Page 22 - 1901-11

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 246. — 1 901.

forma dărilor şi anume introducerea mini­ să îndepărteze colorile de pe pălanul colo­ Membrilor din congregaţia Aradului
după-ce a fost fertilisafc prin muncă germa­
mului de venit, reforma legei de bursă etc. rat ou colori străine, la dinpotrivă aoelea încă li-se atrage atenţiunea asupra oaşului
nă l’au rescumpârât dela imigranţii asupriţi
După-ce descrie în vii şi poso­ se vor îndepărta pe cheltuiala proprie, lui Tiereteanu. Cei ce l’au pedepsit, sune de isolare şi subminaţi de nostalgie.
morite colori miseria şi imoralitatea, din ofioiu“. Motivarea sentinţei, adusă asu­ slujbaşi ai unui comitat locuit de 200.000 Atunci au căutaf., şi acesta era cel mai
proiectul c|ice : pra lui Tieretean, o reproduc întrâgă, căci Români, cari nu de aceea susţin slujbaşii odios atentat, a smulge din corpul copiilor
„Nu numai noi, oi şi prelaţii catolici e unică în felul său. de pe la preturi, ca să se distreze [croind sufletul poloues. Au mers pănă acolo, de
au declarat, că legile ‘politice bisericesci „Gheorghe Tieretean (în origina! l’au maximul pedepsei pe sâma celor ce aşa au interzis instrucţia religiunei în limba ma­
sunt în contradicţie ou principiile biseri- maghiarisat Tyeretyân Qyorgy) a recunos- învăţat dela părinţi, oa să-şi v&pseseă pâ- ternă. S’au fabricat martiri. O domnişoră
out, că şl-a văpsit pălaDul cu galbin, vină
oesol catolice şi împiedecă biserica în îm­ lanele, pridvorul şi celelalte scule de prin din înălţa aristocraţie, fu oondâmnată la
roşu. Deâre-ce colorile acestea-s colorile na-
plinirea misiunei sale. De- aceea vom stă­ oasă.
ţiunei române (român nemzet) şi după-ce în temniţă, pentru-că a învăţat pe toţi copiii
rui netnceiat pentru revisuirea acestor legi. înţelesul ordinaţ'unei ministrului de interne Corespondent. rugăciunile polonese. MuŢimea a ridicat’o
La acestea se mai adaugă legea despre nr. 62693 ex 188B folosirea acelora în pu­ pe umeri şi a purtat’o în triumf. De-odată
intercon/esionalism, oare ademenind publicul, blic e oprită, G. T. a trebuit să fiă decla­ răsăriră mici eroi, cari repetau rugăciunile
duce la nelegiuire. rat vinovat şi să fiă pedepsit cu atât mai Gestiunea polonesă. învăţate la căminul părinteso, dispreţuind
vîrtos, cu cât conform citatei ordinaţiunl,
„Mult se îngreunâză situaţiunea prin
intrebuinţarea colorilor naţionale străine în diarul „Figaro“ dela 14 Noemvrie vergile învăţătorilor germani. S’a pornit o
tendinţa, oa şcâlele creştine să fie prefăcute in peste tot nu se pote admite, — întrebuin­ d-1 Oh. Bounefon sub titlul de mai sus, se gonă şi s’au espulsit din gimnasii elevi de
şcole de stat, făoându-se acâsta în paguba con­ ţarea lor, întâmple-se ou tendinţă duşmă- câte doi-spre-dece ani, culpabili de a fi
tribuabililor oonfesionall şi a iutereselor oreş- nâsă ori neduşmănâsă. La croirea pedepsei ocupă de Polonii din Germania. conspirat contra siguranţei statului.
tine. Pretindem dâr, oa abandouându-se buvăoedinţa împricinatului nu s’a putut lua „Un fenomen nou, neprevăcjut, estra
în socotinţă, deore-oe Deutsch Simon, văp- ordinar s’a produs în cursul acestui secol, Chiar în acest moment, vr’o doi-spre-
aoestă tendinţă, să neamiutim, că Ungaria
sitor, l’a făcut atent la oprirea colorilor contra căruia Germania se sbuoiumă fără deca studenţi sunt traşi la răspundere în
este stat oreştiu, crucea îi designâză direc­
străine.... îndepărtarea colorilor s’a orîuduit folos. Slavii, călcaţi în piciâre de cătră ca­ faţa tribuualului pentru crima conspiraţiei,
ţiunea desvoltării sale şi-i asigură esistenţa după analogia, că în înţelesnl ordinaţiunei fără ca cel mai mic indiciu să fi justificat
în viitor.... Restabilesoă deol Maj. Vostră citate mai de multe ori, insigniile în­ valerii teutoni, Polonii, cărora li-s’a răpit arestarea lor.
armonia între stat şi biserioă, dărudscă po­ trebuinţate trebue să se secuestreze şi con- patria, fără organisaţiune politică, fără
fişte.... Pecloa 1901 B Novembrie Hdnthâ bani, fără armată, fără libertăţi, sunt pe Consecinţa acestor vexaţiuni mai mult
porului linişte şi pace; să nu să lase teren
11
pretor . oale de a recuceri încetul, dâr cu siguranţă, iritante, decât eficace, este, că poporul po­
presupunerii, că poporul oreştin uitându-şl lonez începe a reclama patria [cea mare
de biserioă şi oredinţă, se va împăca în In potriva acestei sentinţe uuioe în Germania orientală. Cestiunea polonesă este slavă.
ârăşl la ordinea cjilei, însă sub o nouă for­
cele din urmă ou aceste lucruri. Nu e per­ felul ei, osânditul â înaintat apelaţiune prin mă. Acuma avem de a face cu o luptă între
mis a presupune aşa ceva, ori cât de mare d-1 advocat Dr. Ştefan Novac din Peoîca, două rasse, numai e vorba de neînţelegerile
ar fi indiferenţa şi jertfele rătăcirii ori cât oare, după cum înţeleg dela nenorocita SOIRILE BILEI.
ar fi de multe. viotimă a urei străinilor faţă de colorile între două naţiuni.
Proiectul de răspuns al ugro- nâstre naţionale, va şi da peste ghiarăle Germanii reproşâză Polonesilor: — 5 (18) Noemvrie.
niştilor îi vom resuma într’un număr acelora, oarl eu orl-oe preţ vor să conturbe Că sunt prea prolifici; Călătoria mareşalului Beck. Din
pacea şi tigna bietului Român. Că beneficiâză aprâpe fără escepţiuns
viitor. de căsătoriile mixte aşa de bine, oă după Voia se anunţă, că şeful statului-maj or ge­
Ţăranul Tieretean, cunoscut oa om neral FZM. br. Beclc, a plecat pe yach-
2—3 generaţiuul familiile cu nume german
neatîrnâtor de voinţa celor oe s’au oooo- tul „Pelikan îu Dalmaţia. Acestei oălătorii
M
Prigonire pentru tricolor. ţat la cârma treburilor din comună şi din ca Schiiltze, Miiller, Werner, se ruşinâză de
numele lor şi caută al polonisa; i-se dă importanţă. Se scie anume, că gu­
cercul Pecloăi, tocmai din pricina acâsta
JPecica, 12 Nov. 1901. Că boiootâză pe comercianţii germaul vernul de răsboiii austro-nngar a adus
şî-a atras ura asupra sa. Ovreiaşul Deutsch jertfe de multe milione pentru fortificaţiile
Legea, dreptul şi dreptatea, bucinate ce se stabilesc în mijlocul lor. în micele
Simon, care a făcut arătarea contra lui, e la graniţa muntenegrenă, dintre cari cea
da ministru-preşediute Szell, au fost numai o simplă unâltă şi acjl tâtă comuna scie, oraşe, comercianţii germaul sunt siguri, că mai însemnată este fortificaţia dela Cattaro.
nisce vorbe late şi umflate, pentru a îm- în câţi-va ani vor fi ruinaţi, ei preferă
oă notarul Momâk Floris l’a făout să dee De astă-dată br. Beclc nu face numai o re­
păiengeni ocini străinătăţii. Principiul de deci a pleca de acolo ;
arătare la pretură, care setâsă de a dicta vistă, căol el este însoţit de conducătorul
ocârmuire al lui Szell e la fel cu principi­ sentinţe, a primit de bani buni mărturia Că formâză în marile oentre germane cancelariei statului-major, oare în oas de
ile profesate de Englesi în oestiuuea siste chiar a pîrîtorului oondus şi el, ca toţi colonii omogene refraotare la orl-oe tenta­ răsboiii stabilesce planurile de operaţiuni.
inului de comereiii liber: alte principii tivă de asimilaţiune. La ultimele alegeri din
Ovreii ce trăesc de pe spinarea Românu­
pentru străinătate şi altele pentru trebuin­ Berlin, Polonii au preseutat un candidat al Academia Română. Vineri Academia.
lui, de ură faţă de acesta.
ţele ţării. Ga dovadă eloouentă, oă noi Ro­ lor şi într’o parte a Westfaliei sunt deja Româuă a ţ;nut şedinţă publică sub preşe­
Şi mai revoltătâre e sentinţa adusă
mânii din ţâra ungurâscă numai de lege, destul de puternici, pentru a asigura bi­ dinţia d-lui I. Negruzi. S’au ţinut două
contra ţăranului, dâoă avem în vedere îm­
drept şi de dreptate nu avem parte, slu- ruinţa candidatului lor ; lecturi şi anume: D. Erbiceanu a vorbit
prejurarea, oă văpsâla pălanului nu e tri­
gâscă şi păţania unui ţăran din Pecîca-ro- Că refusă a-se folosi de limba germană, de „Epoca Fanarioţilor , din punctul de
11
coloră curată, căci în loc de albastru e
mână. chiar şi când o sciu. Polonii merg pănă vedere politic, economic şi finanoiar. Causa
vînăt şi văpsâla pălanului se înoepe ou
Gheorghe lieretean şî-a făcut păi au acolo, de traduc în limba lor chiar şi nu­ oave au făout pe Fanarioţi să primescă
galben, âr nu cu'roşu.
(gard) nou la casă. Scândurile pălanului mele oraşelor germane. Ei adresâză scriso­ tronul României — spune Erbiceanu—a fost
le-a văpsit, fiind-că aşa e obiceiul locului. Cei dela pretuu de aici, bagsâtnă rile lor la Bains-Bains în loo de Baden- dorul de a ave un loc sigur de unde să potă
Buouria lui Tieretean, oă şl-a văcjut casa năcăjiţi că alegerile nu se fac după plaoul Baden; pregăti lupta pentru independenţa Greciei
şi curtea îngrădită, n’a ţinut mult, căci pe lor, oând au pedepsit pe Tiereteanu au fă­ Că continuă a cere restabilirea Po- de sub jugul turcesc. Punctul de aotivitate
cjiua de B Nov. n. a fost orânduit să se out numai înoeputul. Se vorbesoe chiar, că oniei; al lor, a fost biserica. Prin biserioă spiritial
înfăţişeze la pretura din Peclca, fiind-că e de acum încolo vor lua la ţîntă tricolorul Că în fine îşi întorc privirile din ce grec a putut străbate prin massele poporu­
pîrît „pentru folosirea în loc deschis a co­ romând şi pe toţi, cari îl vor purta îi vor în ce mai mult cătră Rusia şi că se legănă lui român. Literatura grâoă a fost cultivată
u
lorilor naţionale străine . pedepsi; nici chiar praporii din biserici în speranţa de a forma o provincie auto­ de asemenea pe-o mare scară în România;
In B Nov. G. Tiereteau s’a şi înfăţi­ nu vor scăpa neconhscaţl, decă vor fi îm- nomă, sub dominaţiuuea directă a Ţarului. limba grâcă era fârte răspândită, biserica
şat la pretură şi oare nu i-a fost mirarea frumseţaţl cu colorile naţionale. In faţa Guvernul prusian, pentru a pune ză­ română ohiar contribuia la acâstă propa­
oând fără multă vorbă i-se încarcă o pe- acestei gâne, credem, că atât d-1 Dr. Şte­ gaz iuundaţiunei polonese a cheltuit deja gare. Din tâte acestea s’au folosit în ace­
dâpsă de 3 dfile închisore şi 50 cor. amendă fan Novac advocat în Peclca, cât şi colegii aprope cinci sute miliâne. Aoeştî bani a eaşi măsură şi Românii; limba grâcă îm­
în bani, care se pote schimba în trei dile d-sale români vor fi la postul d-lor şi nu fost întrebuinţaţi pentru a cumpăra pămân­ preună cu cea latină a servit la fixarea
de arest, la întâmplare oând fâcendu-se li- | se vor linişti, până ce nu vor aduoe la re- turile Slavilor şi a le faoe cadou colonilor definitivă a limbei române. —După Erbicea-
citaţia, nu s’ar găsi nimio pe numele ţăra­ son pe cei ce vor să-şi facă un titlu de germani. S’a întâmplat următorul lucru. Po­ nul vorbesce I. Tanovioeanu despre „răs­
nului. Tot-odată Tieretean e îndatorat, ca înaintare şi recomandare la superiori ou lonii vindeau pe aur „posiţiunile strategice , turnarea lui Vasile Lupu“. D-sa des­
11
(citez din sentinţă): „în răstimp de 3 cjile prigonirea tricolorului. pământ înţelenit şi bulgări negligiaţi, apoi crie domnia lui Vasile Lupu domnul Mol­
dovei, pe care o presintă ca putredă. Acest
domn avâ o mare predilecţie pentru străini
totă nădejdea! De câte-orî mergea la boe- ăştia, să am ertare, pote merge cine-va la ale, ce le nutrea pentru domnişâra Iadwiga, — căci el însu-şl era un străin. Arată, că
rul, simţea, că deşi încet, totuşi într’una o fată de boer mare“. T6te erau însă în sentimente, cari se potriveau cu natura Vasile Lupu a fost un domn destrăbălat şi
îi şoptesce o voce internă: „şi dâcă coco- zadar.... El vine la masă; domnişoră lad- aristocratică, ce o avea acest tînăr, la un sub domnia lui poporul zăcea îu miserie.
niţa Iadwiga ţi-ar da un semn, decă pe wiga întră maiestosă ca o regină; haina ei „gust“ ce-1 găsea faţa de Rizepowa. Nu­ Numai boerii erau bogaţi, încât puteau să
sub masă în decursul prâncjului, te-ar călca foşnesce cu multele yolanurl; se aşâdă pe mai ce-i drept, Rizepowa era frumosă; don dea câte 60 sâu 80 de moşii zestre fiicelor
pe picior?“... scaun, ia lingura cu delicatele ei degete, Juan din comuna ProstovenI nu i-ar fi dat lor. Răsturnarea lui Vasile Lupu a fost o
Hm! Fie şi numai pentru ghetele de âr pe notarul din ProstovenI nu-1 învred- atâta atenţiune, şi n’ar fi perdut atâta operă patriotică, la care a participat tot ce
lac — adause notarul cu o mărinimie ti­ nicesce nici măcar cu o privire. timp şi nu şi-ar fi bătut atâta capul, dâcă era românesc şi justifică pe deplin pe
pică pentru cei-ce iubesc. — Nu-i întră în cap, cât mă costă nu l’ar fi iritat încăpăţinarea curiosă a George Ştefan, neadmiţând calitatea lui de
Cetirea articolilor de marfă din edi­ pe mine! — gândesce în sine Pan Zolci- acestei femei. împotrivirea unei ţărance trădător.
tura d-lui Breslauer îi întăria convingerea, kiewicz, plin de desperare. simple — şi în contra cui? — în contra
că este posibil ca o domnişoră să te calce El totuşi nu-şl perde nădejdea. „Dâcă lui, i-se părea domnului notar ca ceva ne- Turburârî studenţesc! în Viena.
pe picior in timpul mesei. Dâr domnişoră aşi ajunge subrevisor! — gândesce el — mai pomenit, ca ceva criminal, aşa încât nu Alaltăerî au fost ârăşl mari turburârl stu-
Iadwiga nu numai, că nu-1 călca pe picior, atunci tot-dâuna ai intrare prin casele boe- numai, că „gustul“ pomelor oprite i-se mări, denţescl la universitatea din Viena. Stu­
ci din contră — cine p6te înţelege pe o rescî. Dela subrevisor e numai un pas pănă dâr pe lângă aceea voia să-i dea acestei denţii germani naţionali n’au vrut să lase
femee ? — se uita la el ca cum s’ar uita la revisor!.... aşi avâ o brişcă, o păreche femei şi o lecţie, cum o merită. întâmpla­ pe studenţii clericali a întră în aula uni­
la gard, la un cotoi, la o farfurie sâu la de cai, atunci s’ar schimba lucrurile, atunci... rea cu Corbei îl întăria în hotârîrile sale. versităţii. Ei au dat năvală asupra colegi­
cine scie ce alt lucru. Bietul notar îşi da sciu că ar umbla după mine, sciu, că mi-ar Sciea el bine, că cel ce-i atăcat se apără, lor lor oâutând „ Wacht am Bhein“ şi Los
n
u
tote silinţele, ca să atragă atenţiunea asu­ strînge mâna pe sub masâ .... Pan Zolci- de aceea a pus la cale contractul de bună von Rom . Clericalii au fost siliţi să se re­
a
pra sa. De multe-ori îşi punea vre-o cra­ kiewicz se gândia în sine şi la alte conse­ voie a lui Rizepa cu primarul, ceea-ce, aşa tragă sub pârta edificiului. Studenţii ger­
vată de colore fistichie, sâu îmbrăca nisce cinţe a acestor călcări pe picior şi strângeri credea el cel puţin, îi va pune la dispo- mani îi atacară şi aioî pe clericali şi se
pantaloni noi cu vărgl ca degetul şi gân- de mâni, dâr nu voim să trădăm gândurile siţia lui, îi va pune la piciorele lui atât pe năsefi o mare învălmăşâlă, oăreia numai po­
dia în sine: „acum are să te privâscă, are acestea, ca nisce taine ale inimei. Ce bogat Rizepa, cât şi pe Rizepowa cu copilul ei. liţiştii i-au putut face capăt.(
11
să arunce ochii la tine! — Chiar Şrul, îl încărcase natura cu diferite daruri şi is­ (Ya urma.) „Nona Revistă şi „Curierul lite­
11
când îi aducea o păreche nouă de panta­ cusinţă pe acest Zolcikiewicz, se vede din rar". Cetim în nr. cel mai nou de Dumi­
loni, îi cjicea adese-orl: „Ni! Cu pantalonii uşurinţa cum trecea dela sentimentele ide- necă al „Curierului literar în frunte pe
11