Page 21 - 1901-11
P. 21
JKEDACŢIUNEA, ,gazeta* iese în Mctre îi.
AOministraţiiinea şi Tipografia Abonamente pentru Austro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 cor., pe ş6se luni
12 cor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancato nu se pri N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
mesc.-^ Manuscripte nu se
retrimit. Mirt România şi străinătate:
Pe un an 40 franoT, pe şăse
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
»e primesc la Admlnlstraţlune in N-rii de Duminecă 8 franci.
Braşov şi la ujmătorele
Se prenumeră la tote ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oielo poştale din întru şi din
in Vlena: la N. Dukes Naclif., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeld & Emerio Les-
ner, Heinrich Schalelt, A. Op- » Abonamentul pentru Braşov
pelik Nachf. Anton Oppelik. Admmistraţiunea, Piaţa iraie.
In Budapesta: la A. V. Gtold- Târgul Inului Nr. 30, etas.iu
borger. Ekstein Bomat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şăs e
Leopold(VII Erzsibot-torut). luni 10 cor., pe trei luni 5 cor.
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U M I L O R : Cu dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o coldnă 24 cor., pe 6 luni 12 o., pe. trei
10 banî pentru o publicare. — luni 6 cordne. — Un osemplar
Publicări mai dese după tari 10 banî. — Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe oftt şi inserţiunile sunt a so
pagina 3-a o soriă 20 banî. plăti înainte.
Nr. 248. 6
0 ilustrare a „direcţiei noue“. Nici n’a declarat d-1 Szell cu că în parlament soluţiunea afaoerilor celor înainte de luna Maiu 1903, când espiră tra
nici un cuvânt, că ar vre să-o rupă mai importante înaintâză inoet, ba aşa se tatul de alianţă, să storcă dela [Germania
Petrecutu-s’a vr’o schimbare de cu trecutul, a declarat numai că pare, ca şi când contrarietăţile de partid şi Austro-Ungaria favoruri în ce privesoe
!
sistem în Ungaria, în cei doi ani din vrea să aducă pacea, oposiţiunea s’ar fi înăsprit. Acum se reoundsce dia tote politica comercială.
urmă, ori nu? Ou acâsta întrebare însă a voit o schimbare de sistem. părţile, că regulamentele camerei trebue modi
ne-am fost ocupat nu numai o sin Acesta schimbare deputatul Ra- ficate în anumită direcţia, der nimeni n’a fă
gură dată şi tot-dâuna am ajuns la kovsky n’o vede nicăirî, din contră cut pănă aoum o încercare în privinţa Convenţia secretă între Germa-
3
resultatul, că de-o schimbare de sis vede, că pe fotoliurile ministeriale acesta. Resolvarea budgetului ar aduce ârăşî nia. Italia şi Rusia? piarul italian
tem nici vorbă nu pote fi. şed, afară de trei, tot încă membri în ordine raporturile parlamentare, domnii „Arena“ din Verona pretinde a soi, oă în
Interesant e, că acum unul din de ai fostului cabinet Banffy. ar trebui să-şi dea silinţa a luora pentru tre Germania, Italia şi Rusia s’a făcut o
corifeii oposiţiunei vine se constate Ca să dovedăscă, că nu s’a chim- stabilirea ordinei în parlament. convenţia secretă, care în principiu ar fi
acâsta chiar înaintea dietei. Depu bat nimic, Rakovszky înşiră mai La acâsta vicepreşedintele Kaiser a stabilit împărţirea Austriei. Deoisiunea de
tatul Ştetan Rakovszky, conducăto ales abusurile, ce s’au comis la ale făcut observarea, oă se va face tot posibi finitivă însă s’a făcut dependentă de visita,
rul partidei poporale catolice, vor gerile trecute dietale. Arata că abn- lul spre ajungerea soopului dorit, la ceea- ce o va face Regele Victor Emanuel la
bind de politica interioră, în discur eurî s’au petrecut şi de curând cu oe Majestatea Sa a răspuns: Petersburg. După cel mai nou plan de îm
sul, ce l’a ţinut cu ocasiunea desba- ocasiunea alegerilor comitatense şi — Sperez, oă cu ore-care pacienţă se părţire, Germania va lua partea germană
terei adresei, a sulevat cestiunea, întrăba decă acesta este noul sistem vor aduce erăşl la cale raporturile parla a Boemiei şi oele două principate austriaco
dâcă dela venirea lui Szell s’a pe ce l’a creat fusiunea ? I’a trebuit lui mentare. (Austria inferidră şi superidră), apoi Tirolul
nordic, Stiria şi o parte a Carintiei. Italia
trecut o schimbare or! nu. lui Szell, c}ice, sprijinul celor din
u
Trebue se recunbscem, că nu fosta partidă naţională şi l’a primit, Deputaţii slovaci. „Budap. Tud. ar oăpăta Triestul, Trentino, Istria, Dal
mitul deputat s’a degajat de pro der în schimb aceştia din urmă au anunţă : După cum aucjim, deputaţii slovaci maţia pănă la Raguza şi partea sudică a
blema sa într’un mod, încât ori-ce fost traşi pe sfdră, nefiind admişi în fiind în număr mic, nu vor da un proiect de Carintiei. Rusia ar lua Galiţia, Buoovina şi
om nepreocupat trebue sS recunoscă, sfatul corănei. adresă deosebit, ei nu vor participa nici la partea slavioă a Boemiei, mai departe Her-
că a vorbit numai curatul adever. Din tote conchide, că pretinsul desbaterea adresei, însă vor folosi proxima ţegovina pănă la Cattaro. O parte a Croa
Mai întâiei de tote a constatat sistem nou se basăză numai pe bună ocasiă — în decursul desbaterei budgetare ţiei şi Bosnia s’ar aneota la Serbia.
vorbitorul partidului poporal, că în voinţa ministrului preşedinte, şi că său la desbaterea indemnităţii — pentru — Credem, oă aoest plan a eşit din
discursul tronului nu se face nici o decă acesta prin vr’o întâmplare ar a-şi desfăşura în cameră punotul lor de fantasia vr’unui redactor dela „Arena".
amintire de-o schimbare de sistem. înceta de a mai fi în fruntea gu vedere.
De aici pornind el a arătat, că în vernului, ţăra ar sta tot acolo, unde Proiecte de răspuns.
adever nici n’ar fi fost motivat se a stat mai înainte. Situaţia în Austria a devenit ărăşi
se vorbâsca de-o ast-fel de schim Aceste sunt pe scurt espunerile critică. Nu numai Cehii ţin morţiş Ia pre- Am amintit, că nu numai par
bare, căci orî-cât ar voi ministru- deputatului oposiţional cu privire la tonsiunile lor, dăr acum şi partidele din tidul liberal, oi şi partidul kossu-
preşedinte se guverneze corect, ră întrebarea, decă s’a petrecut vr’o stâDga nu mai sunt mulţumite cu guvernul, thiştilor, al poporalilor şi al ugro-
mâne fapt, că în ţâră domnesc tot schimbare de sistem. El are în ve oeea-oe reiese şi din împrejurarea, că în niştilor, au despus pe biroul came
stările de mai înainte şi vina o pbrtă dere numai interesele oposiţiei ma oestiunea fondului de disposiţiune au de rei proiecte de respuns la jmesagiul
îrsu-şî minisţru-preşedinte Szell, de ghiare şi raporturile ei cu majoritatea gând să voteze în contra guvernului. Pla tronului. Dintre proiectele partidelor
ore-ce trecutul său este politicesce guvernamentală. nul guvernului de a face, oa budgetul să din urmă, remarcăm pe cel al par
compromis. Cu cât mai mult însă nu s’ar fiă votat pănă la finea anului, se pote con tidului poporal catolic, care cuprinde
Coloman Szell — clise numitul potrivi cuvintele lui pentru a carac- sidera ca zădărnicit. Guvernul se va vedă în sine unele puncte de interes de
deputat — a fost timp de 30 de ani terisa raporturile cu naţionalităţile în cele din urmă silit de a se mulţumi c’un osebit.
membru al majorităţii, nici-o dată şi a scote la ivelă faptul, că nimic, provisoriu de trei luni. Mai sunt şi alte Partidul poporal oere, ca legea electo
însă nu şî-a ridicat vocea în contra absolut nimic nu s’a schimbat dela simptome, cari motivăză pesimismul cercu rală actuală să fiă modificată, ne mai fiind
multelor abusurî; a sprijinit în acest venirea lui Szell în situaţiunea aces rilor parlamentare. Cehii găseso sosit tim tolerabilă. Cere deol o împărţire echi
timp tote guvernele şi a fost cel tora ? pul de a păşi cu tot felul de pretensiunl. tabilă şi drâptă a cerourilor electorale;
dintâiu, care a subscris faimosul Şi la Slavii de sud s’au ivit dorinţe ana- votarea secretă după comune. Cere garan
proiect de ex-lex al lui Tisza-Banffy. Vicepreşedintele „Reicksrath"- l<5ge. Tote acestea au provocat bănuiala tarea prin lege a întrunirilor publice şi a
Szell s’a bucurat necurmat de avan- ului la Majestatea Sa. Din Viena se Germanilor. libertăţii cuvântului. Administraţia de adl,
tagele aparţinerii sale la partidul anunţă, că August Kaiser, vicepreşedintele defeotudsă şi care e un fel de anachro-
guvernului cum beneficio inventării şi „Reichsrath“-ului, a fost în audienţă la Reînoirea triplei alianţe, „Daily nism, pretinde să fiă reformată. Guvernul
s
nicî-odată nu s’a deşteptat într’ensul Majestatea Sa monarchul, oare i-a cl' ur- News" primesce din Roma soirea, că s’au să stărne pentru reducerea timpului de ser
simţul constituţional, tradiţia dea- mătârele : început deja tratările pentru reînoirea triplei viciu în armată. Pune mare pond şi reolamă
kistă, ca să fi strigat un quos e^olui — MS bucur, oă te revăd. D-ta ai luat alianţe. O mare greutate formăză împreju din t6te puterile măsuri grabnioe pentru
Banffy. asupră-ţî o grea sarcină. MS iutristeză mult, rarea, că Italia voesce ou orî-ce preţ, oa îmbunătăţirea stării micilor proprietari. Re-
FOELETONUL „GAZ. TRANS". tru răscumpărarea fiu-său opt sute de ruble, înalte şi mai complicate. Vor gâci de bună contră, avea un suflet cu mult mai rece,
a primit planul alcătuit, cu atât mai vâr sâmă, — ddcă nu cetitorii, cetitorele, că decât ca să devină sentimental şi să dea
(10) obiectul acestor sentimente alese nu putea pe faţă aceea ce sfinţia; Zolcikiewicz în
tos, că Zolcikiewicz, genial şi cumpătat
cum era, nu pretindea pentru sine decât fi alt-cineva, decât coconiţa Iadwiga Sco- fantasia lui îşi închipuia, că coconiţa Iad
Natură si vietă. numai două-decî şi cinci de ruble. El luâ rabiewsca. De multe-orî, când luna argin wiga ar fi Isabela, er el Serrano seu Mar
> ) acestă sumă de bani nu din vre-o poftă tie apăi’eape cerifi, romanticul nostru notar tori. Cum însă realitatea era în contrast
De E. Sienhewicz, trad. de I. C. Frunză de câştig, şi tot ast-fel nu din lăcomie îm- lua „armonica", un instrument în care era cu visurile notarului, se trăda din întâm
— Continuare. — părţia cu Burac amendele încassate ca chel- măestru, se aşeda pe banca de erbă dinain plare omul nostru de fer; anume odată
tuell de cancelărie. Trebue s’o spun verde, tea căsciorei sale, privea cătră curtea boe- văiju nisce rufe întinse la sore pe-o sforă
6. Alte năcazuri ale lui Zolcikiewiei;
că Pan Zolcikiewicz era dator o sumuliţă rdscă din apropiere şi cânta încetişor, acom şi între ele zări şi fuste însemnate cu mo
Rizepowa se plânge bisericei.
de banî lui Şrul croitorul din Măgărenî, paniat de tonurile melancolice şi cam sfo- nogramul I. S. şi <?u o coronă nobilitară
Cred, că cetitorul a înţeles acum pe care provedea întreg districtul cu „garde răitore ale afurisitului instrument: într’un colţ, şi ast-fel nu se mai îndoia, că
deplin şi că aprobă întru tote planul ge robă veritabilă de Paris". Fiind-că am aceste fuste sunt ale domnişorei Iadwiga.
„Când cjiua e senină
nial al simpaticului nostru erou. Pan Zol ajuns la destăinuiri, voiii spune şi pricina Ah inima’mî suspină, Cine ar fi avut tărie să resiste?... Nici el
cikiewicz a adus în încurcătură casa lui care-1 făcea pe notarul nostru să se îm Şi noptea de durere n’a resistat, s’a apropiat de sfdră şi a să
Rizepa. — Să-l fi întrodus numai în lis brace pururea, ca scos din cutie. îutâiil şi Ah, inima mea piere“. rutat una din aceste fuste. Lucru acesta l’a
tele de recrutare pe Rizepa, nu ar fi fost întâifi. acest lucru sta în legătură cu gustul Vocea răsuna în liniştea poetică a băgat de semâ servitorea din casă, Malgo-
lucru de ajuns. Dăr să-l îmbete şi să-i su- estetic al lui, er pe de altă parte mai era unei nopţi de vară şi după o bucată de sia, care repede a alergat la boerul Scora-
cescă într’atâta minţile, încât să subscrie ceva la mijloc şi anume uu ce de mare vreme Zolcikiewicz continua: biewski şi i-a raportat: „domnul notar şi-a
contractul şi să ia banii, era un ce forte importanţă. Pan Zolcikiewicz era îndrăgos şters nasul cu o fustă a domnişorei". Din
complicat şi acestă intrigă bine ţesută era tit,.... der să nu crâdă cine-va, că dragos „De ce voi omeni, 6meni, cu-atâta nepăsare norocire însă nu i-a credut nimenea şi ast
„A vieţii mele rose sdrobiţl fără cruţare !“....
o dovadă destul de tare, că Zolcikiewicz, tea' lui privea pe Rizepowa. Faţă de Ri fel sentimentele domnului notar au rămas
decă lucrurile vor merge strună, este ca zepowa, avea cum cjicea el câte-odată „un De altmintrelea cine ar crede, că netrădate şi nebăgate în sămă.
pabil să joce pe viitor o rolă mare. Pri gust", şi mai mult nimic! Din contră Pan domnul notar e cuprins de cine scie ce Trăgea el vr’o nădejde?... Nu trebue
marul, care fusese botărît să plătescă pen Zolcikiewicz era cuprins de sentimente mai sentimentalitate, ar fi în mare rătăcire; din să i-se ia în nume de rău: da, el trăgea
