Page 13 - 1901-11
P. 13
REDACTIUNEA, „ftAZETA* iese înlcare $1.
IdministraţiTmea şi Tipografia Aticnameiite nsntrn Austro-Dngaria:
Braşov, plaja mare nr. 30. Pe nn an 24 oor., pe şAso luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancate nu se pri N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se
retrimit. Psntrn România şl străinătate:
Po un an 40 franol, pe ş6se
I N S E R A T E luni 20 fr., pe troi luni 10 fr.
te prlmeso la Adminlstraţluno tn N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la ormătârele
8e prennmeră la tdte ofi-
BIROUHi de ANUNŢUM: oiele poştale din Intru şi din
în Vlena: la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfold & Emerio Les-
ner, Heinrich Sclialek, A. Op- Abonamentul pentru Braşov
pelik Naolif. Anton OppeliJk. Âdmmistraţiunca, Piaţa maro.
In Budapesta: la A. Y. Gold- Târgul Inului Nr. 30. etagiu
berger. Ekstein Bernat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Leopold(VII Erzsâbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor,
PREŢUL INSERŢIUNILOR: Ou dusul In casă: Pe un an
o seria garmond pe o colină (Număr de Duminecă 44). 24 oor., pe 6 lunII2o., po trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oordne. — Dn esemplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atftt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi insorţiunile ount a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti Înainte.
Nr. 245.—Anul LXIV. Braşov, Duminecă 4 (17) loemvrie. 1901.
Adresele partidelor maghiare. tură şi instrucţiune publică. Ca nu Pentru naţionalităţi cu tdte că cele două ţări se portă una faţă de
cum va se stea cine-va la îndoială în programul său pretinde esecuta- alta cb porniri duşmane. Repetă
La banchetul ce s’a dat Joia pănă unde vor se mârgă aceşti ade rea legei naţionalităţilor, adresa par apoi Kossutb vechiul cântec, că
trecută în onorea partidului liberal renţi ai marelui revoluţionar ungur, tidului poporal catolic n’are nici o Ungaria numai atunci p6te să înflo-
maghiar, ministru-preşedinte Szell, es- adresa lor pretinde îndeosebi ca le dorinţă. Numai într’un loc le amin- râscă, dâcă va avâ armată indepen
primându-şî convingerea, că cei aleşi gea instrucţiunei poporale se fie tesce în trâcăt, unde vorbesce de dentă, representanţă esteriâră inde
în dieta cea nouă vor susţinâ stă schimbata în sensul nisuinţelor na curentele duşmanose de care este pendentă de Austria şi bancă naţio
rile actuale de drept public, adecă ţionale maghiare. Pretinde mai de încunjurată „patria maghiară". S’a nală maghiară. A criticat apoi pro
dualismul, a vorbit ârăşî de „statul parte acest proiect de adresă o re (ţis, că şi cei patru deputaţi Slovaci iectul de adresă al majorităţii si
naţional maghiar" cjicând, că aceste formă a şcâlelor medii, aşa ca se vor presenta un proiect de adresă deo făcu aspre imputări guvernului, ca
cuvinte trebue înscrise pe frontispi nu potă fi susţiitorî a unor astfel de sebit. Acesta va fi desigur scris în alt nu ia măsurile de lipsă pentru crea
ciul clădirei de stat, ce voesce el şcole cei ce sunt contrari spiritului spirit decât cele amintite mai sus. rea teritorului vamal autonom şi că
cu ai sei se-o ridice. naţional maghiar etc. Acum nu seim încă nimic positiv de ţinând la starea dualistica cu Aus
Acâstă nisuinţă resuflă şi din llltă care sunt în cestiunea na ceea ce vor să facă Slovacii şi nici tria, face imposibilă ori ce politică de
proiectele de adresă, ce le-au presen- ţionalităţilor nismnţele acelor kossut- de ce au de gâud să facă deputaţii apărare. Kossutb s’a provocat de
tat partidele maghiare camerei în bistî, cari prin Bihor au tost spri Saşi cu acâstă ocasiune. altfel la proiectul de adresă al par
formă de răspuns la discursul tro jiniţi de un mare număr de alegă tidului său, care a fost cetit în şe
nului, ca nisce representafiunî ale tori români, âtă cui au dat aceştia dinţa de Joi.
lor, din care se se vadă, ce program voturile lor! Apoi să nu te umfle Revista politică. După Kossutb a vorbit condu
are şi la ce nisuesce fie-care din ele. rîsul de atâta gugumăniă? Adresa cătorul partidului poporal contele
Firul roşu ce trece prin enun- fracţiunei ugroniste nu e cu nimic Iu şedinţa de alaltăerî a dietei Ioan Zicliy, care a combătut falsul
ciaţiunile celor din majoritatea szel- mai binevoităre faţă cu naţionalită liberalism, cu care face paradă par
ungare s’a început desbaterea asupra
listă, a independenţilor kossuthiştî, ţile, decât cea kossuthistă. Putea adresei de răspuns la mesagiul tro tidul dela putere, şi a accentuat re
a fracţiunei ugroniste şi a partidu crede ore cineva, că şoviniştî ca nului. Proiectul de adresă a fost re visuirea legilor bisericesc! politice.
lui poporal catolic, este unul şi ace- Ugron şi Bartha vor afla vre-un cu dactat de comisiunea anume alâsă S’a ocupat de-asemenea cu cestiunea
laş : Stat naţional maghiar. De aceea vânt bun şi pentru naţionalităţi ? din sînul partidului guvernamental, socială, economia naţională, autono
e uşor de înţeles, de ce adresele Din contră proectul lor de adresă este aşa-dâr adresa partidului dela mia catolică, reforma administraţiei,
acestor partide şi fracţiuni nu tac le iguorâză şi mai mult încă, decât putere. Şi celelalte partide au depus şi în fine a cetit el însu-şî proiectul
nici o amintire, nici de postulatele acela al kossuthiştilor, care la un adrese (poporalii şi kossutbiştii), ba de adresă al partidului său, pe care
naţionalităţilor, — nici de trebuinţa pasagiu cel puţin face amintire de se cjice, că şi cei patru deputaţi na membrii partidului l’au întâmpinat
de a-se face ceva pentru împă „cetăţenii străini." ţionalişti slovaci vor presenta un cu ovaţiunî însufleţite.
ciuirea lor. Adresa guvernamentali Rămâne acum să vorbim ceva proiect de adresă. In proiectul ma Cu acestea şedinţa s’a încheiat.
lor o cunoscem, ea afară de proble şi de proiectul de adresă al parti jorităţii dietei se vorbesce despre *
mele statului naţional nu vrea se dei poporale maghiare. Proiectul de îmbunătăţirea stării materiale, des In ce privesce situaţiunea parla
seie de nimic, si retace cu totul adresă al acesteia face multă vorbă, pre pactul economic cu Austria, des mentară în Austria, scirî sosite din
chiar şi esistenţa naţionalităţilor, despre „lealitatea de secoli" a na- pre tariful vamal, convenţiunile co Viena spun, că ea s’a înrăutăţit
fiind-că prin acâsta devine cu ne ţiunei maghiare; se pronunţă pentru merciale, pactul financiar cu Croa- ârăşî în mod ameninţător. Cehii ţin
putinţă în cea mai mare parte des- dualism; în privinţa legei militare nu ţia-Slavonia, despre contingentul de morţiş la pretensiunea lor de a-se
legarea acelor probleme. e pentru înmulţirea contingentului recruţi, îmbunătăţirea administra înfiinţa în Moravia o universitate
Adresa kossuthiştilor se deosi- armatei active. Crede, că cu greu ţiei, justiţiă şi instrucţiune publică cehă, căci alt-fel vor nelinişti mer
besce în punctul acesta de aceea a se va pută susţină uniunea vamală etc. şi în fine esprimă recunoscinţă sul discusiunilor în parlament. De
guvernamentalilor, numai prin fap cu Austria. Mai departe espune mul- pentru tonul cald din mesagiu şi altă parte Germanii au declarat, că
tul, că le spune tote şi mai pe şleau. ţimo de postulate cum e reforma pentru graţia, cu care Majestatea Sa în cas dâcă pretensiunile Cehilor vor
După-ce pretinde teritoriu vamal in administraţiei, a dărilor ş. a. amintesce despre trecutul „naţiunei". fi luate în considerare, se vor pune
dependent şi organisaţiă militară Şi în fine se intorce contra stă- După vorbirea raportorului Ro- pe picior de resboiu faţă cu guver
naţională, adecă separarea armatei pânirei liberale şi a liberalismului, honyi, a luat cuvântul conducătorul nul. Seriositatea situaţiunei o carac-
şi desfiinţarea representaţiunei, co cerend ca Uhgaria, ca stat creştin, partidei independente Francisc Kos- terisâză şi faimele răspândite despre
mune a monarcbiei înafară, trece la să fie organisat creştinesce.. Cere suth. El accentuâ, că Ungaria nu-şî amânarea, respective închiderea se-
postulatul întărirei ideei de stat ma revisuirea legilor politice-bisericescî p6te recâştiga atribuţiunile sale de siunei parlamentului şi cercurile par
ghiar", cerând ca caracterul „naţio şi protestâză în contra tendinţei de-a stat, pănă când ea e lănţuită de lamentare cred, că crisa va isbucni
nal maghiar" al statului să fie im preface şcâlele confesionale catolice Austria. Spune, că e nefiresc rapor în cjilele proxime.
primat tuturor instituţiunilor de cul în şcdle de stat. tul dintre Ungaria şi Austria şi că
*
FOILETONUL „GAZ. TRANS". măverei se ’ngână şi care de care se ’ntrec varăş glumeţ; numai atâta, că e şaşiu, şi aşa a trebuit să fiă: în pământ n’ar pute
în feluri de glasuri. când se uită drept în ochii tînărului, îi întră un călăreţ cu cal cu tot.................
— D’a ’ncotro, ’ncotro flăcăule? în face aşa ca o ameţâlă, ca un fel de du La conac, tingirile şi căldările cloco
trebă cineva din urmă pe tînărul călăreţ. rere la apropietura sprîncenelor.
tesc, grătarele sfîrîie, cântă lăutarii, forfo-
Acesta întărce capul. Din urmă ’l Merg ei astfel domol alături în bues telă şi larmă mare, şi clopote şi clopoţei,
La Conac. ajunge un alt călăreţ. De unde a răsărit tru ţăcănit, vorbind mai de una, mai de pe cari le sună vite şi cai mişcându-şî capul.
omul acesta? fiind-că tot drumul, tinărul
De Xj. I. Ca,ragrîa.le. alta, şi rămâne lucru hotărît, că se opresc Tovarăşii de drum, după-ce atârnă
măcar-că şi-a întors privirile de multe-orî
împreună la conac pentru o gustare; şi de gâtul cailor trăistile cu grăunţe, se
Din Poeniţa vine domol la vale un pe calea umblată, nu a luat sema să mai din vorbă ’n vorbă, nici nu prind de veste aşeijă la o masă. Negustorul scdte din
călăreţ tînăr în buestru ţăcănit.............. vină cine-va după el; chiar a gândit: câtă când ajung aci aprope să între în Sălcuţa. geanta lui un şip cu rachiu şi cinstesce
singurătate de dimineţă pe. un drum aşa
N’are de ce să gonescă: sdrele nu Cotind la stânga, de după tufişul movilei pe tînărul......... Bun rachiu!______ O căldură
de căutat în tot-dâuna!
s’a ridicat nici de două suliţe; înainte de pe care stă biserica, li-se arată, ca la o plăcută cuprinde măruntaiele, şi ce poftă
nămiez, are să ajungă la conac, la Sălcuţa — La vale------- răspunde tînărul. Da bătae de glonţ, coperişul nou de tinichea de mâncare!... Mâncarea e bună şi vinul
dumneata ? al turnului strălucind în sdre.
dincolo de marginea drumului_______ Acolo, şi mai bun............
stă un ceas, să dea grăunţe calului; pănă • — Tot la vale. Tînărul îndâmnă calul ţinând scurt Negustorul bea şi ’mbie pe tînăr, şi
la tdcă, e ’n oraş, la boerul. Gândindu-se Şi cu vorba acesta strîngându-şî calul zăbala. Tot aşa şi negustorul. Calul ia tînărul voinic se ţine bine: pahar la pa
la boerul, să pipăe în sîn — legătura cu în pulpe, trece alăturea înaintaşului. vânt. Trecând prin faţa bisericii, flăcăul har şi duşcă la duşcă.............
banii stă bine. — Drum bun, flăcăule! îşi face cruce. Atunci aude pe tovarăşul,
rămas câţi-va paşi înapoi, rîdînd grozav, Încet-încet, tovaroşiî s’au înfierbântat
A trecut de cotul dealului la câmp — Şi dumitale! bine........ Der le trebue vin, şi de geaba
întdree capul: tovarăşul, nicăirî.... Mare
deschis. — Bine că te întâlnii!... Mi-e urît bat în masă şi strigă: nimeni nu-i audia.
minune!......... Unde a putu peri? A intrat
E a doua di de Sfântul Gheorghe. să fiu singur, mai ales la drum. E îmbulzelă mare înăuntru în prăvălie şi
în pământ?
Ceru-i fără pată cât de slabă în tot lar- Călătorul, după chip şi port, e un ne afară sub umbrar. Perdându-şî răbdarea,
Nu___ E la han.... îl aştdptă sub
gu-i de jur împrejur. La vale, în zare gustor, vre-un orzar, ori cirezar, de negustorul să scdlă dela masă şi merge ’n
umbrar.......
adâncă, sclipesce undoind aerul dimineţei care umblă prin sate după daraverî; un cârciumă. Tînărul stă fdrte aprins, la locul
calde, âr în păduriştea de mesteacăni de roşcodan grăsuliu, cu faţa vidie; cârn şi Flăcăul nu a luat sema, că negus lui, se şterge de suddre şi suflă din adenc.
pe pdlele din bătaia sdrelui, pasările pri- pistruiu; dâr om plăcut la înfăţişare şi to torul i-a fost trecut înainte. Firesce, că Celălalt se ’ntdree mânând înainte o
