Page 110 - 1901-11

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 265 —1901.

bisericesc!, e cam risoatâ şi vrâ să fie, p6te, Serbo-CroaţI, să vadă, cât de mult a pro­ muncitorii murmură numai, se mulţumesc cu Cancelarul Bâlow declară, că afacerea
mai ourend o insinuare la adresa clerului, gresat acolo maghiarisarea. In Croaţia dom- atât şi se supun. (Mişcare în drâpta). din Wresoben este o cestiune curat internă a
decâ o constatare a stării faptice a lucrului. nesce o ură neîmpăcată în oontra a tot ce Ivanlca O.: Da, oând sunt aţîţaţl cu Prusiei. Dâcă afacerea aoâsta va fi adusă
e maghiar.In aoele părţi mulţi Maghiari, rea credinţă. (Sgomot). în dieta prusiană, va lua posiţio înaintea
cari n’au sciutlimba serbo-oroată au făcut Csavolszlcy L.: Dâr noi trebue să fa- forului competent, în parlamentul central
Prospectele politicei de maghiarisare triste esperienţe. Unul din aceştia îmi po- oem totul, să punem margini arbitrarietăţii însă nu pote întră în disouţiuue asupra ei.
în Ungaria. vestia verbal: „Nimeni nu voia să mă pe acest teren. Asta nu-i agitaţie (Stri­ Declară, că n’are cunosoiuţă, oa evenimen­
primâscă, nicăiri nu mi-se dădea de mân­ gări în drâpta: Şi aoum agitezî. Mişcare tele din Wreschen să fio adus vre-o atingere
Sub acest titlu cjlarul „Schlesische Zei-
cat sâu de beut; nu voiau să mă în- în stânga). prestigiului german. Se pâte oa demonstranţii
tung“ publioă un articol fârte interesant,
ţelâgă, [şi cred că aşi fi putut să mor Ivanlca O.: Vin aici tot felul de „şvind- din Galiţia să fi voit a crea un moment
pe oare îl reproduoem 'şi noi în traducere
de f6me, fără să se fi mişcat o mână în fa­ leri , aţîţă şi amăgeso poporul. (Mare sgo­ neliniştitor în raporturile Germaniei cu
u
după „Kronst. Ztg.“ Etă articolul:
vorul meu“. mot în stânga estremă). AustrO-Ungaria şi Rusia; dâr nimeni n’are
Sforţările cerourilor oonducătâre din
Despre atitudinea repulsivă a Germa­ Kubili B.: D-le preşedinte, asta îţi este să se târnă, oi în urma acelor evenimente
Ungaria, îndreptate spre maghiarisarea aces­
nilor din Ungaria de sud şi din Ardeal, imparţialitatea? Chiamă-1 la ordine. Ori este raporturile cu cele două imperii s’ar fi în­
tei ţări poliglote, sunt apreciate din partea
nici nu mai vorbeso. Despre aceşti din permis, pâte, a ofensa? răutăţit. Atât atitudinea guvernului austriac,
unguresoă în cele mai multe caşuri cu
urmă se soie, oă tocmai apăsarea din par­ Csavolszlcy L.: Şi ohiar de ar fi agi- oât şi a guvernului rusesc au corăspuns
aplause esagerate, âr în străinătate sunt oon'
tea rassei dominante a redeşteptat forţele ' tare... (Mare sgomot). aşteptărilor, şi Germania n’a avat cause de
damnate. Alegerea mijlâoelor de multe-orl
adormite.,Pe lângă acâsta âmenii deveniră, Ivanlca 0.: Ounâsoem pe astfel de a-se plânge. Ministrul rusesc de esterne în­
fârte ciudate, nu o vom analisa aici, unde
în urma împrejurărilor mai prudenţi, ei au âmenî! (Mare sgomot). dată după demonstraţiunile anti-germane
este vorba numai de aceea, dâcă ele
părăsit în mare parte terenul negaţiunei Vazsonyi V.: Junker, prinoipele Juu- din Varşovia a rugat pe ambasadorul ger­
pot să ducă la scop. Intrâga tendinţă nu
sterpe, au sciut — ceea-oe mai nainte, în kerilor (Sgomot şi mişcare). Trebue chiămat man din Petersburg să esprime la guver­
putem să o luăm în nume de rău acestui
miopia lor refusau — a-se aoomoda întru la ordine pe representantul Junkerilor (Mare nul german regretele oabinetului din Pe-
popor ou aspiraţii tinere, şi, unde se taie
oâtva împrejurărilor; ei învaţă astădl, unde sgomot). tersburg asupra evenimentelor din Varşovia
lemne, cad şi eşohii. Dâoă Maghiarii în ade­
este nevoie, unguresce, ca să nu fie esoluşl Csavolszlcy L.: Ohiar agitare de ar fi, şi a asigurat pe ambasador, că va lua mă­
văr ar reuşi să naţionaliseze în sens ma­
din tâte locurile dătătâre de ton în |ţâra aoâsta în viaţa constituţională... (Mişcare surile necesare, ca astfel de demnnstraţiunî
ghiar pe Slovaci, pe Ruteni, pe Şerbi, pe
oficială maghiară; ou t6te acestea numai în drâpta). eă nu se mai repete. Tot aşa a procedat şi
Români, pe Germani, atunci ar trebui să
Maghiari nu au devenit; din contra: con­ Ivanlca 0.: Abus ou drepturile consti­ guvernul austriac după evenimentele din
ne esprimăm fără reservă reouuoscinţa faţă
tactul lor ou Germnismul astăcjl e mai pro­ tuţionale ! Lemberg, luând măsuri pentru apărarea
ou acâsta putere de acţiune organisatorioă.
nunţat, mai energio, pe când mai nainte sute Csavolszlcy L.: ...oea mai legală şi mai consulatului german. Măsurile acestea din
Oei mai mulţi Maghiari par a crede
de ani aveau fârte puţin contact cu patria puternică armă. (Sgomot) Şi dâcă are vr’un urma însă n’au fost suficiente de-a împie­
realisabilă acâstă ţintă şi încă realisa-
bilă în sourt timp. Ou tâte acestea ne per- mamă (Mutterland). Viaţa spirituală şi soi- păoat oposiţia aoâsta... deca demonstraţiunile.
inţifică a acestor Saşi stă astădl în rela- Ivanlca O.: Ai d-ta multe păcate (Mare
micem a ne îndoi cu drept cuvânt de acâs- Statele- TJnite în fav6rea Burilor.
ţiunl aşa de imediate şi intime cu tendin­ sgomot în stâDga estremă).
ta şi în prima linie pe motiv, că esploata- Iu oercurile filo-bure din Bruxella se asi­
ţele generale germane, ca nicî-odată. Astăcjl Csavolszlcy L.: ...păcatul acela este, oă
rea fără niol o oonsideraţie a puterii, de gură, oă în ourând se va propune în con­
am oouvingerea, oă aoest mio popor nu va n’a agitat în de ajuns; âr negligiarea aoâsta
cătră o mare parte a rassei dominante, ou gresul Statelor-Unite, de cătră un membru
putâ fi cu desăvârşire asimilat de maghia­ spiritul cel bun al naţiunei maghiare o va
t6te resultatele obţinute, a provocat o re- influent al adunârei, intervenţia oficială a
rism. P6te înainte cu două decenii mai de ierta numai aşa, dâcă va profita de viito­
acţiune straşnică contra tendinţelor de ma- guvernului îu favârea Burilor. Moţiunea, care
grabă m’aşl fi gândit la acâsta. Ba chiar şi rul cel mai apropiat pentru o agitare, care
ghiarisare şi la singuraticele popâre a deş­ urmâză să se propună, are multe şanse să
la Saşii din Soepuş am remarcat în timpul se facă imposibilă oontinuarea politicei de­
teptat şi mai mult oonscienţa naţională. testabile antinaţionale (Vii aprobări în stânga întrunâscâ majoritatea şi în acest cas Sta­
Cifrele citate cu predilecţie şi iscu­ din urmă o reacţiune în potriva unei even­ tele Unite se vor adresa celorlalte puteri
sinţă, dâr arbritare şi înşelătâre, nu pot să tuale asimilări cu maghiarismul, ou tote că estremă). pentru o acţiune diplomatioă comună.
Ou acâsta incidentul în dietă s’a îu-
dovedâsoă nimica în privinţa aoâsta. După aceştia nu sunt aşa oompacţl ca Saşii din
Ardeal. oheiat.
apreoiarea mea Maghiarii, în nrma nume-
râselor greşeli tactice, astăcjl sunt mai în­ Şi aşa merge mai departe: Tot aşa SOIRILE DILEI.
depărtaţi de ajungerea scopului, decât îna­ eşte cu Şvabii din Ungaria de sud, ba chiar Din străinătate.
inte ou 10 şi 15 ani. şi cu insulele slave din Alfold, d. e. cu Cancelarul Bulow despre eveni­ — 29 Noemvrie v.
Tirpacii de pe lângă Nyiregybâza.
Ou tâte acestea o mare parte a po­ mentele din Wreschen. în şedinţa dela Aniversarea luărei Pievnei. In cjma
(Va urma. de 28 Noemvrie v. (9 Decemvrie n.) s’au
pulaţiei maghiare dintr’un sentiment ine- 10 Dec. a parlamentului german au venit la
puisabil a preponderanţei şi ireaistibilităţii ordinea dilei evenimentele din Wreschen şi împlinit douăzeci şi patru de ani dela
maghiarismului, se lâgănă în rătăcirile cele Zarvă în dietă. demonstaţiunile anti-prusiane. Prinţul llad- luarea Pievnei, la care glorios fapt militar
mai uiraitâre. Nu mai departe, decât la ul­ ziwil (partidul polon) a interpelat adecă armata română a luat parte atât de stră­
tima mea visită în părţile locuite de Slo­ în şedinţa dela 10 Decemvrie a die­ guvernul, dâcă crede, că e de lipsă ca o lucită. in BuourascI (jiua acâsta s’a serbat
vaci ale ţării, m’am oonvins, cât de greu tei s’a petrecut o scenă gălăgiâsă între de­ minoritate a poporaţiunei imperiului să fie cu o solemnitate deosebită. Tot oraşul a
esta acolo a te înţelege cu limba maghiarii. putaţii Csavolszlcy şi IvanJca. Se continua ataoată în demnitatea ei naţională şi strîm- fost pavoazat. In biserica Spirea veche de
Acâsta o sciu din propria mea esperienţft, discuţiunea asupra petiţiei în privinţa mun­ torată cu scopul ascuns de-a suoomba în pe Dealul Spirei Arohiereul Nifon Pioeş-
fiind-că limba slovacă nu o pricep de loc. citorilor fără lucru. Am semnalat pe sourt oele din urmă ? Prin faptul, că oopiilor po­ teanu a celebrat la orele 10'/ un Te Deum
2
Şi tocmai după întârcerea mea de acolo, mersul disouţiunei. loni li-se impune dispreţuirea limbei ma­ la care a asistat Regele, moştenitorul, tote
autorităţile civile şi militare şi un imens
îmi istorisiau nisce Maghiari entusiaştl, oă La finea şedinţei deputatul Csavolszlcy terne, se deştâptă în ei âre-care renitenţă
pablic. După oticiarea serviciului divin Re­
maghiarisarea părţilor slovace din Ungaria luâ ouvântul neutru a răspunde ministrului- faţă cu şoâla. Fructele oele mai nouă aie
de nord a progresat aşa de mult, încât as­ preşedinte Szell şi cjise: politicei şcolare prusiene nu corăspund tra­ gele a primit defilarea.
tăcjl cei mai mulţi loouitorl nu numai oă Csavolszlcy L.: Tâte statele Europei, diţiilor trecutului în oe privesoe supuşii înaintări în armta română. Pe cjina
pricep unguresce, dâr şi vorbesc cu plăcere tâte parlamentele îşi dau silinţa de a face prusienl. Acjl nu se mai respectă niol sano- de 28 Noemvrie, aniversarea luării Pievnei,
în aoâetă limbă. Eu nu m’am putut opri să dispară monstruâsa diferinţă dintre ca­ tuarul familiei şi agitaţia din causa aoâsta au fost înaintaţi la gradul de generali
să nu relevez contradicţia între cele ce au­ pital şi muncă. Fiind-că la noi nu se în­ se estinde şi în străinătate. Interpelan- domnii oolouell Groza Moise, din infanteriă
diam şi celea ce esperiasem singur. Tot tâmplă aşa oeva, atribuiţi faptul acesta îm­ tul speră, că cancelarul imperiului va ţinâ şi Ionel Zosirna din cav&leriă. D-l oolonel
aşa le-aşi da acelor domni sfatul, să mârgă prejurării, că poporul muncitor nu cunâsce sâmă în răspunsul său de (ji oerea: Somo Constantin Boşianu a fost înaintat la gra­
în părţile loouite de Români, de Saşi şi de nuterea colosală, ce o are în mână, căci la noi sum, nil humani a me alienam puto. dul do general iu reservă.

Un act frumos d© pietate. Dâmna
văd. Mariu Iordan Munteanu a depus la di­
(împăratul şi eu te aşteptăm cu nerăbdare). manda uuui general rus. „Negreşit, că nu, şi va avea prilejul „să arate din nou vi­
recţiunea gimn&sinlui român din Braşov
Din pricină, că armata rusâsoă lupta pe răspunde Domnitorul ou mândrie, decât 10 tejia ei“.
suma de 200 cor. oa basă pentru un fond
viaţă şi pe mârte de 4 dile şi 4 nopţi ne­ generali ruşi pot sta fârte bine sub comanda Apoi Domnitorul asistă la 20 August u
u
curmat fără pic de isbândă. Atunci Suve­ mca . Din acâstă convorbire, să vede lim­ pe-o căldură tropicală, câsurl întregi, pe ou numele „Iordan Munteanu pentru masa
ranul nostru răspunde la 14/28 August: „Je pede gândul şefilor ruşi; ei nu vrâu niol podul de peste Dunăre la trecerea armatei. studenţilor Intru amintirea de veci a ne­
prâside moi-mâme en ce moment au pas- măoar în câsurile grele să împartă comanda Brătiann şi Rosetti, oarî se aflau de faţă uitatului ei consoţ, fericitul Iordan Muu-
sage de ,mes troupes et â la oonstruotion ou Domnitorul nostru. Decât, Ţarul Ale- în aoest moment solemn, cjio ou emoţiune, teanu, fost asesor la oficiul orfanal al co­
du pont, en sorte que je ne puis me dâ- sandru, vătjend hotărîrea Suveranului nos­ oă „niol odată n’ar fi gândit ei, să vadă o mitatului Braşov. Primâsoă nobila fundatâre
plaoer provisoiremeut". (Eu presidez sin­ tru, îl numesoe îu aceeaşi sâră îu oare so­ cji aşa de mare, în care tînăra armată ro­ espreoinuea celor mai vii mulţumite, âr ră­
gur în acest moment la trecerea trupelor sise, Comandant suprem al întregei armate mână era condusă să ataoe De duşmanul posatului să-i faoâ Domnul parte de eternă
odichnă! — Direcţiunea şcâlelor medii gr.-or.
şi la oonstruirea podului, aşa oă eu nu mă din prejurul Pievnei. Deci Domnitorul nos-, seoular în ţâra lni“. A doua cH> 21 Aug.
pot deplasa în mod provisoriu). tru avea să comande, nu numai armata ro­ 1877, Prinţul Carol trece în Bulgaria, unde rom. din Braşov.
In cele din urmă Prinţul Carol merge mână, ci şi oorpurile IV şi IX din ar­ este întîcnpinat de generalul rus Stolypin, Pentru meseriaşii noştri. Dumi­
în persouă la 16/28 August, îu lagărul Ţa­ mata rusă. împreună ou statul lui major, în sunetul necă, în 2 Deoemvriev., la ârele 4 p. m. se
rului, spre a-se înţelege împreună asupra imnului naţional român, şi a strigătelor în­ vor oontiuua prelegerile începute în loca­
Intrâga EuroDă îşi avea atenţia în­
modalităţei oooperărei armatei române. îm­ delungate de: ura, cu care se aclama Dom­ lul „Asooiaţiunei meseriaşilor din localitate.
0
dreptată asupra Pievnei şi asupra arma­
păratul era greu bolnav şi abătut peste nitorul nostru, toornai ca uu mântuitor. Se va ceti din scrierile lui I. L. Caragiale.
tei române oe se arunca acum în cumpăna
măsură, din pricina perderilor considera­ După ce ajunge pe câmpul de luptă ia co­
răsboiului. Emigrările continuă a-se spori îu
bile suferite pănă aci. Pare, oă i-se mai manda trupelor aliate şi dă mai multe
alină durerea, văcjend pe Domnitorul nos­ Prinţul Carol apoi se întârce la Co­ lupte. In cele din urmă se hotărăsce oa la număr înspăimântător. în luna Ootomvrie
au emigrat din Ungaria mai mult de 9000
tru, căruia îi mulţumesce, oă a treout Du­ rabia 18/30 August, spre a lua ultimele 30 August să încâpă o luntă generală In
oetăţenl. Oele mai multe paşepârte w’au dat
nărea. Marele duce Nioolae apoi întrâbă pe măsuri pentru trecerea armatei sale. In potriva Pievnei.
in comitatul Braşovului (660).
Suveranul nostru, dâcă tot are de gând să acelaşi timp, Domnitorul dă o proclamaţie, Şi atacul începu într’adevăr din tâte
comande în persânâ armata română. Prin­ la 19 August, cătră âstea sa, prin oare Rutenii din America, emigraţi din
ţul Carol răspunde: „Bine înţeles“. Decât, oaută să redeştepte în sufletul ei vechea rea plină de câţă de-o puteai tăia ou cu­ Ungaria, sunt aşa de număroşl, înoât for-
se uasce o mare dificultate, <Ţ marele bravură strămoţâseă, asigurând-o, „că ţitul atât era de grâsă. mâză comunităţi religiâse cu preoţi emi­
oe
Duce : Prinţul Carol nu pâte sta sub oo- peste Dunăre o aştâptă gloria străbună ' (Va urma.) graţi tot de aiol. S’au iniţiat tratative cu
11