Page 18 - 1901-11
P. 18
Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 245.—1901.
Sub pantof. Corpul a fost apoi aşedat într’un ad vileştilor, de au ajuns de au fost şi Domni lK33£3GE3EE3S3GE3£3E3£3G£3GE3£3GGS3G£3e3GSS3c3Gg3ExT
11
Tdtă lumea vorbesce şi impută prie mirabil cosciug din lemn de cidru, pe care dintr’acel neam . Ştefan Vodă i-a schim
tinilor, că ascultă de sfatul femeilor lor, Li-Hung-Ciang îl adusese deja cu ocasia bat numele de „Purice în acel de „Mo
11
11
calificând acesta ascultare prin frasa sub călătoriei sale pe care a făcut’o în jurul vilă , dându-i de soţiă pe fiica pîrcălabului Casele din Strada băilor nr. 32,
■pantof. Puţini înse cunosc originea acestei lumei. de Roman, mai multe moşii şi daruri, căci ţ (Scheiîi) unde s’află grădina de
dicetorf. Duminecă s’a făcut ceremonia când el omorîse pe Hroiot în luptă. Subiectul copii ung., ee vinde din mână
Ne folosim de povestirea călugărului s’a expus corpul, în cursul căreia funcţio aprodului Purice, a fost pus de D. Bolin- ^ liberă.
Benedict Anselm, care istorisesce astfel pe narii chinezi au adus omagii defunctului. tineanu într’o poesie, şi de C. Negruzzi Amatorii a se adresa la
primul erou, ce a purtat cu mândriă în Pentru visita miniştrilor străini a fost într’un mic poem: „Aprodul Purice“. proprietarul Gottlob Rdkel, Strada
vârful coifului seu pantoful soţiei sale, în fixată o di specială. („G. L.“) Prundului Nr. 16. (322. 1—3).
locul emblemelor împărătesei seu papale. înmormântarea se face în Hueilung
Calendarul septemânel.
Etă acestă istoridră: An-Ho, unde s’a născut Li-Hung-Ciang.
în timpurile vechi trăia un cavaler Soirea morţei omului de stat chinez NOVEM. (1901) are 30 dile. BRUMAR.
vitez, numit Bodo, Cu-fruntea-ăe fer. După a fost imediat telegrafîată curţei. Se aş
pilele C&lend. lui. v. Călend. Greg.
multe lupte, între împăratul German şi teptă acum primirea unui edict prin care
Papa, se încheiase pace şi de bucuriă se se vor acorda lui Li-Hung-Ciang onoruri
Dum. 4 O. pâr. loaniţiu 17 Gregoriu
ordonase pretutindenea mari festivităţi. postume. Va fi probabil făcut marehis, Luni. 5 S. Galateon 18 Eugeniu
Tot-odată s’a dat porunca, că fie-care lup titlu, pe care îl va purta fiul său cel mai Marţi 6 S. Pavel arnha 19 Eiisabeia
tător să pdrte seu colorile papei său ale mare. Mere. 7 33 m. dela Meii 20 Felioe
Joi 8 f Arh. Mih. Gavr 21 flnfcr. în biser
împăratului. Bodo însă se jură, că nici Nici o emblemă de doliu n’a fost ar
Viner 9 S. O mii for, Perl 22 Oeoilia
când nu va purta vre-un semn de supu borată în oraş; populaţia însă este forte
Sâm. 10 8. ap. Olimpiu 23 Clemente
nere şi declară, când fu ameninţat cu ana excitată.
temă, că nu-i pasă de întregul imperiu ro Miniştri streini cred, că Yuan-Chi-Hai
man. Atunci soţia lui se puse pe lângă va deveni persona cea mai influentă în
Biuroul advocaţilor asociaţi.
el şi-l ruga cu lacrămî în ochi, cel puţin China şi că presenţa sa la Peking va ave mmiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiimmiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiMMim
de dragul ei se pdrte una din cele două o bună influenţă asupra curţei. Se crede
C. Rădulescu,
colori. însă în acelaşi timp, că el va pleca la fost procuror şl judecător de tribunal, şi
— „Nicî-odată" a fost răspunsul lui. Oian-Tung, provincia cea mai turbulentă Nicolae Andrei Popovici,
Femeia plânse şi protestă, că nu o şi leagănul mişcărei boxerilor, unde este doctor în drept, tost magistrat,
mai iubesce. nevoe de un guvernator cu mână de fier. se angajâză a pleda înaintea tutnror ins Se cumperâm numai bombânele
în zadar o asigura el de contrariu, Situaţia în acestă provinciă este cu totul tanţelor judecătoresci din România,
ea plângea tot mai tare. delicată, din causa posibilităţei unor per procese de orl-ce natură, esecutârl lui Rethi Veronica (Pormete)!
de hotârlrl şi creanţe.
— „Decă ai ave numai o scânteie manente dificultăţi cu Germanii, şi substi BombonUe Rethi veritabile se c a p ă t ă
de dragoste faţă de mine în inima ta, ai tuirea lui Yuan-Chi-Kaî cu un om de mai Bucureşti, strads Smârdan 53. numai Ia producentul şi în farmaciile din
11
pune una dintre cele două colori suspină puţin tact, ar pute duce la un conflict ISi-aşov« Julius llornuiig, Emil .Tekelius,
Frauz Kellemen, Editară Kugler, Neiistiidter
dinsa şi părăsi odaia, lăsându-şî bărbatul între Germani şi Chinezi. Edmiind, H. G. Obert, Victor ltotli Făgăraş:
Proprietar: Dr. Aurel Mureşianv.
s ingur. Li-Hung-Ciang era privit ca singurul Yed. P. Ioliann Hcrnann, Friedrlcli Pildner.
Redactor responsabil: Trăimi TL Pup.
în momentul acesta se audiră signa chinez influent, care putea să negocieze
lele de luptă. cu guvernele străine, apreciând punctul
Jumătate inconscient ridică micuţul lor de vedere.
pantof, ce-1 perduse soţia lui, când fugise *
din odaie, îl înfipse în vârful coifului şi Apă «lin ptetră.
; lerga la luptă. Aici ieşiră înaintea lui Subscrisa primărie comunală în numele comunii Sângeorgiul român
Celebrul explorator polar Nordensk- (Olâh-szent-Gyorgy) în Ungaria (comitatul Bistriţa-Năsăud) ca propriatară,
( rolziî întrebându-1:
jold susţine, că pietrele din munţi trebue prin acestea publică licitaţia de e s a r e n d a r e a institutului de scalde
— „Te pui sub sceptrul împăratului,
să conţină apă forte curată. Mult timp teo şi apă minerală „MJEIBJE , CU totul ce aparţine acestui institut, pre
44
seu sub cârja papei ? u
riile lui nu fură luate în serios, de nimeni.
11
— „Sub pantof , striga el şi se arunca cum clădiri, mobile etc. încependu-se arenda din I Ianuarie 1902, pe un ciclu
Numai în 1895 s’a făcut prima încercare de 10 ani, eventual şi mai mulţi, chiar şi până la 99 ani.
în lupta, din care eşi biruitor peste toţi. pe o insulă de stâncă în sudul Suediei, 4
însăşi sora împăratului i-a predat premiul: Licitaţia se va ţine în 2 Decemvre 1901, încependu-se la 9 bre a. m.
în acea insulă apa lipsia cu totul, şi tre
o eşarpă cusută cu fir. Tot-odată însă i-a în c a n c e l a r i a comunală.
buia să se ia apa de mare. Toţi erau fdrte
şoptit: „Cavalere, tu nu te supui nici îm Preţul striaărei este 8.000 (opt mii) corone de fie-care an.
sceptici de isbânda acestei încercări; însă
u
păratului, nici papei, der sub pantof tot eştî! Până la începerea licitaţiei să p r i m e s c şi oferte închise. Atât &
după cum a precisat Nordenskjold, apa fu
Ce ’i-a spus numai la ureche, s’a aflat cu dela licitanţi, cât şi dela oferenţî se poftesce un vadiu de 10°/ în bani
0
găsită la o adâncime de 35 metri.
rând în tdtă ţera şi curând s’a constatat, gata seu în hârtii de valore, precum şi atestat de purtare morală şi avere.
Vădend buna reuşită a acestei ex-
că sunt mai mulţi bărbaţi, cari recunosc Cei interesaţi de a ţinâ acest institut în arendă, să pot orienta în de-
perienţe, s’a constituit în Suedia o socie
mai bucuros domnia pantofului, decât a tail despre tote condiţiunile de licitaţie, respective esarendare, cari se pot
tate pentru săparea puţurilor în stânci.
sceptrului seu a cârjei. — (Cronica.) — vedâ în orele oficiose, în cancelaria comunală, ba la dorinţă sS pot estrada
Din 105 săpături făcute de Suedia, Nor
* şi în copie.
vegia şi Finlanda? numai 3 nu au dat apă,
Li-lIung-Cinng. Isvorul principal al apei minerale, cari formeză institutul balnear, ce
* 2 au dat apă sărată şi tdte celelalte au se va esarenda, constă din următorele ingredienţie:
Etă câte-va amănunte asupra vieţii t i r
dat apă în deaj uns, fdrte curată şi rece.
lui Li-Hung - Ciang, marele diplomat al
* „H E B E “
Chinei, mort (jilele acestea:
Li-Hung-Ciang s’a născut în 1823 în Originea numelui de Movilă. AibuIImm clilmleă 11 renumitelor isvoio minerale, colo mai avute în Bicarbonat
satul Hueilung din provincia An-Ho. Pri Ştefan Vodă cel mare domnul Mol 4 de Sodă şi Rotaşă din ST.-GEORGIUL ROMÂN, comit. Ristriţa-Năseud (Transilvania) t i r
după Fi*. FolUertH şi I>r. HjimIwCk, profesorul de chimic dela Univers, din Viena.
mul fapt prin care şi-a atras asupră-şî aten dovei a avut o luptă crâncenă cu Ungurul
Temperatura isvorelor . . . 12.5» 13» C. j Sodă (Natriu) . 24.888 26.247
ţiunea curţii împărătesei a fost sufocarea Hroiot, pe Şiret la Schiei (jud. Roman). In 10.000 equivalenţl de apă: Clorură de \ Potaşă vKaliu) 3.353 2.840
rescdlei Taipingilor din provincia Ngan- Săgeţile Ungurilor cădeau ca ploia asupra Nr. isvorelor........................... 1 3 lodură de sodă . ... . 0.040 _
20.823 24.380
ldui în 1853. S’a ridicat apoi la tot mai Moldovenilor. Ştefan Vodă îi îmbărbăta şi Aceia carbonic { ^. liber ' Pliospliorate argilose. . . 0171 1.820
17.819 — Lit.hiu..............................
înalte demnităţi pănă la rangul de vice în rând cu soldaţii săi, săgeta pe Unguri ISOdă (Natriu) 34.570 32.393 Brom..............................................
18.219 18.4b9
rege. Cel mai iscusit diplomat al imperiu înfricoşat. Der o săgetă ungurescă trimisă 5.219 6.310 Substanţe organice . .
lui chinez, în tdte afacerile mai dificile, el cu îndemânare în potriva lui Ştefan îi Oxidul de fer • 0.154 0.142 c - f Bicarbonate . 125.793 112.133
Acid silicic . . . . . 0.540 0.512 unu m ^ s j rur j minerale 87.154 87.732
era parlamentarul curţii împărătesei; pa străpunge calul, care cădii mort.
cea dela Sfmonoseki, urmată după răsboiul Cronica ne spune: „Er şi Ştefan P e n t r u o r i e n t a r e a p u b l i c u l u i.
japono-chinez din, 1894—1895, estp opera Vodă cădend după cal, l’au vrut prinde Pe fundul sticlelor „H E B E“ se formdză un sediment, care dâcă se scutură sticla,
se desface într’o mulţime de părticele cafeuil, cari se ridică în sus. Acest sediment nu
11
lui. Nu mai puţin merit are şi în aplanarea vrăjmaşii . Un aprod anume Purice fiind e alt-ceva, decât o dovada despre bunătatea apei, adecă o nouă combinaţiune chimică
conflictului între China şi puterile euro alături de domn, şi vădând primejdia în 4 din ambele accide carbonice (liber şi semdiber) cu diferite săruri minerale, ce se află
cu disoluţiune în apă. — Turnând apa într’un păhar, acele formaţiuni aparente dispar
pene, provocat de rescoja boxerilor; ăr în care se afla Ştefan Vodă, descălecâ iute
Primele igvore minerale «le sodă ţi potnşă «lin Europa.
timpul din urmă fusese represpntantul după calul său şi în grabă îl puse la disr
Chimistul Fr. Folberth scrie: „Dacă cosiderăm raportul ambelor acestor isvdre fa
curţii în tratările cu Rusia referitor la posiţia Domnului. „Şi nu pute încăleca în
ţă de cantitatea sărurilor minerale disolvate în .apă, vedem că ana isvorelor din Sânt-
evacuarea Mandşuriei. grabă Ştefan fiind om mic“ urmâză cro % Georgid-român, întrece pe tdte apele, ce să înşiră la acest loc : Rohits, Viehy, Grand- *
Li-Hung-Ciang anii trecuţi a făcut nică. Atunci aprodul Purice îi dise: „Ddmne ville. Billin, Josefsquelle, Roisdorf, Selters, Gleichberg, Heilbrunner, Borszâk, Easchin-
călătorii şi prin Europa, şi încât curtea eu m’oiu face moviliţă şi vin de te sue gen, Emskrânken, Salzbrunn.
Băile din St.-Georgiul-român trebue sS se mum re. pe basa conţinutului lor atât de
chineză se arată aplecată să introducă re pe mine şi încalecă! Ştefan vădând oste- avut. îutro cele mai vestite şi mai escelente isvore de sodă şi potaşă (natriu şi caliu)
forme în imperiu, meritul e în prima linie nela şi dragostea aprodului său, „s’a suit 4 din Europa. *
ai lui Li-Hung-Giang. pe dânsul şi a încălecat, şi a dis atunci: Efectele vlmleeătâre ale acestei ape.
Li-Hung-Ciang e de origine de rând, „Sărace Purice de-oi scăpa eu, şi tu atunci D-rul Sigmund de lllanor. vestitul profesor de medicină dela Universitatea
din Viena, scrie următorele:
din familie săracă, şi tot ce şi-a câştigat ţi-ei schimba numele din Purice Movilă".
„Apele minerale dela St.-Georgiul-român. forte avute în bicarbonate şi cloruri de
în vieţă: avere, nobilime, ranguri şi titluri, Pe urmă iute ca fulgerul luă rând între sodă şi potaşă, se folosesc ca cură principală cu mare succes. — Cu deosebire sunt pen
şi-a câştigat prin hărnicia lui proprie. în voinicii săi, cari luptau înainte. Oştirea tru morburile următore: a frigurilor învechite, a bdielor de ficat şi de splină, a slăbirei
aparatului digestiv, a funcţiunilor intestinelor, a Hămorrhoidelor, a Anomalielor în mon-
el China perde pe cel mai valoros diplo vădend pe Ştefan ârăşi în mijlocul ei s’a struare, a Blennorhoeelor, urinare şi a catarelor cronice de plămâni si de uter, a petri-
mat şi bărbat de stat. I-se -şi dase de alt înbărbătat şi a ţinut piept pănă ce bătu ficărilor în beşică şi renichl, a scrofulelor, a tot soiul de debilitări nervose, a hipohon-
driei şi a hysteriei 11 . t i r
cum porecla de „Bismarck al Orientului . pe Unguri, prinse de viu pe Hroiot şi i-a
11
P r i m ă r i a c o m u n i i :
Li-Hung-Cian’g s’a stins în mod li tăiat capul. După luptă, Ştefan s’a ţinut
Sângeorgiu român, la 1 Noemvrie 1901.
niştit. Imediat s’a aprins un foc în curte, de cuvânt. Cronica ne spune: „Şi au dat
după obiceiu chinez, pentru-ca sufletul de Dumnedeu de au scăpat amândoi; şi l’âu lacoV» Cărcu, Teodor Marţian,
primar com. not. cdm.
functului .să fie transportat prin flăcări făcut „armaş mare, pe Purice, şi dintr’a- &
11
la ceriu. cest Purice aprodul s’a tras neamul Mo- % —V——*------------------------ ¥------------------3F ■3ţr
