Page 11 - 1901-11
P. 11

Nr. 244—1901.                                                       GAZETA TRANSILVANIEI.                                                                     Pagina 3.


            aparate,  cari  indică  în  mod  automatic  oe-  fiă  apărat  de  advooatul  Dr.  N.  Mănoiu,   Aceste  gânduri  îmi  treoură  prin  cap  disertaţiilor.  8)  Statorirea  locului  şi  timpu­
            leritatea,  săptămâna  trecută  au  ajuns  la  pare  şi  primesoe  apărarea.  Pe  basa  infor-  mai  4ilele  treoute,  cetind  rapârtele  despre  lui,  cum  şi  a  programului  adunărei  de  pri­
                                                                                                                                               ar s
            resultatul  de  160  km.  pe  oră.  Acâsta  este  maţiuuilor  luate  la  fsţa  looului,  apărătorul  temenelele,  oe  s’au  adus  unui  veohifi  4' ' t  măvară.  10)  Eventuale  oestiunl.  11)  DispO-
            celeritatea  maximă,  pe  oare  a  putut’o  face  constată,  oă  într’adevăr  acusatul  e  nevino­  „maghiar®,  care  scrie  în  limba  germană,  re-  siţiunl  pentru  verificarea  procesului  verbal.
            pănă  acuma  o  fiinţă  vieţuitâre.  Pănâ  la  vat  şi  se  convinge  despre  acâsta  şi  din  presentând  interesele  neamului  semit.  Şi  12) Iuchiderea adunărei.
            120—30  de  km.  reuşiseră  şi  pănă  aouma  a  spusele  clientului  său.  —  La  pertractarea  dâcă  mi-au  venit  aoeste  cugete  —■  4i C0ftm    Orlat, la 1 nov. 1901.
            obţine  la  anumite  probe  de  încercare,  dâr  de  erl  acusatul  a  declarat  numai  atât,  oă  eu  —  de  oe  să  nu  le  şi  eoriu,  vor  servi
                                                                                                                                                       Leon Maior,                D. Ţintea
            160  oliilometri  nimeni  n’a  percurs  pănă  nu  el  a  comis  orima.  Apărătorul  cerând  pâte  oui-va  spre  învăţătură.  Căol  este,  după
                                                                                                                                                         preş. desd.                 notar.
            acuma  ou  trenul.  Dâcă  s’ar  introduce  o  ascultare  de  martori  şi  întrebări  intregi-  părerea  mea,  un  semn  de  degeneresoenţă
           asemenea  oeleritate  la  trenurile  nâstre,  târe,  reiese  că  nu  acusatul,  ci  femeia  lui  a  prosternarea  servilă  în  faţa  unui  asemenea
                                                                                                                                                          NECROLOG.  Elena  Jarda  oa  mamă,
           atunci  am  pută  face  drumul  dela  Braşov  oomis  orima.  Cu  tâte  aoestea  însă  proou­  bonz al liberalismului oircumcis.          Maria  Dr.  Scridon  ca  soră,  loan  şi  Ştefan
            pănă la Cluşiă în 27  ore.                   rorul  a  susţinut  acusa,  dâr  după  asoultarea   „Regele  oondeiului!"  „Nimeni  nuscîe
                              2                                                                                                                     ca  fraţi,  Dr.  Leon  ca  cumnat,  Ionel,  Helena
                                                         martorilor  a  oerut  amânarea  pertraotărei  în  ţările  oorânei  S-tulni  Ştefan  se  ’nvârtâsoă  şi  Leon  oa  nepoţi,  cu  inimă  înfrântă  de  du­
                 Portnl  Constanţa.  Luorările  pentru
                                                         şi  deţinerea  mai  departe  a  lui  Ion  Adămuţă.  condeiul  aşa  de  bine  ca  el  !“  „Şi  răspunsul  rere  anunţă  în  numele  lor  şi  al  celorlalţi
           terminarea  portului  Constanţa  continuă  cu
                                                         La  acâsta  apărătorul  arată  că  procurorul  a  la  mesagiă  niol  nu-1  pâte  scrie  altul,  decât   consângeni,  că  iubitul  lor  fiu,f  rate,  cumnat
           activitate.  Se  face  tot  posibilul,  pentra-ca                                                                                        resp.  unchiu,  Danila  Jarda,  praotioant  la
                                                         purces  de  tot  greşit  când  a  pus  în  stare  el".  Cardinali  şi  miniştri  uitând  de  demni­
           noul  port  să  funcţioneze  chiar  în  iârna                                                                                            tribunalul  reg.  din  Bistriţa,  şl  a  dat  sufle­
                                                         de  aousă  pe  un  om  nevinovat  şi  acentuâ,  tatea  lor  ariană,  se  umileso  şi  se  apropie  cu
           acâsta.  Direcţia  zanitară  va  întocmi  ohiar                                                                                          tul  în  mânile  oreatorului  în  8  Noemvre
           —  în  vederea  funcţionarei  portului,  —  în   oă  în  oaşul  de  faţă  reounâseerea  nu  se  sfiâlă  de  loouinţa  hahamului  jurnaliştilor,  1901, în etată abia de 25 ani.
                                                         pâte  admite  ca  dovadă,  fiind-oă  în  realitate  să-l  felioiteze  ou  ooasiunea  jubileului  său   Rămăşiţele  pământesc!  ale  neuitatului
           luna  acâsta,  o  seriosă  poliţiă  sanitară  la
                                                         crima  a  fost  oomisă  de  altă  personă.  Cere  de doctor.                               răposat  s’au  înmormântat  Sâmbătă  în  9
           Constanţa.
                                                         dâr,  ca  nevinovatul  să  fiă  liberat.  Tribu­  • Etă oe pâte se faoă reclama din-       Noemvrie  la  2  âre  p.  m.  în  cimiterul  gr.
                 Cavalerul Ofenlieim, advooat şl scrii­  nalul  deliberâză  şi  decide  amânarea  acusei  tr’un om !                                oat. din Bistriţa.
           tor  de  religiune  mosaioă  din  Viena,  provo­  după  cum  a  propus  procurorul,  şi  primesce   Şi  în  aceeaşi  4b  când  făceam  refleo-
           case  la  duel  pe  primarul  reşedinţei  impe­  tot-odată  cererea  apărătorului,  caloauAdă-  siunile  de  mai  sus  asupra  eroului  fără  pă-
                                                                                                                                                                  L  i  t  e  r  a  t  u  r  ă  .
           riale  Dr.  Lueger,  ou  tote  că  sciea  fârte  muţa se fiă pus pe picior liber.          reohe  al  condaiului  maghiar,  dau  prin  4iare
           bine,  că  Lueger  ca  bun  creştin  repudiâză                                             de-o scrisâre a lui Jâkai.                         Mama  sfântului  Amjustin  de  Emil
                                                              Inteligenţa  română  din  Sân-Geor-
           duelul  şi  ca  antisemit  pe  ori  ce  Jidov  îl                                                Bătrâunl  romancier  nu  mai  pâte  scrie   Bougaud,  traducere  de  Salba.  Editura  d-lui
                                                         giul  de  Mureş  şi  jur  în  vită  la  petreoe-                                           prof.  Dr.  E.  Dăianu.  Tipografia  archidie-
           consideră  a  priori  disoualificat.  Afacerea  a                                          în  timpul  din  urmă  decât  despre  tînăra  sa
                                                         rea  de  tâmnă  împreunată  ou  teatru,  cân­
           a  ajuns  în  diua  de  13  Noemvrie  în  faţa                                             nevastă,   despre   Evreiouţa   Bella   Gross   cesană  din  Blaşiti.  Cartea  are  31  oâle  de
                                                         tări  şi  declamărl,  ce  o  va  aranja  Joi  în  cjiua
           tribunalului  din  Viena,  unde  jupanul  Ofen-                                            (Nagy).  Ea  şî-a  păstrat  religiunea  părinţi­  tipar  (500  pagini)  şi  este  fruotul  ostenele-
                                                         arch.  Mihail  şi  Gavril  (21  Nov.  st.  n.  1901.)
           ikeim a fost oondamuat la o lună arest.                                                    lor,  şi  de  aoest  lucru  bătrânul  său  bărbat   lor unor laborioşl studenţi în teologie dela uni­
                                                         cu  ooasiunea  sânţirei  biserioei  gr.  cat.  de                                          versitatea  diu  Budapesta.  Cuvântul  „Salba"
                                                                                                      se simte fârte mândru.
                 Despre  misionara  americană  miss  acolo,  oe  se  va  celebra  la  8  ore  a.  m.  Ve­                                           ne  reamintesoe  sooietatea  literară  ou  ace­
                                                                                                            Sorisârea  lui  Jâkai  este  adresată  ju­
           Stone  vin  âr  soiri  ouriâse  şi  oontradioătâre.  nitul  ourat  este  destinat  în  favorul  biseri­                                  laşi  nume  a  teologilor  din  seminarul  desfi­
           După  unele  telegrame  nu  numai  că  ar  fi  oei.  Preţul  de  intrare  de  persâna  1  cor.  40   panului  Kohut  şi  a  fost  publicată  în  4i«rul   inţat  „S-ta  Barbara"  din  Viena,  cărei  so-
                                                                                                       „Berliuer  Tageblatt".  In  ea  se  descrie  far-
           ucisă,  dâr  s’a  găsit  chiar  cadavrul  ei  îngro­  b.,  de  familie  â  3  persâne  3  oor.  începu­                                  oietăţî  îi  mulţumim  publicarea  Fabiolei  şi
                                                                                                      meoul  Belei  într’un  stil  poetio  şi  bătrânul
           pat  într’o  mănăstire,  împreună  cu  alte  ca­  tul  la  6  âre  săra.  Suprasolvirile  se  primeso                                    a  unei  părţi  din  oatechismul  oel  mare  al
                                                                                                      se  avântă  pănă  la  îndrăsnâţa,  pentru  Ma­
           davre.  După  altele  ea  ar  fi  sănătâsă  şi  tot  cu  mnlţămită  şi  se  vor  chita  pe  cale                                        j  lui  Deharbe.  Traduoătorii  ne  ofer  o  lectură
                                                                                                      ghiari  ofensătârea  afirmaţinne,  oă  „numai
           •în  manile  bandiţilor.  Consulul  Dickson  ar  cjiaristică. După producţiune imediat dans.                                             edificătâre  în  stil  îngrijit,  tiparul  curat,
                                                                                                       de  pe  buzele  ei  se  pdie  recundsce  In  adevdr
           fi  cerut  guvernului  bulgar  să  dea  bandiţilor                                                                                       hârtia  bună.  Preţul  unui  esemplar  legat
                                                              Teatl’U-Edison.  In  restaurantul  Re­  frumuseţa tnelodidsâ a limbei maghiare".
           o  liberă  permisiune,  pcntru-ca  să  p6tă  trata                                                                                       elegant  în  pânză  este  3  c.orâne  (-j-  40  b.
                                                         dutei  (văduva  Gabel)  va  da  Sâmbătă  îu        Va  să  4ioâ  cauţi  nn  meşter  al  con­
           ou  ei.  Guvernul  a  refusat  însă,  aşa  că  se                                                                                        porto.)  Un  esemplar  broşat  2  oorâne  (-j-
                                                         16,  Duminecă  în  17  şi  Luni  în  18  Noem-  deiului  la  Maghiari,  trebue  să-l  cauţi  în
           pâte  să  se  nască  un  conflict  bulgaro-arae-                                                                                         40 b. porto). Se află de vânzare şi la Tipografia
                                                         vrie  Anton  Konte  cu  nisoe  representaţiunl  râudul  semiţilor,  dâcă  vrâi  să  au4î  melodia
           rioan.                                                                                                                                   A. Mureşianu, Braşov.
                                                         interesante  ou  kinemutograful.  Inoeputul  la  limbei  maghiare,  tot  la  semiţi  trebue  se  te
                                               u
                 0  nouă  planetă  „Le  Temps   scrie:  8 âre sâra. Intrarea 60 bani.                 adresezi.
           Dbsorvatorul  din  Paris  a  primit  dăunădl                                                     Şi  acâsta  nu  este  aşa  numai  la  Ma­
                                                              5.  Efect  sigur  vindecător.  Toţi  aceia,  cari
           soirea  despre  descoperirea  unei  mici  pla­                                             ghiari.  Tâte  naţiunile  trebue  să  sufere  ro­   SOIRI ULTIME.
                                                        sufer  de  nemistuire,  lipsă  de  apetit,  seu  stomacul
           nete  la  Heidelberg  de  cătră  colaboratorii                                             bi*  impusă  de  mărimile  semite  umflate  prin
                                                        nu  le  funcţionâză  regulat,  pot  conta  la  vindecare  si­                                    Capstadt,
           lui  Wolff,  care  de  cjeoe  ani  de  cjile  s’a   gură  în  scurt  timp  prin  folosirea  cunoscutelor  reclamă.  Aşa  e  la  Francesî,  aşa  e  la  Ger­  14   Noemvrie.    Lord
                                                                                                                                                    Kitchener  şi  Sir  Gordon  Sprigg  au  ela­
           consaorat  aflării  acestor  mici  corpuri  oe-  prafuri  seidlitz  ale  lui  Moli.  Preţul  unei  cutii  2  cor   mani,  aşa  a  început  să  fie  pe  iol  pe  colo
           •resol  prin  fotografie.  Mioa  planetă  desoo-   Se  trimite  cjhnic  prin  postă  cu  rambursă,  de  far­  şi la Români.              borat  un  plan  secret  pentru  a  îm­
                                                        macistul  Moli,  liferantul  curţii  din  Viena  Tucblau-                                   piedeca  invasiunea  Burilor  în  colo­
           perită  e  a  28  a  înregistrată,  începând  din                                                Citez  numai  din  întâmplare  din  re­
                                                        ben  9.  In  farmaciile  din  provinciă  să  se  câră  pre­                                 nia Cap.
           Martie  1901.  Grupul  acesta  planetar  pare   paratul  A.  Moli,  provădut  cu  marca  de  contra­  vista  „’W’ochenschrift"  a  rabinului  Bloch
             fi  fârte  numeros,  de  âre-oe  descoperirile   venţia şi subscriere.                   din  Viena.  In  numărul  dela  1  Noemvrie        Londra,  14  Noemvrie.  Ministru
           se  succed  cu  o  viteză  cam  de  patru-cjeol                                            scriind  despre  artistul  Sonnenthal,  faimosul   de  resboiu  Brodrieck  a  pronunţat  un
           pe  an  şi  mai  tote  sunt  făoute  în  acelaşi                                           rabin 4>ce : „Z)er erste Schauspieler deutscher   discurs  la  clubul  Carlton  asupra  res-
           stabiliment  astronomio,  singurul  care  se              Lucruri curi<5se.                Zunge wurde ' er einst genannt und das ist er   boiului.  El  a  spus,  oă  în  câmpurile
           ocupă  regulat  de  astfel  de  cercetări.  Ob­                                            bis  heute  gebluben.  (Odiniâră  fu  proclamat   de  concentrare  sunt  42,000  de  Buri.
                                                              Este  interesant  a  urmări  de-aprâpe
           servatorul  din  BerliD,  oare  se  angajase  re­                                          de  primul  aotor  în  limba  germană  şi  pri­  Numerul  Burilor  căcjuţî,  răniţi  sâu
                                                        cariera  câte  unui  politioian,  literat,  artist,
           pede  să  calculeze  orbitele  tuturor  aoestor                                            mul a rămas pănă în 4' a de astă4l).          depărtaţi  din  ţâră,  sâu.  cari  au  fost
                                                                                                                           u
                                                        care faoe parte din neamul semit.
           aştri,  era  departe  de  a  bănui  greutatea  obli­                                            Am  citat  numai  câte-va  esemple,  din   lăsaţi  liberi  e  de  11,000.  Numerul
                                                              Ou  îudrăzuâla  oaraoteristioă  acestei
           gaţiunilor pe cari le oontractase atunci.                                                  oarl  se  pâte  vedâ  tendinţa  pronunţată  de-a   Burilor  sub  arme  e  de  10,000.  Pentru
                                                        raase, individul semit pătrunde nndeun arian                                                înfrângerea  resistenţei  Burilor  guver­
                                                        pâte  mult  mai  talentat,  nici  n’ar  fi  visat  să   proclama  pe  tâte  terenele  superioritatea
                Profeţiile  lui  Falb.  Dâcă  e  să  cre­                                                                                           nul  are  de  gând  se  trimită  trupe
                                                        ajungă vre-odată.                             rassei semite.
           dem  „profetului  vremilor"  Rudolf  Falb,                                                                                               noue în Africa.
                                                              In  ministeriul  de  esterne  din  Viena     Şi  îţi  este  grâţă,  când  ve4l  atâţia  hă­
           avem  să  ne  aşteptăm  la  o  iârnă  fârte  aspră                                         băuci  arieni  secundând  pe  stăpânii  lor  şi    Paris,  14  Noemvrie.  „Petit  Bleu"
           •In  noul  său  călindur  pe  1902  Falb  spune,   stăpânesoe  o  asemenea  fiinţă  paraoitară,   oolaborând  ou  cele  mai  bune  puteri  ale  lor  primesce  din  Dublin  soirea,  că  na­
           •că  luna  Ianuarie  va  fi  uscată,  în  Februarie   care  do  trei-orî  şî-a  schimbat  religitmea,   la  instalarea  definitivă  a  hegemoniei  semite  ţionaliştii  irlandesî  au  decis  se  can­
                                                        după  oum  îi  cereau  se  ’nţelege  interesele,  şi
           ne  putem  aştepta  la  mari  viscole  ou  ză­                                             în politică, artă, literatură, pretutindenea.  dideze  pe  Kriiger  într’un  cerc  elec­
           padă,  în  Martie  vor  fi  furtuni  ou  zăpadă   stă  acolo  şi  înouroă  şi  descurcă  iţele  diplo-                                  toral  vacant.  In  cas  de  a  fi  ales,
           şi  ploi,  Aprilie  vîutos  şi  furtunatio  va  fi   rnatioe  şi  vecînio  veghâză  la  interesele  nâ-                       O  .  .  .  .  mandatul  lui  n’ar  pută  fi  nimicit,
                                                        mului,  din  oare  n’a  încetat  a  faoe  parte  ou
           urmat  de  Maiu  neplăout  şi  răoâla  se  va                                                                                            fiind-că  în  urma  anectării  Transvaa-
                                                        tâte  cele  trei  botezuri.  Mai  anii  trecuţi  s’a
           simţi  binişor  şi  în  Iunie,  pile  critioe  de                                                       €J o n v o c a r e .
                                                        pornit  o  oampanie  violentă  în  potriva  lui                                            1 ului, Kriiger încă e cetăţân engles.
           primul  rang  vor  fi:  22  Febr.,  10  Martie,  8
           Aprilie, 7 Maiîî şi 6 Iunie.                 prin  oolonale  cjiarului  „DeutschesVolksblâtt",   Membrii desp. Sibiiu aparţinător „Reu­
                                                        resultatul  a  fost,  oă  diplomatul  semit  s’a  niune!  înv.  gr.  cat,,  din  archidieoesa  gr.  cat.   â F S V E B t S E .
                Dela  curtea  cu  juraţi.  Eri  s’a  per-  înţepenit  şi  mai  strajnio  în  postul,  în  oare  de  Alba-Iulia  şi  Făgăraş",  precum  şi  toţi
           tractat  înaintea  Curţii  cu  juraţi  din  loo  se  găsia,  ba  lnoă  Jpe  de-asupra  i-s’a  aoordat  doritorii  de  înaintarea  şi  prosperarea  cul­  O   sală   de   sinucidere.   Dootorul
                                                                                                                                                   Charles  Iacobs,  un  specialist  pentru  bâlele
           aousa  ridicată  de  proourorul  Ştefan  Moluar  şi titlul de baron.                       turală  a  poporului  român,  sunt  rugaţi  a
                                                                                                                                                   uervâse,  a  oerut  municipalităţel  din  Chi­
           în  oontra  lui  loan  Adâmuţă  din  Poiana-      Pentru  diferite  insecte  s’a  inventat  Za-  a  participa  la  adunarea  de  tâmnă,]ce  ►e  va   cago  autorisaţiunea  de  a  înfiinţa  „o  sală
           Mărului.  Crima,  oe  i-se  impută,  este  inoen-  oherlinul  ;  panglioa  se  pâte  scâte  din  sto­  ţinâ  Dumineoă  24  Nov.  st.  n.  a.  o.  în  şcâla  de  sinucidere",  unde  toţi  clienţii  incurabili,
          ■diarea  unei  case,  în  oare  dormia  o  femeiă.  . macal  omului  ou  anumite  hapuri,  difteria  română  din  Şeica-mare;  pe  lâugă  urmă­  cari  ar  voi  să  mâră,  se  vor  putâ  omorî
           Caşul,  pe  scurt,  e  următorul:  Femeia  deţi­  se  vindeoă  ou  serum,  ba  se  4*o®  chiar,  oă  torul                              „confortabil"  plătind  o  anumită  sumă  de
                                                                                                                                                   buni.  Vor  fi  pentru  tâte  gusturile:  frânghii
           nutului  cu  numele  Maria  Adămuţă,  din  fi­  în  timpul  din  urmă  uu  doctor  german  ar   Program:  1)  La  9  âre  ante  meri­
                                                                                                                                                   revolvere,  instrumente  de  tăiat,  gazurl  as­
          rea  ei  o  fiinţă  pricinaşă  şi  trăind  rău  cu  fi  inventat  şi  leaoul  cancerului.  Numai  în  diane participare în corpore la serv. divin.
                                                                                                                                                   fixiante,  otrăvuri,  şi  pâte  fotoliul  de  elec-
           cuscră-sa  Parasohiva  Scorţia,  într’o  nâpte  potriva  aoestor  părăsiţi  ou  două  pioiâro,  2)   „Noţinuea  4' oer8 ^  simplă  amplificată"  trocuţiune.  Dootorul  a  trimis  celor  două-
           pe  când  acâsta  durmia,  a  dat  foc  oasei.  cari  s’au  înouibat  în  corpul  diferitelor  na­  prelegere  practică  cu  elevii  el.  111  a  şcâlei  4eel  şi  trei  de  cluburi  ale  sinucigaşilor  din
          Maria  Adămuţă  bănuită  fiind,  |a  fost  ares­  ţiuni  nu  s’a  găsit  pănă  aouma  vre-o  dof­  pop. nedesp. de I. Vintilă înv. Şeioa-mare.  Statele-Unite  prospectul  său,  lăudând  esoe-
                                                                                                                                                   lenţa  instalaţiunei  proiectate  spre  folo­
          tată  de  gendarml  înaintea  cărora  a  şi  re­  tori e.                                   3)  Cuvânt  de  deschidere.  4)  „Şcâla  şi  casa
                                                                                                                                                   sul  celor  sătui  de  viaţă.  Harrison,  pri­
          cunoscut  crima.  Adusă  fiind  la  judecătoria,   Şi  oum  se  laudă,  cum  se  susţin  nnii  părintâsoă",  disertaţie  de  I.  Giurgifi  direc­
                                                                                                                                                   marul  din  Chicago,  refusă  „pentru  mo­
           ea  a  negat.  Se  întâmplă  însă,  că  în  curând  pe  alţii  prin  organele  lor  de  pressă  !  Ce­  tor  în  Orlat,  5)  Alegerea  wnei  comisiile!   ment"  să  acorde  autorisarea  cerută  pentru
          bărbatul  ei  se  presentă  la  judeoătoriă  şi  tind  elogiile,  cu  oarl  se  îuconjârft  câte  un  pentru  incassarea  taxelor.  6)  „Cât  şi  oum  sala  de  suiueidere.  Cu  tot  progresul  ame­
           deolară,  că  nu  femeia,  oi  el  e  făptuitorul  asemenea  individ,  îţi  vine  a  orede,  că  niol  are  să  se  propună  din  geografie  in  ol.  III  a   ricanilor,  pare  a  nu  fi  venit  îucă  momentul
                                                                                                                                                   pentru  edilii  din  Chicago,  ca  să  autoriseze
          orimei.  Pe  basa  acestei  mărturisiri,  «femeia  nu  mai  face  parte  diu  neamul  de  tâte  4^  şoâlei  poporale  nedespărţite",  disertaţie  de
                                                                                                                                                   aplicarea  ingeniosului  proieot  al  doctorului
          fu  pusă  pe  picior  liber,  âr  bărbatul  deţinut.  lei®  al  âmenilor,  oi  este  un  4 u  sâu  eron  de  Dion  Danoea  înv.  Gurariulul.  7.  „Cât  şi
                                                                                       e
                                                                                                                                                   Jacobs.
          Câte-va  dile  înainte  de  pertractare  aousa-  mitologic  oel  puţin,  care  tronâză  In  Olimp  cum  are  a  se  propună  economia  în  şcâla
          tul  fu  din  nou  interogat  şi  făcut  atent,  că  aşteptând,  să  vină  tote  neamurile  să-i  ofere  poporală"  disertaţie  de  Ion  Dragomir  înv.   Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
          are  drept  să-şi  ia  un  apărător.  El  oeru  să  tămâie şi adoraţiuua.                   în  Noul  săsesc.  8)  Apreţiarea  prelegerei  şi  llecbxctor responsabil: Trdian JET.
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16