Page 2 - 1901-11

Nr. 242—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 2.

Modalitatea oea mai oorectă a îmbu- de interesantă călătoriă, autorul fâoe să „veacurilor, îl văd cu pieptul desvălit în Noul mare vizir e numit deja. Beiul
nâtăţirei administraţiei, este validitarea in­ trâcă pe dinaintea ochilor noştri un şir ne- „zloată şi ’n bătălii, muncind ca să plătâscă Ibrahim, marele măestru al ceremoniilor, a
fluentă a voinţei statului de drept de-oparte, sfîrşit de tablouri, unele mai frumâse de­ „dările ţării, luptând ca să-şi apere pămân­ îmânat alaltăerl ministrului de justiţiăpaşa
âr de altă parte organisarea, îu acest oa- cât altele şi se opresoe cu noi la tâte rui­ tul, căcjând şi rieândn-se âr, murind în şes Ăbdurraman-pe.ş9. decretul de numire în
dru, a unei autonomii municipale şi co­ nele şi monumentele de cari este legată „şi renăscând în munţi, pururea mândru demnitatea de mare-vizir.
munale. vr’o amintire istorică, spre a evoca din „cu tâte nevoile, ce au dat să-l repue, -
Pe terenul afacerilor finanoiare se im­ adâncul vremilor întâmplările triste sâu „fi mă 'ntreb: ce popor a avut pe lume Cestiunea creiawrâ. Singura oestiune
de oare oele patru puteri se ooupâ în pre­
pune transformarea mult aşteptată a siste­ gloriâse, cari le fac scumpe inimei nâstre. „o sârtă mai aprigă şi mai sbuciumată, ce
zent, relativă la Creta, consistă în cele 10
mului contribuţiunilor directe. Nu pote fi într’o limbă bogată, dulce şi melo- „neam de âmenî a stat mai viteaz şi mai
cereri formate în privinţa administraţiunei
vorba despre seărirea dării de venit, âr de diâsă autorul ne face să vedem aievea munţii „întreg îu faţa atâtor dureri! Unde-ar fi
acestei insule, de cătră Principele George
altă parte este esohisâ urcarea dărilor di- ou isvorele, codrii cu poenile, dealurile şi „ajuns el astăcjl, dâo’ ar fi fost lăsat în
de Grecia, oând a consimţit, după dorinţa
reote. Astfel, pănă când raporturile nu se văile, unde răsună mişcătârea nâstră doină, „pace !“....
expresă a Ţarului, să păstreze funcţiunea
vor îmbunătăţi, reforma dărilor direote se măuosele câmpii, ce gem sub greutatea ro­ Cartea d-lui Vlahuţâ este nu numai o
de înalt comisar. O parte din aceste oererî
pite restrînge numai la punerea ei pe base dului şi satele şi oraşele cu trecutul lor deliciâsă operă literară, oi e o adevărată
au fost resolvate de ambasadorii celor pa­
mai echitabile. mândru sâu dureros. evanghelie, dată la timp în mâna sceptioei
tru puteri, dela Roma ; cealaltă parte, a
Dieta se va ocupa serios ou proieo- Etă de pildă cât de înălţător şi ’n nâstre generaţiunî, lipsită cu totul de idea­
fost trimisă în studiul ambasadorilor res-
tele, ce le-a pus în vedere mesagiul pe te­ aoelaşi timp nespus de duios descrie el luri, spre a sa însufleţi şi a ’nvăţa din ea
respeotivl dela Oonstantinopol. Printre
renul justiţiei şi instrucţiunci publice. „Ou muuţii ţării nâstre şi rolul mare, ce l’au dragostea şi simţul de jertfă oătră neam şi
acestea din urmă se găsesc protecţiunea
sinceră simpatiă urmărim — c^ice adresa — avut şi în istoria nâmului:.... cătră ţâră.
supuşilor cretanl îu străinătate şi reounâ-
nisuinţele, ce se fac de ani de (Ţie în interesul „în munţii aceştia s’a închegat tăria şi Prin acâstă scriere clasică, de un înalt
organisării autonomiei bisericei catolice din „unitatea nâmului românesc. Ei au fost ooro- înţeles moral şi patriotic, — in care se scerea drapelului şi a paşapârtelor oretane.
Ungaria. Dorim suoces cât mai bun acestor „tirea şi scăparea nâstră în dilele de grâză, străvăd la fie-care pas sufletul ales al au­
nisuinţe, convinşi fiind, că la deslegarea a- „cetatea sfântă în care s’au ‘păstrat aşa dă torului şi inima lui largă,— D-l Alesandru
cestei cestiunî se vor lua in considerare de-o- „curate credinţele şi limba şi datinile po­ Vlahuţă şl-a ridicat pentru posteritate un SOIRILE DILEI.
parte principiul egalei îndreptăţiri a confesiu­ norului nostru. în locurile acestea tăinuite, monument mai strălucit, mai durabil, decât
nilor, de altă parte drepturile, ce le are sta­ „pe veci îngrădite de străjile Carpaţilor, bronzul. — 31 Octomvrie v.
tul în general faţă cu tâte bisencele, în special „plutesc umbrele strămoşilor noştri de di­ Fidelio. Pentru universitate slavă. Din
faţă cu biserica catolică, şi cari drepturi isvo- nainte de descălioătore. Aici în şoptitul is- Praga se anunţă, oă alaltaerl s’a făcut o
resc din esercitarea constituţională a supremu­ „vârelor şi ’n frâmătul codrilor a răsunat mare demonstraţiune în ourtea politechni-
lui patronat . „pentru întâia oră frumosa nâstră doină şi Din străinătate. oului o*h. Vr’o 500 de studenţi se întru­
11
;
Gestiunea îmbunătăţirei situaţ unei „nu e părău, nici plaiu de care să nu fiă Sârtea tarifului vamal german. niră. Reotorul faoultăţii a ţinut un disours
materialo şi morale a funcţionarilor de stat „lega'ă o amiutire scumpă sufletului nos­ „N. fr. Presse , pe basa unei informaţiunî pretinzând, oa în Leibach să se înfiinţeze
u
nu se p6te resolva de-odată, guvernul însă tru, nu e vîrf de munte, în tot cuprinsul primite din Munchen, publică un lung ar- şoâlă superiâră slavă, âr în Briinn sâu 01-
va începe cât mai ourend opera lui salu­ „accs'a, care să nu-şl aibă povestea sâu tioul îu care spune, că dâcă deputaţii par­ miitz să se înfiinţeze universitate cehă. S’a
tară şi satisfacerea gradată a dreptelor pre- „cânt°cul lui.“ tidului opoziţional vor rămânâ pe lângă votat ud proiect de resoluţiune, în oare
teusiuni.
Tâtă cartea respi ă un aer de învio­ vechea lor atitudine, proiectele tarifului va­ cluburile slave din „Reichsrath" sunt invi­
Io fine adresă esprimă recunoscinţă
rare şi de încredere, de speranţă şi adâncă mal nicl-odată nu vor deveni lege. Se crede, că tate a înfluinţa asupra guvernului să înfiin­
pentru tonul cald al mesaginlui şi pentru mândriă naţională. Ca dintr’un basm răsar nu se vor putâ înlătura uşor oomplicaţiu- ţeze aceste institute, în cari oursurile să se
graţia, cu care Majestatea Sa amintesoe nile, ce se vor ivi cu ocasiunea desbaterei facă şi în limbile croată, sloveuă şi sâr-
din acâstă pânză aşa de măestru ţesută, fi­
despre „trecutul naţiunei", — şi încheie gurile legendare ale voevocŢlor noştri, cu proiectului. Minoritatea din „Reichstag" va bâsoă. După adunare partioipauţii au eşib
implorând binecuvântarea oeriului asupra întregul cortegiu de fapte nemuritore de vota contra proiectelor. la stradă şi s’au dus la Museu, unde au
Majestăţii Sale. strigat „slava!" — „Corespondenţei Slave*
care e legat numele lor; şi ce inimă ar fi
Despre discursul lui Salisbury
aceea, rare 'să nu se înduioşeze pănă la i-se vestesoe din Laibaoh, oă oonsiliul co­
K
sorie „Times : „Dâcă a mai fost nevoie munal a luat decisiune favorabilă pentru
0 carte românesc! lacrimi cetind paginile de o frumuseţe di­ de-o justificare pentru o oritică mai aspră, înfiinţarea universităţii slovene şi a ales o
vină închinate: Călugăr enilor, Munţilor şi
acâsta s’a făcut prin atitudinea de-o neo-
Ducuresci, 29 Oct. v. 1901. Cetăţii Neamţului, întristatei Bucovine, Văii bioînuită uşurinţă manifestată de Sa­ delegaţiune, oare să îmâneze deoisiunea mi­
O minunată carte a apărut dilele din Prutului şi culminând în capitolul final lisbury. Afirmarea primului ministru, că nistrului preşedinte în Viena.
feru. Poporul.
urmă în capitală. E vorba de „România Pi- guvernul nu-şl neglijâză datoria, nu epui- Iubileul lui Falk. Max Falk, evreul
tordscă a d-lui Al. Vlăhuţă, piatra cea mai In adevăr, în ce limbă s’a scris vre-o- sâză cestiunea. Sunt două drumuri, pe cari botezat, dela oficiosul „Poster Lloyd“, de­
u
strălucitâre de pe corâna literară a auto­ dată ceva mai frumos, mai mândru şi se pote face datoria. Nu trebue să se faoâ putat şi, în delegaţii de o flungă serie de
rului, un mărgăritar fără păreehe în istoria mai înălţător, decât rândurile următâre ţerii reoriminărl, oând întrâbă, dâcă nu a ani referent în afacerile esterne, şl-a ser­
literaturei române. în care poetul îşi râsumă impresiile şi fost la suprafaţă trândăvia, în locul vigi­ bat în cj* de 10 Nov. iubileul de *50 de
ua
In cele 5B de capitole, autorul ne amintirile, ce i-au rămas din gloriosa-i lenţei. „Morning Post spune, oă lordul Sa­ ani de oând s’a promovat oa doctor în
u
plimbă de-alungulstrăvechiului Dauubiă, că- călătoriă!... lisbury ar fi mulţumit pe compatrioţii săi, drept. Jurnaliştii în frunte ou Vâszi (Weis)
ruia-i consacră câte-va pagini înălţătâre, şi „Dâr ceea-ce se ridică mai luminos şi dâcă ar fi putut dovedi ceva. Discursul său şi Râkosi (Krebs), au felioitat pe veteranul
cu o nespusă măestriă ne arată tdte minu- „mai sfânt în mijlocul amintirilor mele, po- ar fi inspirat mai mult ouragiă, dâcă pur jurnalist; reotorul universităţii din Buda-
nităţiile şi frumseţiile, ce se defâşdră pe „dâba cea mai alâră şi mai mândră între şi simplu ar fi indicat motivul optimismu­ peşta i-a predat diploma de aur şi l’a pro­
ţărmurii marelui fluviu, dela „Porţile de „podobele ţării, este poporul românesc. In lui său. „Daily Mail e de părere, oă dis­ movat ca doctor iubilar. Mulţi miniştrii
u
Fier* pănă la revărsarea lui în mare. Stră­ „sufletul larg, nespus de duios, lămurit în cursul nu ar fi tocmai o prestaţiune ilustră atât unguri, cât şi austriaol l’au felioitat
bate apoi cu noi îmbelşugatele câmpii ale „focul atâtor suferinţî, am găsit isvorul cu- a lordului. Acest discurs a făcut să dispară în soris- şi personal, dâr ceea-ce este şi
Munteniei şi înviorătorele ţinuturi ale Mol­ „vat al frumâselor lui cântece şi tot înţe­ ou desăvârşire entusiasmul ascultătorilor săi. mai curios, cardinalul episcop Sohlauh l’a
dovei, făcendu-ne să ne urcăm pănă ’n mă­ lesul istoric al trăit,iriei şi stăruinţei nâs- Din Biuxella se anunţă, oă bătrânul felioitat personal, âr oardinalul primate
reţele culmi ale Oarpaţilor, spre a admira „tre pe acest pământ. In marea lui putere Krilger a făout următârea observare la dis­ priutr’o scrisâre fârte afeotuosă pe prota­
d'aici totă splendârea şi bogăţiile de tot „de muncă, de luptă şi de răbdare, în min- cursul lui Salisbury : „Pănă când Burii nu gonistul liberalismului.
felul cu care Dumnezeu a învrednicit pă­ „tea lui trâză şi ’u inima lui caldă, am gă- vor recăpăta deplina independenţă, nu pâte
mântul, ce l’a dat moştenire neamului ro­ „sit sprijinul speranţelor nâstre şi deslega- fi vorba de încheierea răsboiului. Burii nu Adunarea generală a ev. reforma­
mânesc. „rea înaltei chemări a nâmului nostru. se încred de loc Jn autonomia, oe li-ar ţilor ardeleni se ţine acum în OluşiCL sub
In totă acâstă nespus de frumosă şi „— îl urmăresc cu gândul de alungul da-o Chamberlain". preşodinţa baronului Banffy. In şedinţa III
Ugron Zoltan a spus următorele: „De aju­
torul de stat nu ne putem atinge cum nu
ne putem apropia de-o plată ferbinte, oare
lieri, ba se audi şi o voce de protest, şi maţilor legislatori şi guiţau de-ţi lua audul. au trecut într’o altă lume de boi. Şroda
te frige. Au fost altă dată bărbaţi oalvinl
unul în năcazul său cil în şedinţă: Şedinţa, fără dâr’ şi pote, se întrerupse, desperat aduse acest cas trist înaintea con­
36
în fruntea guvernului şi totuşi şi aoeştia
— Şi adecă, de ce să nu plătiţi întregul corp legislativ alerga după purcei siliului comunal, rugându-se ferbinte, ca numai cu frioă. şi ou cutremur au primit
şi voi? şi singuraticii consilieri desvoltau o oratorie să’l mângăe şi să-i facă dreptate. Consiliul ajutorul de stat". Se scie, oă starea finan­
straşnică, cum se întâmplă în asţ-fel de comunal, deşi Şroda cu intenţiune şl-a bă­
— Cum să svârlim banii în vânt, dâcă ciară a eparohiei reformate este sdrunci-
caşuri, şi erau întru tote de accord. Pur­ gat boii în luţerna d-lui Floss, totu-şl era
cheltuelile se acoper prin arunc comunal? nată îo urma speoulaţiunilor comitetului
ceii trecură înainte, se ascunseră printre de părere, că dâcă pe holde ar fi fost să-
— răspunse Gfămulea. anterior. Dgron Zoltan a sulevat şi acâstă
piciorele lui Pan Zolcikiewicz, îi murdări mănat ovăs sâu de pildă grâu, dâr nu lu­
oestiune, făcând aspre reorimiuaţiunl mem­
Acest răspuns era un argument faţă a doua pereche de pantaloni de colore ce­ ţerna aceea spurcată, boii nu s’ar fi bol­
brilor anteriori şi repausatului superinten-
de care, după-cum cred, nu numai mintea nuşie cu o anumită materie verclue, care năvit şi n’ar fi perit, deore-ce se scie, că
deut, că au aruncat banii în aşa numita
sănătâsă a comunei Prostovenî, dâr nici nu s’a mai dus de pe pantaloni deşi notarul boii se bucurau mai înainte de cea mai
„regenerare a marei Ungarii* în „Ghetto“-ul
alt-cineva n’ar fi fost în stare să găsescă a întrebuinţat cel mai bun săpun de gli- deplină sănătate. Purcedând consiliul co­
din Budapesta, pentru care luoru membrii
un cuvânu potrivit ca să combată. Vocea, cerină şi chiar periuţa sa de dinţi. munal din aceste premise logice şi legale,
au tras folâse, oăol au fost aleşi în consi­
care protestase, amuţi şi după o . pausă în fie mulţămită stăruinţei şi energiei, a ajuns la conclusiunea, că nu Şroda a
ore-care se audiră în ton convingător ce au desvoltat’o aici ca în tot-dâuna re- pricinuit mortea boilor şi că vina la acâsta liul aoelor institut#, în ale căror hărţii s’au
vorbele : presentanţii comunei Prostovenî, purceii au cade asupra d-lui Floss, prin urmare d-l pierdut banii bisericei.
— Asta aşa este,.,, este adevărat! fost prinşi de piciorele din dărât şi cu tâte Floss este vinovatul şi ast-fel se condamnă Tinerimea universitară română din
Afacerea acâsta era terminată şi de protestările lor energice, au fost aruncaţi a plăti lui Şroda preţul boilor, âr sub tit­ Cluşiu va aranja o serată literară-musicală
bună semă s’ar fi trecut imediat la desba- afară şi ast-fel membri comunei se reîntârseră lul unei admoniţiuni pentru viitor, să mai împreunată cu dans, Joi în 21 Noemv. st.
terea altor trebi comunale, dâcă pe neaş­ la ordinea clilei. Se aduse în desbatere caşul plătâscă la lada comunei cinci ruble de ar­ n. 1901, în sala „hotelului oentral" din
teptate doi purcei n’ar fi întrat în camera unui ţăran, cu numele Şroda, contra d-lui gint. Suma de sus, dâcă vinovatul nu va 01 uşi ii. Pentru tinerime: comitetul arangia-
legislativă, conturbând ast-fel lucrurile. Ne­ Floss, cunoscut de mai înainte. Lucrul sta voi să o plătâscă, să se încasseze dela Itzig tOr. începutul precis la ârele 8 sâra. Pre­
chemaţii purcei intrară zăpăciţi prin uşile ast-fel. Intr’o nâpte boii lui Şroda intra­ Zweinas, care are în arândă lăptăria dela ţul de Intrare de familie 5 corâne, de per-
deschise şi fără a avâ vre-un motiv te­ seră în holdele de luţernă ale domnului d-l Floss. sonă 2 oor. Venitul este destinat pentru
meinic începură să alerge prin odaia de Floss, au păscut acolo şi diminâţa — lă­ (Va urma.) ajutorarea stud. univ. lipsiţi de mijlâce. —
şedinţe, se strecurau printre piciorele sti- sând acâstă vale a plângerii şi a durerii— Oferte marinimâse să primeso ou mulţămită