Page 23 - 1901-11

Nr. 246—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

pagina primă urmâtorea notificare : „Suntem luorare enormă are o importanţă mai mare, Aoiisa a ridicat’o proourorul Molnar. Apă­ şi-i datorim mulţumire pentru partea oe-i
autorisaţî să vestim publicului, oă doi frun­ decât deschiderea canalului Suez în secolul rător al părţii civile adv. Dr. Wei-sz; apă­ incumbă în reuşita ooncertului.
taşi ai literaturei nâstre — dd. A. Vlahuţă trecut. Luorările au durat numai 4 ani, deşi rătorul aousatului e d-l advocat Simeon Şi aoum daţi-ml voie să <j’° două
şi O. Coşbuc — simţind nevoia unei gru­ piatra fundamentală se pusese cu 10 ani Damiau, âr al lui Fărcaş Nio. şi Fârcaş vorbe de publioul, care pot cj'°® inun­
a
pări puternice în haosul atâtor agitaţiuni înainte. Linia acâsta lâgă Moscova prin Iou d-l adv. Dr. N. Mănoifi; aperătorul lui dat sala redutai. — Pe lângă public străin
bolnave, străine aspiraţiunilor neamului ro­ Vladivostok, portul dela marea galbenă şi Cocan e adv. Dr. Feiler Ignat, âr al celor­ Românii erau în păr, cununa de dâmne şi
mânesc, au luat nobila hotărîre de-a înfiiuţa Port-Arthur din golful Pecili ou cealaltă lalţi adv. Borosnyai. La pertraotare snut domnişâre era complectă, bărbaţii o înohe-
sub conducerea şi prin aotivitatea lor o extremitate a Asiei. Transsiberianul ou ra­ chemaţi vre-o 52 martori. Pertractarea va iau. Tot oe Braşovul, posedă mai inteli­
nouă revistă săptămânală, în jurul căreia mificaţiile sale acopere 8.870 de km. Nu­ dura vre-o 2—3 cjil®. gent îşi dase întâlnire ca să asculte şi să
nădăjduim, că se vor aduna de sine tote mai podurile fac la daltă 48 de km. Linia răsplătâsoă cu îndelungi aplause pe marele
Disposiţium sanitare în contra ciumei.
elementele rodnice, doritâre de muncă ale traversâză şi lacul Baioal. Lucrurile s’au nostru artist. Nu voifi uita nici de cele
Constatâudu-se câte-vă caşuri de ciumă la
generaţiei tinere. Noi, cei dela „Curierul esecutat forte repede, oonsiderând, că cea Odessa, serviciul sanitar român a luat dis- două frumâse oununî de lauri, oe le-au
Literar“ — în faţa acestui eveniment, ves­ mai lungă liniă de pănă acuma, linia trans- posiţiunl severe pentru a preîntâmpina in­ oferit cântăreţului Oorul Reuniunei nostre
titor al unei fase de reculegere şi de însu­ canadiană (4.700 km.) a fost zidită în timp troducerea oiumei îu liomânia. Mai întâiu de cântări şi studenţii români.
avându-se în vedere, că în primul rând sunt
fleţire în mişcarea nâstră culturală, ne sim­ de 10 ani. Linia traversâză Mandşuria în După conoert, studenţii Români au
ameninţate oraşele limitrofe ou Rusia şi
ţim datori să alergăm cei dintâiii la che­ două direcţiuni şi a costat două miliarde. făcut cvaţiuul artistului şi colaboratorilor
anume Iaşii, Huşii, Galaţii şi Brăila, popo-
marea celor doi aleşi. In vederea acestei Durata călătoriei între Paris, Londra şi San- raţiunea aoestor oraşe a fost provocată de săi. In restaurant două mese lungi aştep­
contopiri, „Curierul Literar“ încetâză de-a ghai va fi de 16 cjde şi va costa 860 franci, autorităţi să menţină curăţenia cea mai tau pe artist şi public, şi după-ce d-l pro­
mai apărâ". Foia înfiinţată de d-nii Vlahnţă pe când pe mare durâzâ 34 cjile şi costă mare şi să ornâre şârecii de prin case şi fesor Ohelariu în numele reuuiunei de cân’
curţi. Asemenea directorul general al servi­
$i G. Ooşbuo, va purta numele „Noma Re­ 2,450 franol. ţări a mulţumit d-lui Popovicî pentru dra­
ciului sanitar a dat ordin să se stîrpesoâ
vistă . şâreoii din porturile Galaţi şi Brăila, cad gostea oe pârtă Românilor braşoveni, ne-am
11
Un preot dat în judecată. In co­
sunt în direct contact cu Orientul infectat despărţit veseli şi deplini satisfăcuţi de
Coşbuc — unguresce. Profesorul Dr. muna Duna-Bogdany se înmulţiseră peste
de ciumă. succesul acestei rare serate-musioale.
Kaoziânyi Geza din Budapesta a tradus în măsură omenii, cari trăiau în căsătorie ne­ S’a mai constatat, că «ŢiInic trec prin
unguresce poesia lui G. Coşbuc „Noi vrem legiuită. Preotul Gross Francisc le-a anun­ UnghenI grupuri de câte 50—100 de călă­ — m. —
pământ". Considerând, că Kaoziânyi nu ţat loouitorilor, că pe asemenea omeni nu-i tori din Odessa, mai toţi grădinari, bragagii,
soie româuesoe şi că a lăsat să i-so tra­ va prohodi, dâcă vor muri neoununaţl. cari iau trenul pănă la Giurgiu, pentru a Rgsboiul din Africa-de-Snd.
ducă textul în prosă, trebue să mărturisim, Resultatul fu, că mai toţi concubinii au se reîntorce în Bulgaria, de 6re-ce pe la
că poesia este destul de bine interpre­ venit la oununie. Intre aceştia era şi cis- Burgas le vine mai departe. Aceşti călători Kitchener telegrafâză din Pretoria : Co­
tată şi oa formă şi forţă poetică se apro­ marul Kammerer. Lucru greu insă, căci constituesc o primejdie pentru România, pe lonelul Hiclcie, care a constatat, că Burii
care o străbat de-alungul. Acest! grădinari
pie încât-va de original. Etă o mică probă: Kammerer nu şl-a putut procura oertifieat au ou dânşii cojoce, saci cu rufe, pern«, se conoenfcrâză spre vest de Sehouspruit, a
Nincs mâr eronk tovâbb is tiirni mâg, despre mortea nevestei dintâifi, care se ’ne- salteie şi alte bagaje, precum şi diferite ali­ trimis în 13 1. o. o patrulă tare să facă re-
Hogy kolduskânt eljiink e foldon, mente, tote acestea putându-se uşor couta- cunâsoerl. Patrula a fost împresurată de
case în Dunăre şi fără acâsta nu putea să
Es mint gazdânk minket gyotorjon mina: Pentru a înounjura primejdia, obiec­ 300 de Buri. Dintre EnglesI au oăcjut 6
facă oununia civilă. Preotul i-a spus atunci
Az idegen pribâk! tele acestea se desinfectezâ cu atenţiune, er âmenl, 16 a» fost răniţi şi mai mulţi din
să vină ou 2 martori şi-l va cununa el bi- călătorii sunt supuşi la o visită medicală
„Presante". Din lnnsbruclt se anunţă, serioesce, fără să fi fost mai ’nainte cunu­ severă. La UnghenI funcţioneză doi medio! ei au fost prinşi, dâr Burii i-au lăsat ârăşl
oă la oontrola ţinută ou reserviştii regi­ nat civil. Aşa s’a şi întâmplat. Ce se vecjl şi patru agenţi sanitari. Aceştia, îmbrăcaţi liberi. Iu urma acâsta Hickie a mers îu
mentului 12 in Trient, oei mai mulţi reser- insă. Matrioulantul l’a dat pe preot în ju­ într’o uniformă speoială, procedâză, după oontra Burilor şi i-a alungat.
fie-care sosirea trenului din Rusia, la des- O altă telegramă a lui Kitchener spune :
viştl au răspuns ou „presente“ în loc de decată, oă a oălcat legea despre căsătoria
infectarea bagajelor. Dezinfectarea se face Ariergarda colonelului Bynf a fost atacată
„fa'er!" Autorităţile militare n’au luat nici civilă. Procesul s’a judecat (jilele acestea în două barace special instalate.
o măsură de pedepsire. — Forte corect. la tribunalul din Pesta. Preotul Gross a Directorul serviciului sanitar Dr. Pe- de 400 Buri, conduşi probabil de Dtweit.
fost aohitat de tribunal, er publicul a sa­ trini-Galaţi a dispus ca în acâstă gară, După o luptă, care a durat 2 oiasurl, Burii
Nouă cancelaria advocaţială D-l lutat pe preot cu aclamaţiunl şi aplause. acei grădinari călători să nu vină în con­ s’au retras. Din partea Englesilor au oădut
Dr. Viotor Onişor, advocat, face cunoscut tact cu publioul, ci să fie imediat urcaţi în 1 ofiţer şi 2 soldaţi, au fost răniţi 3 ofiţeri
publicului, că cu 1 Decemvrie n. 1901 îşi Cutremurele de pământ în Erze- alte vagâne şi espediaţî transito la Giurgiu. şi 9 soldaţi.
va deschide oanoelariă advocaţială în Bis­ rum. Se scrie din Oonstantinopol, că cu­ Conductorul ii ia şi îi dă în primire, cu *
triţa, strada lemnelor nr. 39. tremurele de pământ din Erzerum continuă. listă în regulă, la Iaşi şi Giurgiu. El are O telegramă din Londra dela 16 1. o.
ordine severe să veghieze ca pe tot parcur­
Toţi locuitorii, chiar şi membrii consulate­ spune, că după scirî sosite din Africa-de-
Un cutremur de pământ forte pu­ sul prin staţiunile române, călătorii aceştia
lor străine, stau afară din oraş, adăpostiţi să nu se scobâre din vagâne, âr dâcă în Sud, trupele lui Louis Botha au surprins
ternic s’a simţit în diminâţa cailei de 2
în corturi. Pagubele materiale oausate de timpul călătoriei, s'ar îmbolnăvi vre-unul pe EnglesI la frontiera Natalului, şi i-au
Noemvrie v. la Galaţi şi Brăila. Au fost
cutremure sunt forte mari. Mulţi omeni au sâu ar presenta simptome suspeote, să fiă bătut straşnic.
două sguduiturl violente. scoborît la staţia cea mai apropiată, dat în
fost omorîţl. — Erzerumul, după oele mai *
primiri-a medicului şi isolat. Exodul acesta
Cununiă. D-şâra Anuţa R. Patachi şi nouă date statistioe, numără cam 39,000 de de grădinari bulgari din Odessa va mai Din Middelburg se vestesce, oă Lunia
d-l Nicolau S. Aron., se vor cununa Dumi­ locuitori, dintre cari două treimi sunt Turci, dura încă vre-o două săptămâni, pănă când trecută o mică câtă de Buri a bătut o de­
necă, 24 Noemvrie n. în biserica gr.-cat. âr restul Armeni. înainte de cucerirea ora­ toţi vor fi repatriaţi. taşament mai mare de cavaleriă englesă.
din Mihalţ. şului de oătră Ruşi la 1829, numărul locui­ Celelalte trecători intre România şi *
torilor era de 150,000; în scurtul timp al Rusia — 5 la număr — au fost închise, îu
Logodnă. D-l Danilă Şerban, notar în interesul unei supravegheri eficace. Vaporele Marele cjiar conservativ Standard a
u
ri
dominaţiunei ruse, cam 6000 de familii, îu
Voi la, şi d-ş6ra Aneta Ripescu, Tohanul- ce sosesc din portul Odessa sunt oprite de publioat cjbele trecute un artieul inspirat,
deosebi metalurgiştl şi alţi meseriaşi, s’uu
mou, logodiţi. a întră îu vre-unul din porturile române, îu care râgă pe conducătorii partidului li­
stabilit pe teritoriul rusesc. Ou totă împu­ pănă-ce nu va fi făout întâifi carantina de bera), să cnmpăuâsoă încă odată atitudinea,
Caşul Spahii. Am amintit deja în- ţinarea populaţiunei, Erzerumul a rămas şi 6 î portul Sulina.
n
ce au luat’o faţă de răsboiul din Afrioa-
tr’un rând, că împăratul Wilhelm a inter­ acum prima piaţă oomercială a Armeuiei.
venit personal pentru numirea profesorului Oraşul e situat aprope de isvârele Eufratu­ de-Sud. „Staudard" implorând rogft pe Har-
Spahn la universitatea din Strassburg. lui, la 1965 metri de-asupra mărei, la mar­ Concertul Popovicî. court, Morley, Campbeil-Banermanu şi soţi,
Spahn este un istoric de bună reputaţiă, ginea Sud-Estică a unui platou înalt. Clima ca pănă la întrunirea parlamentului să în­
Pe artistul îl cnuâsoeţl, îuzadar m’aş ceteze cu critica asupra guvernului. El de-
-are însă nenorocirea a fi catolic, din e aşa de rece, îucât Erzerumul e numit Si­ sili a vi’l înfăţişa ou culorile cele mai vii, olară, oă guvernul e firm deois a oonstrînge
care causă senatul universitar nu l’a reco­ beria Asiei-micl. Oraşul e rău construit, totuşi aş rămâuâ obscur, faţă cu darul ce pe Buri la necondiţionată capitulare.
mandat pentru numire. Intervenţia împăra­ oasele jâse de tot, âr stradele sunt mereu Dumuecjeu a pus îu gâtlejul acestui Ro­
tului a produs sensaţiă în t6tă Germania. în stare de necurăţenia... mân de inimă. Soâlă, fineţă, sentiment,
In cjiarul „Munohner Neueste Nachrichten" tăriă, sunt calităţile, oe l’»u oaracteri- L i t e r a t u r ă .
dela 15 Noemvrie renumitul profesor dela Producţiunea şi petrecerea poporală u
a tinerimei române din Braşov (Soheifi) ce sat întot-dâuna, şi care l’au impus pe „Castelul din Carpaţl , roman din
universitatea „Friedrich Wilhelm" din Ber­
s’a dat Sâmbăta trecută în folosul „Coru­ scenele străine. Să tot stai, să-l asculţi, şi viâţa poporului român din Ardeal, de Jules
lin Theodor Mommsen, nestorul profesorilor să-l şi vecjl, căci e o armouiă aşa de per­
germaul, îşi spune şi el părerea asupra lui" bisericei s-tei Treime de pe Tocile, a Verne,. tradus de d-l Dr. Victor Onişor cu o
reuşit peste tâte aşteptările. Sala Redutei fectă între aceea ce cântă şi aceea ce prefaţă de Dr. Eliă Dăianu (Tiparul „Tipo­
punctului de vedere confesional la numirea
era plină pănă în cel din urmă colţişor. oglindâză faţa sa, înoât uiţi oă o mare de grafia" societate pe acţiuni Sibiiu). Se află
profesorilor. Mommsen susţine, că pentru
u
Producţiunea a fost deschisă printr’o alo­ lume te încunjură, şi trăieşti câte-va clipe dz vânzare la Tipografia „A. Mureşianu
libertatea învăţământului este prejudiţios, ca fermeoat într’o viaţă mai ideală.
dăcă se numesoe un profesor căruia dogma cuţiune a părintelui Sfetea, după care â Biaşov. Esemplarul broşat ediţ. poporală
urmat eseeutarea programului deja ounos- Aşa a fost şi asâră. Nu voifi lua pro­ 1 cor. 60, broşat ed. de lux 2 cor 40 (plus
oonfesională îi pune piedecl în oercetările
out. Corul tinerimei sub conducerea d-lui gramul număr de număr căci acela mă 10 b. porto), legat 4 cor. (plus 20 b. porto).
-sale. „Istorioului protestant — elice M. —
G. Meroheşan a dat probe de multă pre- lasă indiferent, când el a fost interpretat de O carte forte interesantă, oare n’ar trebui
îi este interejis a pune în adevărata lumină
oisiune, şi a fost aplaudat. S’au distins mai Popovicî, dâr amintesc un moment mimu­ să lipsâscă de pe masa nici unui Român.
puternica operă spirituală a papismului, âr
departe în comedia „Trei doctori", locali- rile românesol, cari mi-au umplut inima de
istoricul catolio nu p6te aprecia însemnă­
sată de d-na Virginia Vlaiou, d-şorele Pa- veseliă. Un poet român, Eminesou, un com- Proprietar: Dr. Aurel Mureşiann.
tatea colosală -a protestantismului.
raschiva Sulică, M. Vuşmuo şi El. Râşno- positor român, G. Dima, un cântăreţ ro­ Redactor responsabil: Traian H. Pop,
Alegere de preot. Din fruntaşa co­ veanu şi d-nii Sourtu, V. Vuşmno, N. N mân Popoviol, şi am cjis, tot, pentru cei
mună Pâncota, de sub podgoria Aradului, Stinghe, DJ Badea şi N. Zernovt-anu. După ce sunt îutr’un gând ou mine, ce-am avut
ni-se scrie, oă Dumineca treoută s’a făout produoţiune a urmat dans, cu care ooasiuue do cjis. — Biuroul advocaţilor asociaţi.
acolo alegere de parooh. reuşind d-l Ioan s’a jucat şi „Oăluşerul" şi „Bătuta". D-l Richter, pe care l’am aucjit pentru iiiiiiiiimimiiiiiiiiiiiiiiimiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiimiiitiiiiiimiimiiiiiiimiiiiir*
lercoşan. In nou alesul parooh se pune întâia dată, mi-a făout cea mai bună im- C. Rădulescu,
Dela curtea cu juraţi. Adi s’a în­
mare nădejde, dat fiind faptul, că şi în Pân­ presiune. Tînăr oompositor de talent şi in- fost procuror şi judecător de tribunal, şi
ceput pertractarea în afacerea omorului
cota înoepe a-se lăţi nazarenismul, pe care Nicolae Andrei Popovicî,
dela Mândra (oorait. Făgăraşului) întâmplat terpretator fin, a soiut scâte dintr’un ins­
un preot vrednic şi ou tact îl p6te combate trument aşa de ingrat, ca pianul — pen­ doctor în drept, tost magistrat,
în Noemvrie 1900. Bănuiţi şi de-un au de
mai cu suooes. tru esprimaren simţirei omenesc! — sunete se angajâză a pleda înaintea tuturor ins­
(file arestaţi sunt: primarul oomnnal George tanţelor judecătorescl din România,
Calea ferată, Transsiberian}!, la Socaoiu, oassierul corn. Nicolae Farcsş, armoniâse ca să-şi farmece auditoriul, care procese de orl-oe natură, eseoutărl
care în Maiîî 1891 a pus piatra fundamen­ Ioan Farcaş, Ion M. Cooan, Iacob I. Taflan l’a şi răsplătit oum se cuvine. de hotârîrl şi creanţe.
tală actualul Ţar Nicolae II, pe atunci încă şi David Iosif Băra. Victimă a căcjufcLazar D-l Lassel e îndestul cunoscut publi­ Bucurescî, strada Smârdan 53.
'ŢWevioI, s’a terminat cailei© acestea. Acâstă Oomşia şi fratele acestuia Iiie Comşia. cului braşovean, pentru ca să-l mai presint