Page 15 - 1901-11

Nr. 245—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

a dispărut, după-ce mai nainte luase dio brikshof) în favorul copiilor săraci dela şob- tit socotbla. După oontul presmtat la ju graf, care umblu pe la târguri cu instru­
geantă suma de oinol-sute opt-cjecl şi opt lele ooufesionale române d’acolo. Pentru deoăt.orie, Almasy i-a rămas dator birtaşu- mentul aoela nou al lui Edison, din care
de mii. Păuă acuma nu i-au putut da de comitetul arangiator: Maria Putici, presi- lni cu 5800 porţii de gulaş şi 3600 litrurl se aud fel de fel de cântece frumbse".
urmă. dentă, Lucrefia Matei, secretară. începutul de vio. Vorbind aşa ou jupânul, boă timpul
Ia 8 bre sbra. Biletul de persbnă 2 oor.,
Populaţia oraşelor din Ungaria. Cum va fi ibrna viitbre? In ourend treont şi noi sosim la Predeal.
de familie (3 membrii) 3 oor. Oferte şi su- va apărb „Călindarnl vremii* soris derenu- La revisuirea paşapbrtelor ne-am per-
Publicăm, după statistica oficială din 1900,
prasolvirl marinimose se primeso ou mulţă­
câte-vs. date asupra populaţiei, diferitelor mitul meteorolog profesor Dr. Falb pe dut, pentru-oa să ne întâlnim brăşl în tre-
oraşe din Ungaria: Budapesta 732,322, Se- mită la adresa d-nei oassiere Maria Gher- prima jumătate a an. 1902. Falb precjioe, • nul căilor ferate române. „Era să o pă-
dan (Fâbrio, strada Tiger Nr. 2) şi se vor că vom avb o ibrnă mble. Luna lui Ianu­
ghediu 101.991, M. Teresiopol (Szabadka) ţeso" — (Şise jidovul. — „Cum aşa?" —
chita pe oale jurnalistică. Damele sunt ru­ arie viitor el aştbptă să fiă usoată, Febru­
82.123, Dobriţin 76.006, Pojun 66.867, H. Paşaportul meu nu era vizat de consulul
gate a-se presenta în toalete cât mai simple.
M. Vâsârhely 60.886, Keoskemet 67.812, arie va fi cu multă zăpadă, în Martie va român din Budapesta şi jandarmul român
Arad 66.260, Timişora63.033, Oradea 60,177, Săpături noue în Pompeji. Săpătu­ ninge, dbrva şi ploua mult. jAprilie va fi n’a vrut să mă lase să treo". — Şi cum
Oluşifi 49.296, ;OincI-bisericî (Pâcs) 43.982, rile făcute în timpul din urmă, au dat la furtunos, luua Ini Mai nu va fi frumosă, ai soăpat?" — „Am făcut ce-am făout şi
a
Mişoolţ 43.906, Ujpest 41.868, Caşovia ivblă detailnrl interesante relativ la catas­ br Iunie va fi cam răcoros şi ploios. am soăpat , replica jidovul clipind des din
40.102, Fiume 38.966, B. Oiaba 37.647, trofa, care a priciuuit ruinarea oraşului ochi. — „Nu umbla cu minciuni jupâne!"
Braşov 36,646, Măcău 33.722, .................Sibiiu Pompeji. Un proprietar a făcut anume să­ In cancelaria d-lui advocat din loc — „Să ohiorăso, dbcă nu-i aşa".
Dr. I. Moşoiu află imediat aplicare un can­
29.677. Satumare 26.881, Beoichereoul mare pături pe şoseaua dintre Pompeji şi între Ecă — cjioeam în gândul meu —
didat de advooat. Cei interesaţi să se adre­
26.407. Szarvas 26.773, Bâkbs 25.483, Ver- mare, pe care o parte a louitorilor din seze numitei canoelării. nici n’a întrat bine în ţbră şi a şi început,
şeţ 26.199, Hrjdu-Bosz6rm4ny 26.070, Ohi- Pompeji a căutat să fugă dinaintea morţii. să oalomnieze. Pentru-oă în adevăr soiu,
chiuda-mare 24.843. Sabaria (Szombathely) In jurul unei zidiri, oare după tbte proba­ Musica orăşenesc» va da mâne Dn- oă esistă un ordin care cere, ca pnşapor-
24.761, Oiongrad 22.619, Giula 22.446. bilităţile a fost o cârciumă, s’au găsit opt- mineoă în sala hotelului Europa un con­ tele streine să fiă vizate de oonsulii români
Tergu-MurSşului 19.091, Panoiova 19.044, cjecî de schelete. Numai sub veranda as- cert de novităţl sub conducerea capelmai- şi acesta, cred eu, în vederea invasiunei
Sigketul M&ramurăşului 17.445, Lugoş 16,126 teriei erau două-decî de «ohelete, cari tre- strului Max Krause cu următorul program: jidovescl, care a copleşit ţbra. Dbcă ar fi
u
Oareii-niarI 15.382, Ungvâr 14.723, Salonta bue să ti fost bmenl săraol, de bre-ce na 1) Marş din opereta „Sîissea Mădl de adevărat însă, oă acest ordin nu se ese-
14.107, Stsjerlak-Anina 13.723, Nadlao s’au găsit la dânşii de oât bani de aramă Reinhardt. 2) Ouverture 7 op. Djamilej de cută cu severitate, atunci de gbba se
13.631, Devavanya 12.787, Turda 12.117, O deosebită atenţiune merită o figură, gă­ Brizet. 3) Kinderfer walzer, de Klein. 4) dau asemenea ordine, invasia jidovbsoă
Bistriţa 12.081, Reşiţa 11.770, Gyoma 11645 sită şecjeud, care .aparţinea fără îndoială a, Leoncavallo „Serenadă pentru violoncel, nu numai, oă nu va fi oprită, dbr va lua
Alba Iulia 11.507, Baia-m&re 11.183, Sighi- clasei patricienilor. în jurul gâtului era un esecutată de Ulbrich. b, Gonnod-Serenadă proporţii mai mari.
ş6ra 10.868, Biseric* Ablă 10.849, St. Mi- lanţ masiv de aur compus din 64 verigi, instr. de Max Krauso. 5) Mare fantasie Şi era vesel jupânul din oale afară,
clăuşulserbeso 10.720. pe braţe avea bracelete mari de aur, la din „Oavalleria Rusticana" (După cerere oă a putut trece în România fără niol o
partea drbptă un pumnal cu mănunchi de din mai multe părţi.) 6) Oouvertura ro- pedeoă şi pănă la Ploescl m’a tot ţinut de
Concertul baritonistului D. Popovict,
fildeş, br de jur împrejur o mulţime de mantique, de Keler. 7) Val*e coquette, de vorbă ou întâmplări din viaţa lui.
care s’a nm&tiat în urma uuui c*s de mbrto în
statuete, fără îndoială penaţii. Aoeste obi- Leoncavallo. 8) Das Lied vom siisen Mădl „In răsboiul din Italia dela 1859 —
familia dbmnelor Hesshaimer, se va da mâne
eote au produ* mare seusaţiă în totă Ita­ pentru Fliigelhorn, eseoutat de Krofta. 9) spunea el — eram oăprar la regimentul
Duminecă in 4/17 Novemvrie. Iu locul dem­
lia şi un archeolog italian a scris deja o Classisoh und Wieneriesh, potpourri de Mârissy, aotualmente regimentul Nr. 37
nelor Hesshaimer va da concursul talentatul
pianist şi dirigent al sooiet. săsescl de cân­ carte asupra acestor săpături, oare oarte a Komzak. 10) Das blaue Bând, marş de din Oradea. Am luat parte la luptele din
apărut în Londra. Archeologul susţine, oă Morsey. Inoeputul la 8 bre. Intrarea 60 b. Solferino şi Magenta. In aoest din urmă
tări P. Riohter.
patricianul găsit şecjend nu este altul, deoât — Luni în 18 Nov. se va ţinb probă ge­ loo am salvat un drapel austriac din mâ-
Reuniunea, femeilor romftne gr. or. Plinius senior, despre oare se soie, oă şl-a nerală filharmonică în Gewerbegesang. In- nile Francesilor, cari se făcuseră stăpâni
din Făgăraş şi jur învită la festivitatea găsit mbrtea în ruinele din Pompeji. Afir­ oeputul la brele 8 s. pe el. Cu aobstă ooasiune am oăpătat o
jubileului de 25 ani, ce se va ţine Duminecă maţia aroheologului însă pare a fi numai blesură la degetul arătător dela mâna
în 11 (24) Noemvrie 1901. Pentru comitetul hipotesă. drbptă".
reuniunei, Maria Dan, preşedintă, loan Ber- 0 escursiune în România. Jidovul mi-a arătat degetul, pe oare
escu, seoretar. Recolta Germaniei pe anul curent. însă cu tbtă bunăvoinţa n’am putut desco­
O revistă specială germană, „Der Getreide-
Programul: I. Duminecă în 11 Noem­ Piua de S-tu Dumitru anul acesta a peri altă urmă de blesură, deoât o mică
marJct , publică, după datele oficiale, o eva­
u
vrie la bre a. m. parastas în biserica gr. oăcjut într’o cji de Vineri. Luâudu-mî con- oicatrioe, oa şi oare şi eu am una la un
or. din Făgăraş pentru iniţiatorii, sprijini­ luare, pe care o pretinde exactă, în privinţa oediu pentru Sâmbătă, mi-am făcut o va- deget, provenită din sgărietura într’un
recoltei din anul 1901 în Germania, pentru
torii şi membrele răposate. IT. Şedinţa fes­ oanţă de trei cjile şi m’am repeejit pănă la cuifi.
a se vedb dbcă acbstă recoltă va acoperi
tivă, care’se va ţină Dumineoă la 7 bre Ploiesol şi de aoolo la târguşorul Urlaţi, „Apoi mai am şi altă rană", şi jido­
cu totul trebuinţele interne, său va fi ne­
săra în sala „Lauritsch“ diu Făgăraş. 1) ca să visitez pe un prieten din copilărie, vul şi-a sufuloat pantalonii şi ismenele ară-
Desohidere* şedinţei prin preşedinta d-na cesar să se importeze cereale şi din alte care este stabilit în acel tbrguşor. tându-ml la pulba dela pioiorul stâng o
ţări. După acbstă statistică, recolta de grâu
Maria Dan. 2) Istoricul reuniunei, diserta- Trenul plboă din Braşov spre Româ­ pretinsă oioatriee de glonţ. Din parte-mi
ar fi 2.470.000 tone; acea de secară de
ţiuue de seoretarul d-1 I. Beresou. 3 Deola- nia la brele 4 diminbţa. Pasageri puţini. mărturisesc, oă nici aici n’am văcjut ni-
maţiune, esocutată de d-1 Dănilă Şerban. 8.415.000 tone; recolta de orz de 3.021.000 In oupeul de olasa a treia, în oare am in­ rnioa. Şi credinţa mea s’a întărit acuma
tone; acea de ovăs, de 7.105.000 tone. Tbte
4) Trei oântărî solo, esecutate de d-ş6ra trat n’am găsit, deoât un jidov bătrân, şi mai tare, oă am de-a face ou un
cifrele de mai sus sunt forte înferiore eva­
Iulia Tofiea. 5) Declamaţiune esecutată de oare spunea, oă merge la Buourescl. Jupâ- Miinohhausen, căruia minciuna îi este
d-1 Costi Toma. 6) Subscrierea actului fes­ luărilor făcute pentru anul acesta, inferiore nul se vede, oă nu mai fusese în ţbra ro- toomai aşa element de viaţă, ca şi aerul
tiv de cătră cei presenţl. La 8 bre sbra pe­ şi producţiunel din 1900. Comparativ cu mânbscft, oăcl m’a asediat ou fel de fel de pentru respiraţie.
anul trecut, e o scădere de 1.837.000 tone
trecere sooială. ContribuirI benevole să pri­ întrebări asupra României. Cu deosebire îl „Şi pentru o vitejie aşa de mare, oe
mesc ou mulţămită şi se vor ohita publice. pentru grâu şi dă 405.000 tone pentru se­ interesa dbcă în Buourescl sunt mulţi Is- ai dovedit d-ta la Magenta, împărăţia nu
cară. La ovăs e o urcare de 26.000 tone şi raeliţl. Când i-am spus, oă sunt berechet, ţi-s’a arătat cu nimic reounosoătbre?" —
Tinerimea română din Oradea-mare la orz o crescere de 20.000 tone. Faţă cu
învită la serata literară urmată de dans, oe necesităţile interne şi ţinendu-se sbmă de bucuria lui nu fu prbstiS. „Dbr în Brăila şi întreb eu mai departe.
2
va avb loc în hotelul „Arborele verde" (sala producţia indigenă, se socotesce, că Ger­ Galaţi sunt mulţi?" — „Mai mulţi deoât „O da, răspunse el, mi-s’a dat 27'/
mare), Joi la 21 Noemvrie 1901 st n. Pre­ mania va fi silită să importeze anul acesta ar trebui". — „Şi în Iaşi?" — „E hei — creiţarî pe cji. Aşi fi căpătat de sigur şi
ţul de îutrare: de personă 2 cor., de fami­ cam 4.000.000 tone de cereale diferite. răspund eu — aoolo sunt mai mulţi Jidovi, mai mult, dbr aveam un oăpitau ceh, cu
lie 5 cor. începutul sera la 7 bre. deoât Români, aoela-i oraş jidoveso, căci din numele Skleba, trfcsni-l’ar Dumnezeu, dbcă
„Alegeri cnrate". Un birtaş, oare 70—80.000 de loouitorl peste 50.000 sunt o mai fi trăind. Aoest căpitan fiind mure
Damele române din Timiş6ra-Fa- creditase pe Almasy, oontra-oandidatul lui de ai voştri". — „Şl oe ooupaţie ai D-ta?" antisemit, nu putea lăsa să fie tbtă cinstea
bric araugiază petrecere de dans )a 26 Appouyi la Iaszbereny, a dat în judecată — îl întreb eu. — „Sticlar am fost" răs­ a unui Jidov şi de aoeea, dboă n’a putut
Noemvrie nou 1901, în sala berăriei (Fa- pe candidatul oăcjut, pentru-că nu i-a plă­ punse jidanul — „dbr acuma sunt fono­ tăgădui ou desăvârşire, că am soăpat stea-

— Dorm toţi butuc, şoptesce cald Flăcăul se trezesoe buimăcit. — ...Da. sema, sb te ia dracul, dbcă te mai iei după
saşiul. Uşa e scosă din ţîţîna de jos.......... Unchiul îl chiamă în odae; nepotul După o tăcere, în timp ce băiatul a el, nătărăule!
Dbcă o ridici binişor, poţi intra pe dede­ ascultă d’abia tîrîndu-se pe picibre. strîns banii, i-a legat şi a vîrît adânc le­ Cătră seră, tînerul, flămând şi însetat.,
subt; poţi pe urmă s’o descui pe dinăun­
— Cât ai perdut mb, mb? gătura în sîn: trece pe dinaintea conacului dela Sălcuţa
tru şi sb eşi frumos. Intră încetinel; lasă-te
— ... Tot. — Cu mine sb joci fu, mb! ţîngăule în buestru ’mbăşicat. O fată 'naltă şi voi­
pe vine; mergi pe dibuite la paturi; as­ — Cât tot? mucos? nică cu mânecile sumese pănă la subţiori,
cultă bine unde răsuflă, şi trece-le cu bas­
stând redimată de un stîlp al prispei, se
— Ce-am mai avut eu... şi... Şi-i arde părintesce doub palme straş­
maua asta pe la nas fie-căruia.... Odată
— Şi ce mai? nice. uită lung după călăreţ. El aplecă bărbia
sb tragă ’n suflet din mirosul ăsta, şi nu
— Şi, arenda. ’n pept, strînge scurt zăbala şi îndbmnă
se mai deştbptă pănă la diuă, sb-i tai cu — Altă-dată sb nu te mai apuci sb
— Cinci-deci de galbeni? calul la iuţblă. Vrea şi el sb se uite îna­
ferestrăul. joci cu bmenii bbtrâni, dbcă nu scii juca!
Nepotul dă din cap punând ochii ’n poi, dbr a apucat sb cotbscă la drbptă pe
Şi dicând acestea îi dă basmaua ’n Ia-ţi acu banii şi plbcă degrabă la boe-
pământ. după movila bisericii, şi prispa conacului
mână şi-l împinge pe flăcău încet-încet rul__ Uite... mai ţine doi lei de parale,
— Cine te-a pus sb joci, dbcă nu nu se mai pbte vedea.
spre uşe. Băiatul trece basmaua în mâna sb ai ce mânca pe drum.
sciî jocul? Ajungând la cotul dblului, unde apucă
stângă şi, ştergându-se de sudore: — Sărut mâna! drumul spre Poeniţa, buestraşul gâfâind
— Dbmne! ddmne! suspină el şi cu — Dracul m’a pus! în câte-va clipe băiatul era călare.... îşi potolesce puţin mersul la urcuş.
drbptă ’şî face cruce. — Nu ţi-am spus de trei-orisb pleci? — Ei! ce stai? nu pleci? Sorele scăpătând la apus, se uită în-
Atunci un hohot straşnic se aude.... — Da. — ...Unchiule, sb-ţî faci pomană, dbret cu stăruinţă caldă la păduricea de
Flăcăul se ’ntbrce ’n loc. E besnă ’mpre- N’ai înţeles, că te luam la sigur? sb nu spui taichii, că me ombră! mesteacănî, unde atâtea păsări ale primă­
juru-i şi nicăirî ochiul luminos al tovară­ — Nu. verii se chiamă, se ’ntrbbă şi-şi rbspund,
şului. Tînerul se moleşesce din tbte ’nchee- — Prostule! •— Dbcă te faci băiat de trbbă, nu-i se ’ngână şi se ’ntrec în fel de glasuri,
turile şi se prăbuşesce pe prispă. Şi unchiul trage dela brâu un pun- spuiu. întorcându-se fie-care pe la cuibul sbu.
___Se face diuă____ gociu mare, scbse o mână de bani şi nu- — Mb fac... sărut mâna!
— Scblă, mb ! aici ai adormit procop- mbră pe masă. Şi flăcăul dă călcâie buestraşului.
situle? dice un glas cunoscut. — Numbră-i şi tu. Sunt cinci-deci? — Mb! strigă după el unchiul. Ia