Page 16 - 1901-11

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 245.—1901

gul, cal puţin pe jumătate a trebuit să-mî după resultatele obţinute la copiii săi, numai între poporenii săi, ci şi îutrs alţii chiderea adunăreî de cătră preşedinte. 4). Ce­
ia vrednioiă şi a raportat, că la scăparea atunci aoâsta ar fi cea mai mare reolamă ■trăinl prâ evident s’a arătat cu ooasiunea tirea apelului nominal. 5j. Raportul preşe­
steagului era de faţă şi un alt căprar, tot posibilă pentru aoest sistem. alegerilar. dintelui despre mersul reuniunei archidie-
Ceh ca şi el şi de fel din satul lui.“ D-1 Dinşoreanu s’a lăsat de architeo- Alegătorii români au grăbit din tâte cesane în general şi în special despre mersul
A fost bine, că în timpul acesta am tură şi s’a oonsaorat esolusiv studiilor fisio- părţile spre a da sprijinul lor singurului desp. A.-Iulia. 6). Cetirea procesului verbal
sosit la Ploiesol, că jupânul mă ameţise ou logioe şi hidropatioe. D-sa are aici, în candidat român. Au absentat numai preoţii din adunarea precedentă. 7). Raportul cas-
atâtea palavre. După-oe mi-a mai spus, oă Ploiescî, nn stabiliment destul de bine fre- Y. Popea, G. Urdea, T. Frateş, D. Mauole sariului şi bibliotecarului. 8). Alegerea
din răsboiu s’a întors acasă ou frumbsa cuentat şi d-sa spune, oă sistemul seu câştigă (Tărlungecî), preotul din Zizin şi învăţă­ a 2 comisiunî a) pentru censurarea rapor-
sumă de 1800 fl., câştigaţi tot pe câmpul din ce în ce în popularitate. Prinoipala torul V. Fâroaş. telor sub p. 7 şi b) pentru încassarea ta­
de răsboih din jăfuirea cadavrelor—lucru, tărie a sistemului său constă în diferitele Considerând numărul mare al alege- xelor dela membrii ordinari eventual susce-
pe care i-l’am oretjut mai de grabă, decât buruiene, ou cari pacienţii fac băi, şi în torilor unguri, acjecă 200 faţă de 74 ale­ perea de membrii fundatori şi ajutori. 9).
t6te celelalte, câte mi-le-a spus — ne-am ciaiurile, ce le administrâză suferinzilor. In gători Români, reunita alegerei a fost mul- Disertaţie de Ioan Domşa, înv. în Ighiu,
despărţit. El a plecat mai departe spre stabilimentul său se fac vara şi băidesdre. ţ-ămitore. Candidaţi au fost ou toţii 10, eventual o altă disertaţie de G. Spătăceau
Bucurescî, âr eu a trebuit să mă dan Prisssnitz dela Grăfenberg era dealt­ dintre cari 9 Unguri şi 1 Român. Resul- înv. în Galda-inferioră. 10). Raportul comi-
jos şi să aştept aici vre-o trei oiasurl, fel un simplu ţăran, Kneipp era preot şi tatul alegerei este: Romul Verzea, Kil- siunilor alese sub p. 8. 11). Discusiune
pănă-ml va sosi trenul, care să mă rai-se pare, că nici Kuhne n’a fost medio lyâui Eudre, director şi iusp. şoolar, Henter asupra prelegerel şi disertaţiilor. 12). Fi­
ducă mai departe pănă la staţia Albeşti. de profesie şi ou tdte acestea au fost in­ Gabor şi Kope Istvan aleşi. xarea locului ţinere! adunăreî generale
Erau oiasurile cjnc * ventatorii unor cure naturale, cari au adus De notat este, că între ceilalţi oan- de primăvară. 13). Alegerea a 2 membrii
0
Bdifioiul gării din Ploiesol este splen­ alinare multor bole; de ce n’ar pută şi uu didaţl unguri au fost ‘tot notabilităţi din pentru verificarea procesului verbal. 14).
did, este o adevărată podbbâ. In restauran­ architeot român să inventeze un non sis­ Săcele, cari au suferit o neaşteptată în­ Eventuale cestiunl şi propuneri. 16). Ale­
tul cl. I d-1 Dobrogeanu-Gherea, antrepre­ tem de vindecare? Aşa mă gândiam eu şi frângere. gerea oficialilor Despărţământului pe 1901—
norul restaurantului, se învîrtia toomai pe deşi nu sunt bolnav, slavă Domnului, ain Astfel au deours alegerile din Săcele. 1902. 16). închiderea şedinţei.
lângă un bătrân frumos, cu barba mare, şi primit invitarea d-lui Dinşoreanu şi am fă- Un aleg el or. Alba-Iulia, 3 Noemvrie 1901.
eu nisae oohî strălucitori, ca două dia­ oub o baie depurativâ.
mante. Era marele învăţat d-1 Uajdeu, care Dnpă-ce am admirat frumosul monu­ Toan Pampu George Spălăceanu
venia dela Câmpina, unde îşi are castelul ment ridicat pe strada gării la 1897 în I n v i t a r e . preşedinte notar desp.
său de vilegiatură. onorea vânătorilor din Prahova, căluţi în
Prea onoraţii domni preoţi şi învăţă­
Dobrogeanu-Gherea a făout înainte lupta dela Griviţa, — m’am întors la gară, tori, cari au luat parte la adunarea gene­
de asta ou oâţl-va ani mare gălăgie în ţâra căci sosise 6ra plecării spre Albeştî-UrlaţI. rală a despărţământului nostru, ţinută în La numerbsele condolenţe şi par­
româuâsoă ou critioele sale, pa cari le-a Velaletca 13/26 Maiu a. c., precum şi alţi fruntaşi ticipări la doliul adenc. in care am
publicat în trei volume. Dobrogeanu ală­ din comunele ţinătore de despărţământul fost îmbrăcaţi prin mutarea la cele
turea ou Nădejde au fost protagoniştii pă- I (Braşov), doritori de înaintarea poporului
La alegerile eomitatense în ora­ eterne a mult iubitei nbstre soţii,
cătoselor principii socialiste, contribuind nostru din acâstă parte a ţării, sunt invi­
şul şi comitatul Braşovului, n’a fost de mame, soră, cumnată, mătuşe etc.
prin scrierile lor la destrăbălarea şi duoe- taţi la consultarea, ce se va ţine Vineri în
asbă-dată luptă eleotorală în nici un oerc. Yictoria 0. Illga născută George
rea în rătăoire a tinerelor generaţiunl. So­ 9/22 Noemvrie la orele 11 a. m. în edifi­
Afară de ceroul Săoelelor, în tote celelalte Bariţiu, neputend răspunde în parti­
cialismul fiind astăcjl deoohiat, Gherea s’a ciul gimnasinlui români din loc cu privire
cercuri, alegerile au deours neted. cular, rugăm pe toţi binevoitorii, cu­
lăsat în timpul din urmă de scriere şi se la înfiinţarea anei Reuniuni agricole
In cercul orăşenesc al suburbiului noscuţii, aulicii şi rudeniile întrista­
oonpă cu antreprisa restaurantului gărei. pe teritoriul comitatului Braşov.
Soheih au ales Românii de membrii în con- tei ndstre amilii, se primescă pe
Gherea a venit în România din Rusia, de Având în vedere însemnătatea obiec­
gregaţiunea comitatensă pe următorii: acâstă cile cordialele nâsfcre mul-
unde fusese gonit ca nihilist şi se cjioe, că tului, ce se va discuta la consultarea,
Vasilie Voina, protopop, Ioan Lengeru, ad­ ţămiri.
ar fi Jidov, oare mai înainte purta numele
vocat, Dr. Georghe Baiulescu, medio şi Ni- despre care e vorba, rugăm cu insistenţă In uumele jalnicei familii
de Nuhîm Katz. pe fruntaşii noştri din Braşov şi împreju­
eolae Bogdan, profesor. In suburbiul Blu- Constantin luga.
Tot aici în Ploiesol antreprenor la rime, să ia parte la acestă consultare în
măna, unde Maghiarii formâză majoritatea,
restaurantul de olasa III este un alt Jidov, număr cât se pâte de mare.
au fost aleşi joandidnţii acestora, în tdte IftiaStămită publică.
care mi-a fost mie elev la liceul din Brăila
celelalte oercurî din oraş şi comitat fură Braşov, 2 Noemvrie v. 1901.
pe la 1894. Atunci îl chema Moritz Helden- u
aleşi candidaţii Saşilor. Despre alegerile Despărţământul Trei scaun e-Ciuc al
r
busoh, acuma s’a botezat şi sub uumele de în numele comitetului despărţămân­ „Asociaţiuneî , aduce şi pe acâstă cale mul-
u
din Săcele lăsăm să urmeze oorespondeuţa tului I al Asociaţiunei pentru literatura
Constantin Ionesou, îşi oăştigă pânea sub ţămitele sale acelor domni, cari' au bine­
de mai jos. română şi cultura poporului român.
aripile ocrotitdre ale C. F. R., ou t6te că voit a contribui pe sâma bibliotecelor po­
şi un Român neaoş ar fi refleotat p6te la Din Săcele. Andreiii Berseanu, Nicolae Bogdan, porale, şi anume: Dr. Ion Hosan, medic
acâstă antreprisă. directorul desp. secretar. Braşov 10 cor., Pavel Budiu, profesor 6 cor.,
* — 2 Nov. 1901. George Chelar, dirig. al şcolel reale 10 cor.
în numele comitetului.
Am îutrat în oraş. Nu departe de ErI în 1 Nov. st. n. au fost alegerile C o n v o c a r e .
gară văd un stabiliment de băi, pe care municipale în oercul Săoelelor. Deja ou 2 Nicolae Bogdan,
era inscripţia „Băile depurative*. Oe-o fi şi săptămâni înainte, între oonlocuitorii noştri Despărţământul „Alba-Talia“ al reu- v. preşedinte.
asta, oăcl mărturiseso, că pănă acuma nu unguri se observa o viuă agitaţia cu pri­ niuuei învăţătorilor români gr. cat. din
aucjisem de aşa ceva. vire la persdnele, cari au să păşâscă în Archidiecesa gr. cat. de' Alba-Iulia şi Fă­ Cristian, 30 Oct. v.
Băile depurative de buruiene sunt in­ o&ndidaţiă. S’au ţinut şi mai multe şedinţe găraş, îşi va ţină în sensul §-lui 21 al sta­ In 21 Octomvrie v. a. c. s’a făcut şi
venţia lui Ntcolae Dinşoreanu, originar din spre scopul aoesta, fără să afle de bine a tutelor, adunarea generală de tomnă Sâm­ în comuna Cristian un început de produc-
Transilvania, fost architect în diferitele chiăina şi pe Români la consfătuire şi deci bătă în 23 Noemvrie st. n. a. c., în şcola ţiune teatralâ-musicală, aranjată cu tine­
rimea din loc; — îi dicem început, pentru-
oraşe ale ţării, între oarl şi în Brăila şi natural, că nici vorbă nu era de-a pune gr. cat. din Galda-inferid' ă, la care să învită
câ aşa este, nemai fiind până acum nici o
Bârlad. D-1 Dinşoreanu ţine de soţie pe o în eandidaţiă şi vr’un Român. prin acesta toţi membrii fundatori, ordinari producţiune în comuna Cristian de felul
nepdtă a repausatului Petru Suciu, fost Românii din Săcele însă de astă-dată şi ajutători ai acestui Despărţământ, pre­ acesteia.
odinidră profesor la universitatea din Iaşi. El n’au mai rămas indiferenţi, oi oonchemaţl cum şi toţi sprijinitorii învăţământului nos­ Resultatul moral al producţiunel a
este părinte a vre-o şâse oopii, la cari ţi-e la o adunare înainte de alegere, ou unani­ tru naţional. fost mulţumitor; cel material însă nu, căci
mai mare dragul se privesol, atât de fru­ mitate au hotârît, ca să păşâscă în candi- Program: 1). Dimineţa la 8 ore asista­ spesele avute cu aranjarea producţiunel au
întrecut cu ceva venitele. Causa este, că a
moşi şi voiuiol sunt. D-1 Dinşoreanu îi daţiă şi un Român în persdna harnioului rea în corpore la serviciul divin. 2). Prele­
lipsit sprijinul chiar al locuitorilor din Cris­
oresce după principiile proprii higieuiee şi preot Romul Yerzea. Stima şi încrederea gere practică din comput cu” elevii şcolel, tian, cari în prima liniă erau datori să
dâcă i-ai judeca sistemul său de traiti de care părintele R. Verzea se buoură nu prin înv. local George Spătăceau. 3). Des- întindă mână de ajutor la un lucru frumos,

Privea pe Satan de el se mira Şi apoi îi dice, în chip de ocară: Satan ce din pungă, er slobod se vede
Ferarul. Da din cap într’una şi tot şuera, Decă eştî în năuntru, poftim eşî afară! Zăpăcit la uşe, iute se repede
Pleca înainte, şi se ’ntorcea er. Scaraoschi dise: A eşi nu pot. O rupe la fugă prin câmp, arături
(Fine.)
Scaraoschi-1 vede şi-l întrebă dar: Ferarul răspunse: Bravo, bun de tot, Nu căta în cale de-i drum de-s păduri.
îl iea la bătae şi la chinuit' Ce te uiţi la mine şi mă tot măsor! ? Să ştii că în pungă, vei sta mult şi bine Ajungând la tartar, pe draci i-a chemat
Făcându-1 se spună tot ce-a păţit. Ferarul răspunse: Sunt plin de fiori , După asta punga el în brîu o ţine, Şî-apoi cu stricteţă el le-a ordonat
Scaraoschi acuma şi mai întărîtat Căci aşa fiinţă încă n’am văduţ j Se duce acasă, întră ’n ferărie Vr’un om cu ciocanul venind de-o vedea
Din nou la bătae, erăşi l’a luat, Şi nici vre-odată să văd n’am credut. Şi c’un cleşte punga începu s’o ţie, Iute să grăbescă iadu-a ’ncuiea
L’nvîrtea de c.ddă pe sus şi-l trîntea Scaraoschi dise: Iea spune-mi drept mie Apoi pe ilău el o a aşedat Şi de loc în năuntru ei să nu-1 primâscă,
Om se fi fost dânsul, de cinci-orî murea, Privindu-mă ’n faţă, cum îţi par eu ţie ? Şi ’ncepu să clică: De mult n’am lucrat. Ci cât mai departe de pot să-l gonăscă
Inse dracul are pelea mult mai grdsă Ferarul răspunse: Eşti prea fioros Daţi băeţî cu toţii, daţi în pungă aice Căci decă ’năuntru dânşii l’ar primi
Cu ciolane ţepeni şi carne vînosă. Aşa că de frica-ţî mai aş cădea jos. Daţi cu voinicie, ferarul le dice. Dela el năcazuri au a suferi.
Scaraoschi-1 bate, păn’ a ostenit Scaraoschi — atunci plin de îngâmfare Dânşii cu barâse în pungă băteau Când porunca asta de Satan fu dată
Apoi dându-i drumul qlise năcăjit: De-odată se face. îndoit mai mare. O lăţeau şi erăşi în foc o puneau De ceta drăcâscă a fost ascultată.
Diavolii aceştia de ce sunt buni ore: Fierarul îi dice: Yăd că mare eşti O scoteau afară ş’o băteau din nou, *
Omenii ’i ’nşelă, ca pe nisce cidre, Dâră te poţi face după eum vroescî? Scaraoschi ’ntr’ânsa era cât un ou Nu mult după asta şi bietul fierar
Trebue acuma însu-mî se mă duc Scaraoschi ’i dise: Cum vrei să mă fac? Luat la bătae şi ţipa mereu, După-o gdlă gustă al morţii păhar
Să iau pe fierarul ş’aicî să-l aduc, Mic de tot răspunse, ferarul la drac. Sbiera de durere, vai de capul său Cu' limbă de mdrte lasă ăst cuvânt:
Şi cum dice asta iute a plecat Scaraoschi ’ntrebă: Cât de mic ai vrea? Plângea ca copiii şi cerea ertare Când veţi pune corpu-mî în tristul mormânt
:
Pe ferar îl află tot la crâşmă în sat, Mic în punga asta să poţi încăpea. Fieraru-audindu-1 dedea şi mai tare. Lângă el să-mî puneţi şi ciocanul meu
îl iea dintre omeni ş’amendoi plecară Scaraoschi dise: Ţine punga bine Tot mereu îl bate, pănă ce un drac vine Ca el să mă scape de duhul cel rău.
La. iad să-l aducă, precum contractară. Şi ’ndată ’năuntru me-i vedea pe mine, La ferar ş’aduce zapisul cu sine, Cuvântul acesta i-a fost ascultat
Pe drum împreună, cum mergea astfel: Apoi se şi face un fum subţiat Ferarul cum vede zapisul pe loc Şi cu el ciocanul ’i l’au îngropat.
Fieraru ’nainte, Satan după el, La fierar în pungă iute a întrat. îl citi şi iute îl aruncă ’n foc După îngropare, feraru-şî luă
Doi-trei paşi, mult patru ferarul făcea Etă-mă-s şi ’n pungă, Scaraoschi-a dis. Şi încă o bătae bună i-a mai dat Ciocanul în spate şi spre iad plecă;
Şi îndărăt erăşi el se întorcea Fierarul de grabă, punga a închis Şi deschidând punga îl făcu scăpat. Der când fu aprope un drac l’a zărit