Page 109 - 1901-11
P. 109
REDACŢIUNEA, „eazeta* iese în flâcare 41,
Aâiinistratiinea şi Tipografla Abonamente pentru Anstio-tJnearia:
Braşov, plaja mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şise luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancate nu se pri N-rii de Duminecă £ fi. pe an.
mesc.— Manuscripte nu se
retrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe sâso
te prlmeso la Admlnlstraţluno îo luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
Braşov şi la nnuătorele N-rii de Duminecă 8 franol.
Se prenumeră la tote ofi-
BIROURI de ANUNŢURI:
în Vlena : la N. Dukos Naehf., oiele poştale din întru şi din
Nux. Augenfeld & Emerio Les- afară şi la d-nii ooleetori.
nor, Heinriolx Sokalek, A. Op- S Abonamentul pentru Braşov
pelik Nt»cht'. Anton Oppelik. Âdmtnistrafiunca, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. Y. Gold- Târgul Inului Nr. 30, otagiu
berger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şîse
Leopold(VII Erzaobet-kiirut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R : Cu dusul în oasă : Pe un an
o seriîl garmond pe o colină N U L L X I Y . 24 oor., pe 6 lunîl2 o., pt'trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oordne. — Un esemplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atftt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe căt şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti Inainto.
Nr. 265. Braşov, Vineri 30 Moemvrie (13 Decemvrie). 1901.
Polonii în parlamentul german. siune afacerea, care de altfel apar polone, pe atunci observă cu privire dreptăţite; întâiu, pentru-că şi oredinoioşii
ţine competenţei statului federal la Austro-Ungaria, că măsurile luate gr. cat. oontribue ou sânge şi bani la sus
T6te privirile au fost îndreptate Prusia, şi în parlamentai central, pentru suprimarea demonstraţiunilor ţinerea statului ea şi jidovii şi alţi cetă-
e
în ultimele doue c}il asupra parla unde pulseză aşa de tare consciinţa în Caliţia n’au fost satisfăcetbre. tăţenî necatolicî, âr preoţii atât din punct
mentului german, unde s’a încins o naţională. încât pentru guvernul german de vedere al statuia!, cât şi social,.îşi împli
desbatere lungă asupra interpelării „Limba polonă nu se mai bu Biilow (jice, că disposiţiile, curentele nesc datoria ca şi alţi preoţi necatolicî; ce
celor din fracţiunea polonă relativ cură de cruţarea de odiniâră, ea şi demonstraţiunile interne nu îl pot privesce a doua oausă, ea se referă la dis
la evenimentele din Wreschen. este persecutată de guvern în şeblă, influinţa întru nimic. tribuirea ajutorului de stat, care nu numai
Principele Radziwil, a accen pentru ca mai târejiu se fie stîrpită oă se faoe în mod nedrept, dâr este şi ile
tuat, că representanţii polon! s’au chiar din sînul familiilor". Cu aceste gală, pentrn-oă:
In dieta ungară s’a desbâtut erî,
simţit dator! a face ' acea inter cuvinte a ilustrat vorbitorul polon „1) La distribuirea ajutorului de stat
MerourI, proiectul de lege relativ la trecerea
pelare prin graiul seu pentru [a-şî marea îngrijire ce a cuprins pe Po ministrul nu ţine sâmă de lege, fiind-oă în-
manipulafiunei banilor din comitate în re
apera demnitatea naţională, pe oare lonii din Posen.
sortul statului. Benedek Jdnos (din părtidul tregesoe venitele preoţilor, oarl n’au esamen
o ved vătămată. Plângerea polonă ş!-a aflat un
koşuthist) apără interesele funcţionarilor oo- de maturitate şi nici cursuri complete teolo
Cele ce s’au petrecut în Wreschen ecou şi în rândurile germane din par gice la mai mult decât 800 cor. anual, ceea-ce
mitafceusl. După părerea lui, proiectul îi
li sunt cunoscute cetitorilor noştri. tida centrului. Deputatul Roeren a se opune ou legea despre intregirea oongruei
atinge în onârea lor. Reforma administra
Ele sunt caracterisate prin faptul, esclamat: „Singurul mijloc cinstit
tivă ar trebui realisata tâtft en bloo, nu aşa din partea statului.
că de-odată li-s’a impus şcolarilor po este de a lăsa copiilor limba lor ma
parţial. Presentâ un proieot relativ la lua „2) Ajutorul de stat nu seimparte de
lon! se înveţe religiunea în limba ternă şi de a face se li-se propună
rea cestiunei dela ordinea cfilei. Contele o opotrivădupă oalifioaţiune şi starea averii.
germană, şi nu ca mai înainte în studiul religiunei în limba polonă".
Wilczelc (din partidul poporal) găsesce ne Preoţii oei mai avuţi şi în stare mai bună
limba lor maternă, şi că în urma sen El a adaus ironic: „Am putâ se ne
motivat proiectul. In loc de aşa oeva, gu primesc oâte 500 cor., oei mai săraci câte
tinţei, ce au manifestat’o şcolarii, luăm un esemplu dela Rusia, unde vernul mai bine s’ar ocupa ou cultivarea 60 - 80 cor.
li-s’au aplicat corecţiune corporală în tote clasele şcblelor poporale se
religiei şi progagarea culturei. Primesce „3) La distribuire însăşi se ia în con
colectivă, care s’a esecutat într’un propune religiunea în limba polonă."
antiproiectul lui Benedek. Hellebronth (din siderare informaţiunea dată de solgăbirău,
mod forte crud. Când a vorbit deputatul Roeren,
partidul lui Ugron) desaprobă proieotul. ce se basâzâ pe informaţiile date de notar
Procederea aedsta a produs şi cei-ce au urmat după el, cancela Administraţia se p6te ameliora şi pe lângă şi primarul comunal. Aoestea de oele mai
mare sensaţiă în străinătate şi a fost rul Biilow cu toţî miniştri şi cu cei menţinerea autonomiei. „Comitatele nu tre- multe-orl isvoreso din oonsideraţiunl indivi
aspru condamnată şi de pressa din lalţi membri ai guvernului părăsi bue stîrpite, căci nu suntem ţâră indepen duale şi se dau din simţ de răsbunare.
Anglia, Francia, Olanda şi America. seră deja sala în mod demonstrativ. dentă". Primesce anti-proieotul lai Benedek.
In Austro-Ungaria şi Rusia s’au Acâsta s’a întâmplat îndată după După pausă ministrul Ploss presentă dietei „De aici vine — cjioe oorespondentul
adaus la critica presei şi cunoscu ce contele Biilow a răspuns princi un proiect relativ la două oonvenţii de mică — că la mulţi preoţi variâzâ suma ajuto
tele demonstraţiuni din Lemberg şi pelui Radziwill. Cancelarul a decla importănţă cu străinătatea, apoi BedOhăzy rului de stat, după cum se schimbă notarii
Varşovia în contra consulatelor ger rat, că cu privire la cele petrecute Jânos interpelâză pe ministrul comeroiului şi primarii în comunele lor". Corespondentul
mane, A bătut la ocbî cu deosebire, în Wreschen nu pbte da nicî un răs şi pe cel de finanţa în cestiunea construi- oitâză un oas ca argument.
că în Rusia li-s’a lăsat libertate cla puns în „Reichstag", de6re-ce aici rei căilor ferate sâcuiesol. La fine c['oe> oft „orocedeurile acestea
relor polone de a apreţia întâmplă se tratâză de-o afacere internă pru- neoorecte au amărît aşa de mult oierul ru
rile din Wreschen fără ca se se siană, care se pbte discuta numai în ral, îuoât preoţii din arcbidiecesă pregătesc
aplice contra lor rigorea censurej. dieta Prusiei. „Mişcarea preoţimei române gr. o întrunire „ohiar şi fără consimţământul
Pe aceste apariţiun! s’a basat Totuşi cancelarul a aflat de bine cat." Sub titlul acesta publioă Magyar autorităţii superiâre.*
r
u
principele Radziwill, când a vorbit a se pronunţa asupra esceselor din Allam dela 8 Deoamvrie o corespondenţă, —Fapt este, oă din partea mai multor
de seusaţia şi de iritaţiunea, ce a Caliţia şi Varşovia, constatând, că ce (jioe că o primesce „din şirurile preoţi preoţi români uniţi din archidiecesă s’a fă-
produs’o „în t6tă lumea“ afacerea ele n’au turburat întru nimica rapor mei gr. cat." Autorul ei „X" spune, că în out un apel, în care preoţimea e invitată
dela Wreschen, şi mai ales epilogul turile Germaniei cu Austro-Ungaria rândurile preoţimei române gr. cat. dela a participa de cjiua de Sf. Nioolae 19 Deo.
ei, desbaterile judiciare dela Gnesen, şi Rusia. Biilow laudă atitudinea gu sate s’a pornit o mişcare eu scop de a la Blaşifi, cu scop de a-se sfătui asupra
unde au fost de tot aspru condam vernelor acestor state însă tonul în a protesta în contra tratamentului escepţional ameliorării stării lor materiale. Pe cât se
nate femeile, mame ale şcolarilor, care o face, lasă să se simţă ore-care ce-1 urmâză ministrul faţă ou oierul raral soie nu este esaot, oă autoritatea superiâră
care au eacedat cu acea ocasiune. deosebire. gr. cat. Mişcarea acâsta are două cause : bisericâscă ar fi în oontra aoeatei întruniri,
se
în asemeu! împrejurări, c|i Pe când faţă cu Rusia accen- esebiderea clerului rural gr. cat. din eon- de unde reiese, oă afirmarea din corespon
terpelantul, ni-s’a părut noue Polo tuâză deplina încredere şi „solida gruă şi distribuirea neooreotâ a ajutorului denţa lui „M. All.“, oă întrunirea s’ar face
nilor inevitabil de-a aduce în discu- ritatea seculară" contra tendenţelor de stat. Ambele cause sunt ooreote şi în „fără consimţământul autorităţii superiâre"
FOILETONUL „GAZ. TRANS". intrarea âstei române în răsboifi, s’a făcut pâdesc. De aoeea Marele duce Nioolae te- grea cumpănă, hotărăsc, că acum a sosit
într’un moment atât de hotărîtor, îucât s’a legrafâză în culmea desnădăjdei , la 19 câsul să vină în ajutorul Ruşilor spre a
putut distinge fârte lămurit rolul irnpor? Iulie 1877, dela Târnova, Domnitorului scăpa ţâra de-o primejdie iminentă. De
28 Noemvrie.*) taut pe oare l’a avut îu acâstă împrejurare nostru: „Les Turca ayant amassâ Ies plus aoeea, în aoeeaşl cji de 19 Iulie, Domnito
atât Suveranul, cât şi armata română. grandes masses â Plevna nous abîment. rul nostru răspunde din lagărul Său dela
De sigur, oă dina de 28 Noemvrie
Intr’adevăr, Ruşii deolaraseră răsboifi Prie de f&ire fusion, demonstration et, ai Poiana, din Dolj, Marelui duce: „Je suis
merită să fie slăvită printre dilele mari şi
împotriva Turcilor la 12/24 Aprilie 1877. possible, passage du Danube que Tu dâsi- hereux de pouvoir T’annonoer que toutes
sfinte ale noinului nostru, deâre-ee oştea
Şi cu tâte, oă armata română ardea de do res faire". (Turcii adunând mssse mari la les dispositions sont prises pour la oonoen-
română, împreună ou cea rusesoă sub oo-
rinţa să primâscă botezul sângelui şi din Plevna, ne prăpădeso. Te rog să facem fu- tration d’environ treute miile hommes afin
manda Domnitorului nostru, a biruit acum
colo de Dunăre, diplomaţia rusâscă, însă, siuue, demonstraţiune şi dâeă e posibil, d’enlever dans uu efifort commun Plevna...
24 de ani pe vitâzul Osman-Paşa şi îu-
se împotrivea la cooperarea oştirei nâstre trecerea Dunării, pe unde dorescl tu). qui reste un danger permanent pour l’ar
trâga lui armată după o luptă eroică de
spre a-se putea bucura singură de laurii Oe e dreptul, Prinţul Oarol dorea dela în mâe Impâriale". (Sunt ferioit de a te putâ
mai multe luni de file.
biruinţei. „L’armâe Tmpâriale est assez forte" ceput să între în foc, îusă Ruşii voiau, ca anunţa, că s’au luat tâte disposiţiile pen
In special, rolul pe care l’au avut (armata imperială este destul de tare) — armata nâstră şi Suveranul ei să lupte d’a- tru concentrarea de oiroa trei-fecî de mii
Românii în acâstă memorabilă (fi, se ou- (jiceau Ruşii iu luna lui Maiii 1877 — valma ou armata rusă sub oomanda unui de âmenl cu soop de a lua ou sforţări co
vine să fie amintit genera ţiuuei tinere spre „pour qu’elle puisse se passer du ooncours des general musoăleso. mune Plevna, oare rămâne un periool per
a-i servi de pilda vie şi încredere în vii troupes roumaines" (pentru-ca să se pâtă Acâstă condiţie, era ou neputinţă să manent pentru armata imperială). Marele
tor. In adevăr, tînăra armată română a do dispensa de concursul trupelor române). fie primită de un Suveran independent, din duoe mulţumesce Prinţului Carol la 12/24
vedit în tot decursul acestui răsboiti, (oă a După câte-va luni de file însă, s’a dovedit pricină, că „supunerea şi conducerea arma August 1877, cjioând : „Je suis heureux que
fost înzestrată cu cele mai alese virtuţi oă Ruşii nu erau în deajuns pregătiţi, nioî tei nâstre celei rusesol" ar fi însemnat „o par l’arrivâe de Bratianu tout se soit âolair.
militare, âr Suveranul nostru a pus în lu măcar să resiste, necum să învingă armata adevărată sinucidere politioă", după-oum oi, et que nos rues soient complâtement
mină oalităţl de adevărat erou şi tactician turcâscă, oe da acum dovadă de-o vitejie scria tatăl Suveranului nostru. Prinţul Oa identiques. J’attends Ton passage le plus
vestit. Aceste calităţi au provooat admira uimitâre. Ruşii sunt crunt bătuţi în mai rol Anton, la 16 Maiii 1877. tot possible". (Sunt fericit, că prin sosirea
ţia întregei lumi militare. De altă parte, multe rânduri, şi ameninţaţi chiar să fie Decât, fiind-că infrîngerea deplină a lui Brătianu totul s’a lămurit şi oă vederile
urmăriţi dincâoe de Dunăre. In acâstă si Ruşilor ar fi adus teatrul răsboiului în ţâra nâstre sunt oomplectamente identice. Aştept
*) Sub titlul de sus d-1 profesor Marin Di-
tuaţie de plâns, se aflau ei, când făcură romănâsoă, Domnitorul nostru, îu deplină trecerea Ta cât se pâte de ourând). A doua
mitrescu dela liceul „Lazar" din BucurescI publică
apel călduros la Români, să le vină cât înţelegere cu loau Brătiauu, oare era ne- (fi Marele duce telegrafâză din nou : „L’Em-
un interesant articol în „Noua Revistă Român ă“,
pe care îl reproducem şi noi. mai de grabă în ajutor, căci Turcii îi pră- J deslipit de Suveran îu aceste momente de pereur et moi T’attendona aveo impatience".
