Page 14 - 1901-11
P. 14
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 245. —1901.
In Austria s’a pornit pentru în Starea şcolelor române din Când se vine cu pretensiunl, tot se urmă cu fiica marelui proprietar Nic. oav.
fiinţarea de universităţi o mare mişcare Bucovina. răspunde ou insuficienţa fondului şoolar. de Oîrstea din Cost'na, nepâtâ a d-lui P.
printre diferitele naţionalităţi. Ita Este fărte adevărat, oă fondul şoolar P. Carp, şeful grupărei junimiste din par
lienii, cari în Austria (Trento şi In şedinţa de Lunî a camerei ar trebui să fie oel puţin duplu. El este tidul conservator din România. Din prima
Triest) sunt în numer de 800.000, deputaţilor din Viena, mareşalul Lupul creat din concurenţa ţării şi a fondului căsătoria a avut uti fiiu, care însă a murit
cer cu mare stăruinţă se li-se facă şi-a esprimat viua sa părere de reu, religionar gr. or., cari aduc mari saorificii. la versta de 29 aul. Dela acest fiu, căsăto
o universitate italiană în Triest. In că în preliminarele budgetare ale S’ar pută afla ohipurl peutru sporirea fon rit, i-a rămas un nepot cu numele Alexan
Austria şi Italienii şi Cehii şi Ru statului, dintre tdte ţerile singură Bu dului, dăcă numai ar veni întru ajutor dru, pe care în testament l’a şi constituit
tenii şi Polonii, în fine t6te naţiona covina nu e luată aprdpe de loc în bunăvoinţa necesară. Bucovina, ţâră mai de erede universal. Deoedatul a dispus le
lităţile, aveau şi pănă acum şcoli po considerare. Pe când t6te celelalte înapoiată în cultură decât ţările diu apu gate de câte 4000 cor. pentru ambele in
porale şi gimnasii întreţinute din regate şi ţer! sunt împărtăşite cu sul monarchiei, are tot dreptul să reclame ternate române din Cernăuţi. Rămăşiţele
budgetul statului, unde se învaţă prisos din budget, pe atunci faţă cu dela stat o deosebită protecţie, ajutorurl pământesc! ale defunctului au fost trans
t6te învăţăturile în limba poporului Bucovina se face escepţiune, deşi toc esoepţiouale, pentru-ca dela o vreme să portate Joi dimineţa dela casa mortuară în
respectiv. Universităţile înse tote mai acâsta ţâră are lipsă mai mare pâtă ţine pas ou celelalte ţări. Deci statul biserica catedrală diu Cernăuţi şi de aici
sunt germane, numai Cehii au uni şi mai urgentă de a-se bucura de ar fi obligat a spori în mod e3cepţional la moşia sa Craznaîn judeţul Storojineţului,
versitatea lor cehă în Praga. Acuma îngrijirea guvernului în privinţa cul fondul şcolar al ţării şi a-1 întregi pănă la unde erl Vineri s'au aşecjat în cripta fa
şi cele-lalte naţionalităţi cer să aibă turală şi economică. sumele necesare. miliară.
şcoli superiore, în cari şi dreptul şi Dr. Florian Lupu a oerut în parla
Cât de reu stă Bucovina în pri
medicina şi ingeneria să se înveţe ment, ea statul să iee asupra sa îngrijirea Adunarea generala a Reuniunei ro
vinţa organisaţiunei şcolare, se arată
numai în limba naţională şi se vede, evident într’un articul, ce-i publică şcolară din Bucovina. Protestăm contra mâne de înmormentare din Braşov s’a ţinut
că vor şi reuşi, căci ministrul de ace.* tei cereri, căci împlinirea ei ar readuce Dumineca trecută în 28 Oot. v. la 2 ore
14
„Deşteptarea din Cernăuţi nr. dela
culte şi instrucţiune austriac a răs vremurile triste de înaiute de 1848, când p. in. într’una din şalele gimnasiului ro
1 (14) Noemvrie. După-ce numita
puns favorabil în privinţa acâsta la sistemul şoolar stătea sub direcţiunea con- mân din loo. Adunarea a desohis’o părin
fâie arată, că tocmai părţile române
o interpelaţie a deputatului italian sistorului rom. cat. din Lemberg. Popora tele Dr. V. Saftu priutr’un cuvânt ocazio
ale Bucovinei sunt date uitării din
Malfatti. Dăcă ar fi însă numai Ita ţiunea Bucovinei are un drept nealienabil nal, în oare arată însemnătatea reuniunilor
partea forurilor competente, multe
lienii, dăr ătă că şi Slovenii, cari de a decide prin representanţii săi în oes de înmormântare. Paroohul din Braşovul-
comune românesc! neavend nic! ac|î
sunt în număr de peste două milione tiunile soolare în mod autonom, in cadrul vechiă I. Maximdian salută cu buouriă în
şcole, şi după-ce spune, că clădirile
şi locuiesc în partea de miadă-di a şcolare ce se fac sunt cât se pâte legilor de stat esistente. Lărgirea acestei au fiinţarea Reuniunei şi propune constituirea
Stiriei, apoi prin Craina şi Carintia, tonomii se reclamă imperios, oâol uumai ea adunării. Adunarea aclamă oa preşedinte
mai defectuâse, costă mult, dâr nu
cer la rendul lor să li se facă uni ar putea deveni corectivul insauului sistem ad hoo pe d-1 Dr. V. Saftu, oa notar ad
sunt durabile şi nu întrunesc condi-
versitate slovenă în Laibach, Cehii politio de administraţie şcolară, cum dorni- hoo pa d-1 Dr. St. Stinghe şi oa cassar in
ţiunile higienice, „Deşteptarea con
11
mai cer o şcblă de ingenerî la Briinn, uâză astăcll, dată pe mâni ueînţelepte său terimat pe d-1 C. Ais£r. S’a dat apoi ce
tinuă aşa:
ba încă şi Rutenii din Galiţia, se rău voit ore. tire listei membrilor anunţaţi şi se cons
dice, că cer universitate la Lemberg. ...Nime să nu se mire, decă poporul ru Bucovina are însă tot dreptul să câră tată, oă din tâte cele 4 paroohii din Bra
Vedem, deci, că în Austria chiar şi ral, continuu tras pe sforă, a devenit atât dela stat subvenţiunl periodice esoepţiouale, şov s’au insoris membrii în număr de 300.
popbrele mult mai mici, decât cum de neînorecjător şi în parte chiar ostil faţă necesare pentru sporirea şi susţinerea şco S’au cetit apoi statutele, cari pe lângă
suntem noi Românii în Transilvania de şcâlă. Procedura neomenâsâ şi vexato lilor, şi statul are îndatorirea morală de a unele schimbări şi adaugerl s’au primit de
şi Ungaria, îşi cer dreptul lor la riei în oestiunile şcolare, trebue să produoă împlini aoâsta cerere. adunarea geuerală. Biroul fu. însărcinat de
budgetul statului, pe când noi tre- la poporaţiunea rurală un disgust, provo a traduce statutele în limba maghiară şi
bue să ne întreţinem tbte şcblele din cat artificial, cu atât mai mult, ou cât nicî a-le trimite ministeriului spre aprobare.
sudorile nostre. cheltuelile nu le vede răsplătite, căci co SOIRILE DÎLEI.
pilul trimis în şodla insuficient organizată, Societatea „Junimea* din Cernăuţi
* a sărbat în mod înălţător amintirea nemu
ese cu trecerea etăţii obligătâre aprâpe — 3 (ltf) Noemvrie.
Sgomotul cel mare, ce l’a făcut analfabet, cum a întrat în şcâTă. ritorului erou Mihaiiî Vit6zu. Serbarea s’a
expediţia navală a Franciei contra -f Baronul Eugen Stîrcea. Marţi făcut în sala de gimnastică din Cernăuţi,
Şi încă una mai este. Mai ales părţile după amladî a încetat din viaţă în verstă
u
Turciei, s’a liniştit şi conflictul franco- unde la invitarea „Junirnei se adunase un
române sunt bântuite de elemente absolut de 66 ani baronul Eugen Stîrcea, care
turc s’a aplanat în mod muiţămitor public distins şi număros. Serbarea a fost
nechemate pentru predarea instrucţiunii; ÎDainte cu câte-va (file fu transportat grav
pentru Francia. Sultanul a primit un corp didactic întreţesut cu institutori inaugurată prin marşul „Deştâptă-te Ro
1
tote cererile ridicate de guvernul bolnav la Cernăuţi pentru a fi căutat de mâne *, după-eare urma un discurs rostit
auxiliari, cari sunt o ruşine pentru învăţă- medici. Cu el se duce în mormânt unul din
frances şi în urma asigurărilor date de presidentul societăţii, oaraoterisâud în-
torime, apoi puteri didactice definitive, bărbaţii politici oei mai însemnaţi ai Ro
de Pdrta otomană, că promisiunile sămnătatea figurei istorice a lui Mihaiîi
străine de popor ca naţiune şi ooufesiune, mânilor bucovineni. Pentru activitatea sa
făcute vor fi şi împlinite, escadra Viiâzu. Urma un discurs comemorativ ela
cari nu cunosc limba copilului, nu au dra politică a şi fost duşmănit de conducătorii
francesă a părăsit insula Mitilene. borat de V. Morariu şi cetit de Tofan,
goste pentru el şi sunt numai un flagel politici din taberările neromâne şi posiţiu-
❖ apoi fesecutarea composiţiei „Mârtea lui
pentru bietul oopil-şeolar. nea bar. Stîrcea a şi fost surpată sub gu-
11
Marele cjiar engles „Times pri- MihaiQ Vitâzu** de Vidu, declamaţiunea
Deoă am examina budgetul şcolar, am vernorul Pino. Br. E. Stîrcea era unul din mai multor pasage diu drama „Mihaiă Vi
mesce din Odessa următorea scire afla, că pentru Ruteni se faoe din partea cei mai vechi consilieri activi la guvernul u
importantă: Idilele proxime va pleca diregătoriilor şcolare incomensurabil mai ţării. Sub Pino a fost silit să-şi dea demi- tâzu ooudamuat la mârte sorisă de Bo-
o misiune estra-ordinară turcescă la Pe- mult, decât pentru Români. Poporul român siunea şi fu pensionar, oferindu i-se ou pri lintinânu şi vr’o două coruri. Sărbarea a
tersburq, unde va trata în afaceri este disconsiderat in tote privinţele, lăsat fără lejul aoesta ordinal „Corânei de fier *. El reuşit splendid.
1
fdrte însămnate. In fruntea misiunei şcoli său cu şoolt absolut insufioiente, pe a fost distins şi cu ordinul ruseso „St. Sta- Mare defraudare. Un tînăr practi
va sta un distins bărbat de stat tur când Rutenii sunt mereu înzestrfcţî cu şolî nislau** în gradul de comandor. In tot timpul cant contabil -dela cassieria oraşului Buda
cesc, care se află în intime raporturi nouă şi cât se pâte de ample. Ba şi şcolile activităţii sale politioe era unul din cei pesta, a fost însărcinat erl să ducă dela o
cu Sultanul şi care din însărcinarea asistente românesc! se desnaţionalisăză sub mai convinşi susţiitorl ai ideii, că poporul sucursală a oassieriei la oassa centrală suma
Sultanului a umblat mai de multe- diferite pretexte, isgonindu sa limba română român din Bucovina numai în înţelegere de opt sute de mii corâne. însoţit fiind nu
orî în Rusia. Cu el va merge şi se în favorul oelei rutene. Aceste sunt vechi ou guvernul pâte afla garanţia pentru esis- miri de un servitor, când a ajuns în drep
cretarul Sultanului şi mai ; mulţî plâDgerl, dăr Consiliului şoolar al ţării nioî tenţă şi dezvoltare. El însuşi însă a resim tul palatului poştelor, a dat geanta cu bauii
înalţi funcţionari turcesc!. Un mem prin gând uu-i vine a le băga însămă; el ţit ingratitudinea acestui principiu. servitorului, spunându-i să mârgă înainte,
bru al ambasadei rusesc! din Con- mai vârtos e preocupat de cestiunea des Baronul Eugen Stîrcea erâ fiiul bătrâ că el are să dea la poştă o sorisâre reco
stantinopol, va însoţi misiunea. fiinţării catedrei române dela gimnasiul de nului proprietar mare Emanoil, decedat la mandată. Servitorul a plecat, âr Kecs
u
stat diu Cernăuţi. 1896. A fo*t căsătorit de două ori, mai în k mâty — aşa îl chiamă pe practicant —
fată voinică şi frumosă, care cu mânecile se uită şaşiu la băiat şi merge se vadă calul şi merg! de-ţî caută de trâbă!_____ o vorbă, îi apleacă cu multă luare aminte
cămăşei sumese pănă la subţiori, aduce .ce mai e .pe dincolo, pănă odaia unde s’au Ai audit ?... asupra mesei.
pe o tavă uscătură şi udătură. Ajungând pus nisce orzarî se ’nvîrtescă un stosişor.... Dâr ţîngăul se uită în ochiul tova E trei după miedul nopţi!. S’a dus
prin îmbulzelă la masă, şaşiul se uită lung Acu, ce mai una alta? Multă vreme răşului care-i stă în faţă, şi se face că arenda!...
la tînăr, b’ai mai face şi cu ochiul cătră fată. — Şi două inele şi câsul!... S’ar fi
nu pote sta de vorbă o fată, care are atâtan’aude. Merge ’nainte şi bine merge; are
Fata lasă tava pe masă şi pornesce. trâbă--- N’apucă se plece fata, şi roşco- un noroc ne-mai pomenit. dus şi calul şi şâua, decă unchiul şi or-
Flăcăul vrea s’o apuce de braţ; ea scapă danul întră ’napoi. Tînerul s’a culcat de-a- —• Mâi, secule! <jise unchiul. Ţi-e zari! n’ar fi suflat în luminări şi n’ar fi
şi plâcă; el o chiamă’napoi; ea ’şî întorce binele— Aş! E vreme de dormit acuma? destul__ Plâcă!... mers se se odihnâscă. Cine a câştigat?...
capul rîdînd, dă din umeri, par’c’ar dice: Trebue se mârgă îndată după tovarăş în Cine a sciut se jâce, fi reşce: unchiul şi
„acum n’am vreme de jucării!“ şi intră ’n odaia d’alăturî, unde e pont mare de câş Aş!... S’a ’nserat de tot; nu se mai cu unul dintre orzarî, tovaroşul lui; alţi
prăvălie. Şaşiul se uită la flăcău şi âr îi tig; orzariî sunt şi mai bun! de iubit — vede cartea; se aprind luminări. doi orzarî au perdut, nu tocmai cât ne
face cu ochiul: „după ea!“ Flăcăul se jâcă şi prost şi gros. — Me, băete! a’nnoptat.. Ce facî? potul, adecă nu tot ce aveau; dâr au per
scdlă hotărît drept în picidre şi urmâză — Hai! scâlă! — Lasă-mâ, unchiule! dut şi ei destul de frumos pe potriva unor
calea ce i-o arată ochiul tovarăşului....... între orzarî, cine se fie ? — Neică — ...Bine! răspunde omul bătrân şi negustori nu tocmai tari.
A trecut de mult de nămiez şi încet Dincă, unchiul, frate bun cu taica flăcău jâcă ’nainte— Acu, toţi jucători! dorm, fie-care la
încet au plecat, uni! câte unii, cărăuşi, lui nostru. Dâr jocul de joc şi norocul noroc.... odaia lui. S’a ’nnorat de pe la miedul
negustori şi drumeţi, alţii care la deal, Nu stau mult la vorbă, ca se înţe- începe cartea flăcăului să se schimbe şi nopţi! şi e întuneric adenc.
care la vale, şi lautari! au tăcut şi s’au legă unchiul de unde vine şi unde se duce să mârgă tot. d’a ’ndăratele......... Sudor! Flăcăul nostru stă pe prispă cu frun
liniştit de tot şi s’a limpedit locul. tînerul. Vine de acasă şi se duce la oraş, peste sudori__ Tînărul să opresce şi stă tea ’ntre mâni, pe când: în picidre, drept,
La conac a mai rămas prea puţină să plătâscă boerului câştul întârdiat, cincî- la gânduri, uitându-se ca ’n gol; dâr în- în fată-i, stă tovarăşul său de drum. Inne-
lume.— într’o odaie, aţipesc aşa după decî de galbeni, pentru sfâra de moşie din telnesce ochiul tovaroşului, care-i dă po- cat de gânduri, tînărul ridică fruntea ’n
sus şi-i pare că vede în întunerecul nopţi!
masă cei doi tovaroşî, fie-care pe câte-un Poeniţa, pe care o ţine taică-seu în arendă. vaţă mai tare, decât cea mai tare poruncă-.
pat.......Fata le aduce cafele____Acu nu-i Şi jocul pornesce âr....... Pune măna ’n sîn şi scâte legătura.......... strălucind ochiul ciudat, care l’a stăpânit
mai de grabă; pote sta şi de vorbă cu un Tînerul se vîră şi el... şi jâcă. înainte.... Unchiul ridică ochi! spre ne tdtă diua.
drumeţ. Negustorul se uită şaşiu la fată, — Mă,. ţîngăule, dice unchiul, ia-ţî pot, zîmbind cuminte, şi, fără să mai dică — Ce-i de făcut? întrâbă.
