră
Premiu pentru un legân. Cine vrea Totuşi sunt însă şi printre ei oâţl va: Sunt Din şedinţa oomitetului, ţinută în 8 % bărbaţi cad victime acestei răsbunărT.
câştige 12.500 franol? Aoăsta e suma oâţî-va mai vechi, deja renumiţi, şi alţii Decemvrie 1901. La fisic Toscul semăna Grecului, âr Gegul
recompensei pe joare o oferă Regele Sue tineri, cari promit mult. I. MacaveÂu, Cosii Toma, tipului german. Purtarea da arme este ge
diei oui va găsi minunatul lăgăn de aur Escluderea din principiu a unor sa nerală, portul naţional original al Albane-
preşedinte. seoretar.
trimis în anul 1720 de un prinţ german re vanţi de bun renume dela anumite univer silor este fustanela.
ginei Ulrique-Eleonora. Vasul, care îl trans sităţi numai din oausa, căci aparţin religiu-
porta, s’a sfărîmat de stâncile insulei Tjoru; uei catolice — fie că acest principiu se SCSRi ULTIME. L i t e r a t u r ă .
lâgănul a fost furat şi îngropat. Se soie, oă enunţă pe faţă, fie că se aplică în mod
„ Cartea Durerii" de Emil Bougaud,
•el esistă. Dăr unde e şi cum va pută fi gă tacit în şedinţele facultăţilor — însemnâzâ Viena, 10 Decemvrie. Din Lon tradusă din originalul francăs de Iacob
sit ? Cei 12.500 de franol ai regelui vor un mare pericol naţional. Acel principiu dra se telegrafiază, că guvernul en-
N’colescu, editura lui Dr. E. Dâiann. Tipo
aţîţa fără îndoială zelul oercetătorilor. îuăspresce contrastele confesionale, spriji- gles a avisat diversele cabinete din grafia lui Heinrich Uhrmann din Timişora
uesce tendinţele ultramoutane, de-a supune Europa, că după raportele- lordului 1895. O cărticică de mângăere sufletâscă,
Asasinul lui Stambuloff. După f i a întrâga instrucţie catolică bisericei şi de Kitcbener şi ale lui Milner sunt per care costă legată 3 corone plus 10 bani
rele bulgare a fost arestat un macedonean porto. Se află de vîndare la Tipografia
a-şl înfiinţa universităţi eaolusiv catolice, spective, că resboiul în Africa-de-
.«mume Halju, care este bânuitide a fi parti „4. Mureşianu*.
el amăresce sufletul multor catolici serioşi, Sud se fie terminat la primă-vară.
cipat, la asasinarea lui Stambuloff.
buni naţionalişti şi seiinţificesoe indepen — Din Constantino pole se tele Proprietar: Dr. Aurel Mureştanu.
Victima jocului de cărţi. „Petit denţi. Şi acâsta bate, natural, ou atât mai grafiază, că noue escese kurde s’au Redactor responsabil: Traian JT. Pop.
11
Bleu află din Ostanda, oă bogatul ameri mult la ochi, cu cât respectiva universitate semnalat din Van, Dîarberks şi JBil-
can Whiteson diu causă, oâ a pierdut la se află într’o provincie, îu oare majoritatea tis. Numărose familii armenesc! au OOOCOOOOOOOOOOO«BOQOOOOOOOOOO GOO
,joc două miliăne de franol, s’a sinucis arun- loouitorilor este oatolioă. OrI-oe om cu fost jefuite; mulfî au fost măce Dr. Sterie 1T. Ciurcu
cându-se în mare împreună ou amanta sa, mintea echilibrată va recunâsce acest lăriţi. X. Pelilkangasse. — Nr. IO. Viena
o forte frumâsa oocotă fraucesă. luoru. BucurescT. 11 Decemvrie. Ac}! C o n s u l t a ţ i u n !
Ei bine, să cercetăm, cum stau rapor aniversarea luărei Plevnei, s’a oficiat
Cea mai scurtă scrisore. Pănă cu celebrităţile medicale şi cu specialişti dela
turile la facultatea de filosofie din Strass- un Te-Deum la biserica Mihaiu-Vodă.
acuma cea mai scurtă scrisăre din lume facultatea de medicină din Viena.
burg : Dintre cei 30 de profesori dela acăstă Regele şi Principele Ferdinand au
-era scrisărea lui Cicero, care la întrebarea OOOOOOOOOOOOODO®OOOOOOODOOOOO 30
facultate 12 sunt protestanţi, 16 Jidani şi 2 asistat la acest Te-Deum. După ter
unui prieten, să rnărgă ori să nu mărgă
catolid. Acest tablou este suficieut, pentru minarea serviciului divin, trupele car!
într’un loc âre-oare, i-a răspuns „I." (du-te).
a-ne forma o idee despre acăstă facultate, au făcut onorurile militare la bise
După două mii de ani s’a găsit un France» Biuroul advocaţilor asociaţi.
1
a cărei „autonomie şi libertate *, oum cjice rică, au defilat în faţa Suveranu
oare a întrecut îu scurţime şi pe Cicerone. itiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
seniorul prof. Michaelis în scrisorea adre lui. De seră Regele va da la Palat
Franceaul a primit dela un prieten al său C. Rădulescu,
sată lui Mommsen „este ameninţata de oă- obicinuitul prânc} de gală militar, la
o scrisore, în oare nu era elt-ceva decât fost procuror şi judecător de tribunal, şi
11
11
tră ministrul prusian . Acăstă „autonomie care sunt învitaţî oficerii superior!
un semn al întrebării: ? (Ce e nou ?) Fran-
constă firesoe în tendinţa, ca cei 16 Jidovi din garnisbnă. Nicolae Andrei Popovicî,
cesul i-a răspuns trimiţendu-i o hârtie gâlă,
vr4u să devină 30 şi fiind-că deocamdată doctor în drept, tost magistrat,
11
<jeea-ce însemna: „nimica . Tot Fraucesii
acâsta nu se pbte, Jidovii fac cartel cu se angajâză a pleda înaintea tuturor ins
mai ou spirit.
protestanţii pentru a esolude pe orl-ce ca tanţelor judecătoresoî din. România,
tolic. Un fenomen, pilele trecute a murit procese de orl-ce natură, eseoutărl
Houston Stewart Chamberlain în acest mod, de sigur, du ne este la Madrid Fi y Marijall, fost preşedinte al de hotărîrl şi creanţe.
uşor a atrage tinerimea catolică în număr republice! spaniole. L - înmormântare s’a •Bucuresd, strada Smârdan 53.
a
contra lui Mommsen.
mai mare la studii academica şi a-o educa vorbit mult despre desmf.eresarea şi probi
Numirea profesorului Spahn la cate în spirit german. Pe acăstă cale mânăm tatea lui. Aşa el a refusat să primâsoă pen
dra istoriei moderne dela universitatea din apa pe mâra agitatorilor şi a acelora, pen sia lui de 6000 lei pe timpul de când i-s’a
■Strassburg a dat prilej lui Hommsen a tru oarl papa dela Roma este puterea su acordat şi pănă la morte, făcând astfel o fsiliivatoi'iloi'
11
face o enunoiaţiune relativă la „cercetările premă pe pământ, âr împăratul un „eretic , economie statului de 180.000 lei. In tim de
lipsite da prejudiţii". Acăstă enunoiaţiune o&ruia trebue să se supună numai în caşul, pul oât a fost ministru de interne, după
a nonagenarului savant a fost primită de-o- oând n’au încotro. Şi în oe constă pretinsa obiceiul locului, banii neutru fondurile se Sămânţă de trifoiu
•parte ou urlete de bucurie în presa jido- primejduire a „cercetărilor fără prejudiţii ?“ crete îi ţinea îu cutia unui biurou. S’a în 5 i> «lin 1-
văscă, ăr de altă parte a îndemnat pe pro în aoeea, oă vara trecu'ă devenind vacantă tâmplat ca un client al său. — Pi y Mar-
Comitatele Braşov şi Treiscaune.
fesorii dela mai multe universităţi germane oatedra de istoria modernă, ministrul in- gail era advocat — să vie la minister şi
a trimite scrisori de aderenţe bătrânului strucţiunei publice a numit pe lângă pro să-i aducă un rest de onorar, ce avea «â-i în unele ţinuturi ale comitatelor
profesor. In numărul 87 a cjJarului „Fa- fesorul Meinecke, propus de universitate, şi dea dinainte de a fi ministru; banii lui Braşov şi Treiscanue r e c o l t a d e
ckel publică acum Houston Steivart Cham pe an al doilea profesor, pe tînărul catolic 4000 lei, i-a pus tot în cutia unde se gă sămînţă de trifoiu roşiu, bob mare
u
berlain, cunoscutul autor al uvragiului prusian Martin Spahn, oare în etate de 23 siau cei 284,000 lei din fondurile secrete şi în anal acesta au fost deosebit de bună,
„Gruudlagen des 19 Iahrhunderts“. (Teme ani era deja privatdocent în Berlin şi de- acolo au şi rămas niol nu i-a luat când a astfel, că pentru sămînţa de trifoii! din
liile secolului 19) un articol sub titlul atunol ca profesor estra-ordinar în Bonn pleoat din minister, nici nu i-a reda-.- at părţile acelea plătesc preţ mult mai
u
„Mommsen cel fără prejuHiţii , care fiind s’a distins prin o serie de publioaţiuul pur mai pe urmă. Pi y MargaU era un om mare, ca pentru sămînţa obicinuită
fârte instructiv, ar merita să-l reproducem soiinţifioe asupra istoriei Pomeraniel, Pru fârte activ, aşa că de multe-orl lua deju şi anume din ţinuturile indicate pentru
în întregime, din causa îngustimei spaţiu siei eto. Pe Jâugă acestea trebue să mai nul în cabinetul său. Uşierul, oare ’l servia T R l F O i - f r I £ © Ş B U
lui însă, trebue să ne mărginim la câte-va adaogăm, oă Spahn este un bărbat de prin a rămas fârte surprins oând l’a v. tjut, că 100 Kilograme
pasage referitore la universitatea din Strass- cipii intransigente naţionale şi independente, scâte din buzunarul său la fie-care dejun după calitate p e n t r u
bnrg. Numai ounoscend datele comunicate aşa că partidul ultramontan din Strassburg, câte 2 lei 50 bani spre a-şl plăti mâncarea 48—52 fl. primită acolo şi plătită.
de Chamberlain ne putem forma o idee aiujind de numirea lui, a făcut numai de Odată chiar a îndrăsnit a i spuue : Esoe- Rog a se trimite probe mai mari,
■despre ceea-ce se petrece la universitatea cât o demonstraţiuDe ostilă. lenţă, cheltuelile acestea se plătesc din indicându-se şi cantitatea d i r e c t l a
f i r m a m e a î n B U D A P E S T A .
din Strassburg şi numai aşa ne putem forma Stă caşul, care a făout pe Mommsen fondurile ministeriului. Tot-dâuna s’a făcut
o idee justă despre caşul profesorului să esclame: „Pe la universităţile germane astfel. — Se pâte, răspunse Pi y Margall, BDMUND MAUTHNER
•Spahn. treoe un sentiment de degradare^. Par’ oă dâr de adî înainte nu se va maî întâmpla, comersant de seminţe al curţii c. s. r.,
Enunoiaţiunile lui Chamberlain, care aud pe Sonnenthal în scena agoniei lui cel puţin cât voite fi eu aoi. Şi astfel s’a Budapest VII Rotenbiller utcza
numai de clericalism nu pot,e fi aousat, le Enrio IV! Şi apoi la sfîrşit oând esolamă continuat pănă la oăderea sa din minister. 38 szâni.
vor oeti toţi Românii ou mult interes, patetic la adresa ministerului de instruoţie,. El a murit sărac lăsând numai biblioteca
11
seiut fiind, oă acesta este renumitul filosof, oă „păoătuesce contra duhului sfânt .. Nu sa copiilor săi.
