Page 111 - 1901-11

Nr. 265—1901. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

Vaticanul din partea guvernului ungar, pen­ Convenţia româno-bulgară de pes­ Ceea-ce este însă trist, din partea — Elia Pop înv. pens. îu Şomcuta-
tru a-le trimite un „visitator aoestor Ru­ cuit. Delegaţii pentru încheierea unei con- Creştinilor încă nu se manifestă oposiţia mare cu soţia luliana şi fiii Aureliu, Vasi-
44
teni. Foile meghiare publică acest lucru venţiunl asupra pescuitului îutre România intransigentă, oe se reclamă neapărat, dâuă liu şi Valeriu; Simion Pop cantor în Să-
sub titlul „G. kat. magyarok Amerikâban . şi Bulgaria, şi-au terminat lucrările şi au vor să ajungă la recucerirea terenului pier­ pâia cu soţia Maria şi fiii Corneliu, Florioa
44
(Maghiari greco-catolioi în Amerioa). Ni-9e redactat textul definitiv al convenţiunei. dut în jumătatea a doua a secolului trecut, şi Sever; Maria Pop cu soţul Teodor şi
pare însă, oă bieţilor Rateul emigraţi de Ministrul afacerilor străine al Bulgariei d-1 îu urma dominaţiei unui spirit de fals libe­ fiii Simion şi loan în numele lor şi a nu-
aioi din causa miserisi numai de asta nu Daneff şi delegaţii români vor semna Zilei© ralism. măroşilor consâugenî, întristaţi anunţă m6r-
îi-o fi arcjend, să fie consideraţi adeoă şi aoestea oonvenţiunea. toa prea timpurie a neuitatului lor frate,
dincolo de Ocean oa „Maghiari . unohiti, consângean, amic, cameradşi cunos-
14
14
„Trio Pârvulescu . Aşa se numeso Literatură.
Demonstaţiunea muncitorilor. Erî doi tineri artişti şi o artistă, cari de câte­ out loan Pop, fost tipograf, âr mai în urmă
a avut loc o demonstraţie în faţa parla­ va Zile debutâză pe scena teatrului de va­ „Enciclopedia Română*, publicată şef de seoţie la fabrioa de timbre a mone-
din însărcinarea şi sub auspiciile „Asoeia- tăriei statului îu Bucurescî, întâmplată la
mentului ungar. Lucrătorii lipsiţi de muncă rietăţi dela cafeneaua Redutei cu dansuri
ţiunii pentru literatura română şi cultura 2 Deoemvrie 1901 în etate de 47 ani. Su­
s’au aglomerat în faţa parlamentului, voci­ naţionale românesoî. Tinerii artişti spun, oă-s 14
poporului român , de Dr. C. Diaoonovioh, fletul lui aibă bucurie ou îngerii în cer, âr
ferând şi lărmuind. Împrăsoiaţî de poliţie, elevi de ai lui Moceanu şi în posesiunea lor prim-seoretarul Asociaţiunii, a apărut Faso.
trupul odihnă în recele mormânt!
demonstranţii s’au dus în faţa oasinei na­ se află chiar un portret al cunoscutului ar­ XXIV (Mirabeau — Negativ). In fruntea
44
ţionale, de unde de-asemenea au fost îm- tist, ou dedicaţia: „Zu semn de amintire dela aoestui fascicol cetim următorul „Avis : Şomcuta-mare, 2 Decern, st. n. a. o.
„Din causa că în timpul lunilor de vară
prăsciaţî. profesorul tău, Moceanu. — Bucurescî, 24. Au­
14
Domnii autori ai „Enciclopediei Române
gust 1901“. Tiuerii artişti s’au produs păuă
Duel între deputaţi. între deputaţii în mare parte au absentat dela domioiliul
aouma în oraşele Buzău, Rîmnicul-Vîicei şi lor şi astfel au fost împiedecaţi a ne tri­ SC1RI ULTIME.
Csâvolszky şi Ivânka a avut loc erî un
Ploiesci, âr despre debutul din Bucurescî mite artioolele oe li-s’au cerut, — am fost
duel cu pistolul din oausa unei alteroaţii,
(scena dela teatrul Peleş din Bulev. Elisa- uevoiţr să sistăm pe oât-va timp lucrările Roma, 11 Decemvrie. Cestiunea
ce au avut-o în dietă, şi pe care o des- tipografice. Acestei împrejurări este a se
beta) am văZut o apreoirre favorabilă în- reînoirei triplei alianţe a provocat ne­
soriem la alt loo. Duelul a decurs fără ră­ atribui apariţiunea întâi'Ziată a acestui fas-
tr’uu Zi din Bucurescî. înţelegeri în cabinet. Sunt seriose
ar
niri. Adversarii nu s’au împăcat. oiool..
Reîotrând aoum lucrările Redaoţiunii divergenţe de păreri între ministru
Comisiunea de indigenat a depus Mişcarea studenţilor din Berlin. în cursul lor normal, vom năsui să repa­ de esterne Prinetti şi ministru-preşe-
pe biroul camerei române mai multe pro­ răm întârZierea de astăvară prin editarea dinte Zanardelli. Cel dintâiu e pen­
Studenţii din Berlin sunt în ajunul fascicolelor la intervaluri cât mai scurte
iecte de legi pentru îucetăţenirea d-lor: tru reînoirea tratatului de alianţă,
Dim. Hâncu, Român din Transilvania ; d-rul alegerilor pentru sala de lectură academică spre a putâ termina astfel lucrarea nâstră cel din urmă înse vre se se amâne re­
în decursul anului 1902. Direcţiunea „Enci­
Oreste Avdis, Român din Macedonia; Dinu (akademische Lesehalle) şi ou aoâstă ona- clopediei Rămâne*. înoirea;, ori se se modifice tratatul în
Năstase, român din Bucovina; Vasile Mar- siuoe s’a manifestat printre dânşii în mod Fasoicolnl din urmă al acestei mari sensul, oa se se evite orî-ce intenţie
ciu, U. Popp şi Oh. Munteanu, Români din puternic spiritul naţional şi antisemit. publieaţiuoi cuprinde oirca 1000 articole duşmănose faţă cu alt stat, aşa ca
Transilvania. Săptămâna trecută societatea studen­ diu lit. M. (Mirabeau — Myxosporidii) şi amicii Franciei se-1 potă primi cu
ţilor germani (Verein deutsoher Studenten) o parte însemnată din N. (N. — Negativ) nedumerire.
Conferenţă la Ateneul Român. Vi­ a convocat o întrunire, la care au partici­ între cari numărâse articole de interes spe
neri, 7 Decemvrie, ilustrul istoric şi filolog cial românesc. Amintim între altele art.
pat sute de studenţi. Diaouţiunile au fost
român B. P. Eaşdeu, va ţină la Ateneu o biografice: Miroea, Mirea, M'rişescu, Mîrza ii ii W M 8 M o
fârte agitate şi şedinţa a durat păuă di- Misail, Missia, Mitrofan, MitrofanovicI, Mo-
conferinţă în oestia panslavismului întitulată:
miuâţa. ţiiarele germane raportâză pe larg cean, Moosony, Moga, Moisil, Moisi-Vodfi, Descoperiri minunate la steua
„Papa dela Neva“. Conferinţa se ţine pen­
despre aoeste discuţiuni, din oarî reprodu­ Moldovan, Morariu, Moroian, Moruzi, Mo- cea nouă din Perseu. Wolf din Heidel-
14
tru „Tinerimea Română . ţoc, Movilă, Moxa, Mrazec, Muntean. Mu-
cem şi noi o parte: berg a isbutit a dovedi prin fotografie că
reşian, Murgescu, Murgu, Murnu, Muşat,
Dr. BOhme a espus motivele princi- în jurul stelei e o negură. Altă fotografie
0 enciclică a Papei. Papa a trimis Musta, Mustaţa. Mustea, Nădejde, Nagy,
piare, pentru cari invasiunea jidovismului
episoopilor latini din Grecia o enoiclioă, Nanu, Napradi, N mm, Nedelou, etc. Apoi făcută în observatorul astronomic dela Yer-
la universitatea diu Berlin trebue combă­ dintre alte articole Istorice: Moldova şi kes (America) a arătat, oă negura formeză
prin oare îi invită să trăâscă în bună în­
tută. Cultura jidovâsoă este deosebită de Muntenia (lucrate de prof. Dr. D. Onoiul arcuri de cero aşeZate îu spirală în jurul
ţelegere cd episcopii greoi. Pe de altă parte
cultura germană, spiritul german deosebit şi I. S. Floru), Mommsen, Mumie (de Teo-
recomandă Grecilor sg se unăsoă ou cato­ chari Antonescu), Cetatea Nâmţului (de I. stelei şi deci că negura nu e dincolo sâu
0 130
de cel jidoveso. Acâsta u’o Z’ * numai
licii pentru a-se contribui astfel la mărirea C. de Puşcariu). etc. In materie de sciinţe dincâoe de stea, oi în jurul ei, în legătură
noi, oi o acoentueză chiar şi colegii noştri
bisericei, oare suferă mult din causa naturale găsim numărose art. de botanică cu dânsa. La observatorul Lick, ou teles­
Jidovi (Ilaritate). Aşa într’o adunare a stu­
schismei. din pena d-lor Panţu şi Radian, Prooopian copul lui Croszley, s’au făcut mai multe
denţilor jidovi, un student spunea, că al eto.), de mineralogia (de prof. Mrazec şi fotografii ale aceleiaşi neguri. Din aoestea
împăratul Wilhelm contra duelului. sufere pe urma conflictului între Ger­ Murgoci), de clhmie (de S. M. Minovici). s’a dovedit, că una din acele condensaţ i
Din restul articolelor mai mari amintim
Din Berlin se anunţă, că Dumineca trecută mani şi Jidovi şi că speră salvare dela s’a strămutat spre S.-V. in şâse săptămâni
încă: Mitologia (Dr. A. M. Marienesoo),
împăratul Wilhelm s’a esprimat cu mare Zionism. Paulsen în etioa sa spune, că po- de-o minută de grad. Dâoă stâua aceea ar
Mortalitate, Natalitate (Dr. I. Felix) Sim­
energie oontra duelului. Eşind din biserică porele simt năvălirea jidovâsoă, oa o domi­ ţul muscular (N. Vaschide), Marea Nâgra fi la depărtare numai de 4 biliâne —
însoţit de ministru de răsboiti Gossler şi de naţie streină. Flexibilitatea şi internaţiona­ (col. Ionescu), Navigaţiunea (loc. col. Bă dela noi, deşi e mult mai departe, pote şi
generalul Kessel, s’a dus la casarma regi­ lismul jidovilor sunt adevăratele oause ale lescu), Mora (A. N. Popovici) etc. de Z ©© ori pe-atâta, miuuta de grad în-
6
mentului de gardă; în regimentul acpsta neîncrederei popârelor faţă cu Jidovii (Apla- Fasoicolnl este înzestrat şi cu câte-va sâmuă 1,200 de milione de mile de mile
ilustraţi uni, între cari : Mausoleul fam. Mo-
servesc şi cei doi fii ai generalului. Câte­ use). Şi Paulsen este om liberal! Acâstă adecă 330 de mile pe secundă. Asta e o
csonyi, uu stabiliment de moră din Bucu­
va 'dile mai înainte aceşti doi ofiţeri şi-an lipsă de încredere îu naţionalismul Jidovi­ iuţâlă, care nu s’a mai văZut la alt oorp
rescî, eto.
esprimat nemulţumirea faţă de ordinul de lor ne face şi pe noi să-i întimpinăm cu cereso, deoî trebue să se fi întâmplând
Abonamente se fac la W. Krafift în
interzicere a duelului. împăratul Wilhelm reserve. De altă parte suntem veseli, că Sibiiu (aeposit general pentru România : acolo una din aoele catastrofe, o ciocnire
a adunat în jurul său întreg oorpul ofiţeri­ ou coumilitonii noştri catolici putem merg« E. Sr.orck, Bucurescî) şi se primesc numai de corpuri oeresoî, venind dela depărtări
lor regimentului şi & dispus oa oolonelul împreună. Tendinţele creştinesoi-monar ■ pentru publioaţiunea întrâgă. Preţul de uriaşe, cum ar fi oând vre-odată s’ar ciocni
Plettenberg să esplice din nou intercjioerea chice ne-au apropiat pe uuii de alţii şi pote prenumerare pentru un tom broşat oor. sorele ou vre-o altă stea.
20, legat cor. 23.20 (în România: lei 25,
duelului. După acâsta îusu-şi împăratul a şi simpatia, ce trebue să o aibă Germanul
resp. 28.50).
8
pronunţat o scurtă vorbire, în care a d' i faţă ou German (Aplause). Acâsta aşa şi
că ori cât de mult preţne-oe virtuţile mi­ trebue să fie, pentru-ca astfel cu puteri i'Proprietar: Dr. Aurel Mureşiarm.
litare ale unuia său altuia, totuşi ar con­ unite, să putem lovi peste degetele adver­ „Caractere morale, esemple şi sen Redactor responsabil: Traian H, Pop.
cedia imediat din armată pe acela, care ar sarilor. tinţe uclese din istoriile şi literaturile po­
44
nesocoti ordinul de oprire a duelului. „N’arn Din partea studenţilor jidovi a vorbit porelor vechi şi moderne de loan Popea,
îmbrăoat — Z' © împăratul — uniforma Apfel, oare a spus: „Şi eu sunt Jidov, dâr profesor. Cetitorul află în acâstă carte (de
s
acestui regiment, fiind-că nu oonsimt ou el trebue să mărturisesc, oă Jidovii mai posed aprope 400 pag.) o comoră nespus de pre-
atunci, când astfel de tineri îmi oausâză su­ din trecut o serie de calităţi, pe cari ou ţiosă de învăţături, de mângâieri, de însu­
44
14
părare . timpul vor trebui să le desbrace . Aoes fleţiri spre tot ce e moral, nobil şi frumos.
tuia i-a răspuns ooreligionarul său Rosen- Preţul cor. 2.50 (cu posta cor. 2.70.) Pen­ Sămânţă de trifoiu
Sericicultura la Secui. în interesul i
kr&nz, care a Zis: „Este revoltător, oă un tru România 3 Lei, la care este a se adauge «lin îi
ridicării eoonomioe a Săcuilor se iau mereu fel
Jidov vorbesce aioi în faţa nejidovilor sou- şi portul postai.
de fel de măsuri. îu timpul din urmă Soltesz Comitatele Braşov şi Treiscanne.
sând calităţile rele ale Jidovilor. Adevărul
Bertalan, sub-inspectornl serioioulturei a pro­
este, că esistă o oultură separată jidovâsoă în unele ţinuturi ale comitatelor
pus ministrului de comeroiă să întrodncă NECROLOG. Maria Munteanu, n£sc.
fârte înfloritore. Din parte-mi trebue să Braşov şi Treiscaune r e c o l t a d e
în Săcnime sericicultura şi spre acest scop Hortsmaun, în numele său şi al oopiilor
constat, oă la alegerile aoestea lozinca este semînţă de trifoiu roşiu, bob mare
să planteze pe lângă şosele ducj.1. Zoe, Maria, Sofia, Iordan şi Elena şi al numă-
antisemitismul brutal, noi însă, cari suntem în anul acesta au fost deosebit de bună,
râaelor sale rudenii, face cunoscută trece­
împăcarea părechei regale din trădaţi din tobe părţile, ne vom apăra oa rea din viâţă a iubitului său soţ Iordan I. astfel, că pentru sâmînţa de trifoii! din
Olanda. Din Haga se anunţă, oă confliotul Jidovi. 44 părţile acelea plătesc preţ mult rnai
* Munteanu asesor în pensiune la s*dria
dintre regina Wilhelmina şi prinţul-soţ orfanală comitutense, caro după grele şi mare, ca pentru sâmînţa obicinuită
Vedem din oele de mai sus, că şi la
Henrio s’a aplanat în urma unei interven- îndelungate suferinţe Sâmbăr.ă în 7 De­ şi anume din ţinuturile indicate pentru
universitatea din Berlin, ca şi la cea din
iţiunî din partea monarchului unui mare cemvrie n. (24 Nov. v.), în etate de 61 tui V R f t F O l t r ROŞ IU
Viena, ca şi la cea din Pesta şi la cea din
stat din Europa centrală. Astfel, proiectul după calitate p e n t r u 100 Kilograme
Iaşi, studenţimea jidovâsoă este agresivă, şi în al 22-lea an al căsătoriei, şl-a dat nobi­
de divorţ, datorit iniţiativei reginei, a fost 48—52 fl. primită acolo şi plătită.
dâr vedem în aoelaşî timp, oă studenţimea lul său suflet în manile Creatorului. Rămă­
ou desăvârşire abandonat. şiţele pământesc! ale defunctului se vor Rog a se trimite probe mai mari,
creştină s’a deşteptat din somnul ei de
transporta din Paraclisul bisericei gr. or. indicându-se şi cantitatea d i r e c t l a
Călătoria principelui Ferdinand la mârte şi în tâte părţile luptă cu vizirul
a Sft. Nieolae din Braşov (Seheiă) Vineri, f i r m a m e a î n B U D A P E S T A .
Petersburg. Din Sofia se anunţă, oă prin­ deschis înpotriva unei minorităţi disparente
în 13 Decemvrie n. (30 Nov. v.) la ârele
cipele Ferdinand are intenţia, ca la primă­ ea popor, oare însă nu se mai pâte tăgă­ EDMUND MAUTHNER,
vară să oălătorâsoă la Petersburg pentru a dui, tinde la hegemonie universală şi la 2 p. m., spre vecînica odihnă în cimiteriul comersant de seminţe al curţii c. s. r.,
aoelei biserici. (Cununi nu se primeso).
faoe o visită la ourtea rusâsoă. Din inci­ aducerea poporelor creştine într’o depen­ Budapest VII Rotenbilier utcza
dentul acesta principele va preda Ţarului denţă ruşinâsă eoouomică şi spirituală, care Fie-i ţărînâ uşâră ! 98 szant.
■o oopie în miniatură a statuei Ţarului dependenţă nu este altoeva, decât vechea Braşov, 11 Decemvrie n. (28 Novem.
Alexandru II ridioată îu Sofia. solăvie în forme moderne. v.) 1901.