Page 25 - 1901-11
P. 25
REDACŢIUNEA, şGazeta« iese în fiâctre 4i.
MmiiiistraţiTiiiea şi Tipografia Abonamente pentru Austro-Ungaila:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şise luni
12 oor., pe troi luni 6 cor.
Scrisori nefrancate nu se pri- N-rii de Dumineci S fi. pe an.
meso.—Manuscripte nu se
retrimit. Pentru România si străinătate:
Pe un an 40 franoî, pe şise
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ie primesc la Admlnlstra)lune în N-rii de Duminecă 8 franoî.
Braşov şi la următirele
Se prennmeră la tdte ofi
BIROURI do ANUNŢURI: ciale poştale din întru şi din
în Vlena: la N. Dulcea Naclif., afară şi la d-nii colectori.
Ntuc. Augenfold & Emeric Les-
ner, Heinrich Schalelc, A. Op- Abonamentul pentru Braşov
pelik Nachf. Anton Oppelik. Âdmmistrafiunea, Piaţa n:aie.
In Budapesta: la A. V. Gold- Târgul Inului Nr. 30, etaşiu
borgor. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Leopold(VXI Erzsibet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
PREŞUL INSERŢIUNILOR: NUL LXI Y. Cu dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o colină 24 oor., pe 6 lunllă o., pe trei
10 bani pentru o publioare. — luni 6 oorone____Un esemplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAfdE pe cât şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o soriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 247. Braşov, Mercur! 7 (28) Hoemvrie. 1901.
Din crisă în crisă. In primăvara şi vara trecută se nu vorbim de Wolff şi soţi, ci de franşaise petreoe actualmente în Marsilia
14
părea, că guvernului K6tber i-a celelalte partide — sunt fărte îngri- şi nu se va întârce la Paris, decât prin
Câţiva ani după înfiinţarea dua succes ca printr’o minune a face să jaţî, ca nu cumva parlamentul să Februarie, când va da în hotelul său din
lismului, un bărbat de stat austriac umble ărăşî rbtele maşinei parla ajungă ărăşî în halul ca pe timpul strada Malesherbes o serbare în onârea
cj.ise ou privire la şansele acestei mentare. Cunăscem acum şi secretul, obstrucţiunei şi astfel Austria să Cehilor delegaţi de conaţionalii lor pentru
formaţiuni de stat, că ea nu posede prin care Koerber a ajuns la acest ajungă a fi fără milă lăsată pradă a asista la centenarul lui Victor Hugo.
condiţiunile de traiu, fiind dualis succes vremelnic. Sunt învoelile şi liberului arbitriu al Ungariei. Orga „Cehii — scrie M-me Adam (finului „Fi-
mul o instituţiune cu totul imper concesiunile separate, prin, cari a nul de căpetenie al partidului progre garo — sunt cei mai buni prieteni ai noş
M
fectă. El adause: după firea lucru reuşit a face să înceteze obstrucţiu- sist stărue mult pe lângă Cehi ca tri în Europa, credincioşi mai pre sus de
lui nu se pot admite decât doue nea şi camera să resdlve un şir în să cedeze în interesul păcei, al par tâte — după-oum sunt şi eu de atâţia ani
eventualităţi, orî că netrăinicia dua semnat de proiecte de legi econo lamentarismului şi în interesul ge — apărării drepturilor istorice ale naţio
lismului va aduce cu sine, ca acesta mice. Concesiunile, ce li-s’au făcut neral economic şi se încheiă încă nalităţii lor şi adversari pasionaţi ai pan-
cu timpul se fiă delăturat şi cople Cehilor le cundscem: li-s’au promis odată un armistiţiu, pentru ca să se germanismului“.
şit de nisuinţele centraliste mai pu sume însemnate pentru construirea evite o crisă parlamentară, consti
ternice, orî, neputend aceste să idsă de drumuri de fier, canalurî, etc. tuţională şi economică, care s’ar
învingetore prin totala suprimare a pentru asanarea capitalei Boemiei şi sparge mai mult în capul celor ce Adresa ugroniştilor.
nisuinţelor de independentă ale Ma pentru înfiinţarea a numărdse şcoli au pricinuit’o, adecă al Cehilor. Cri
ghiarilor, se vor desface încetul cu cehice superiore şi inferidre. tică aspru politica de postulate a Dam acjî, în resnmat, proiectul
încetul legăturile dualiste, âr urma Este caracteristic şi interesant, acestora, cjicend că o stabilire le de respuns la mesagiu al partidului
rea va fi sâu ruperea complectă a că astăcjî Cehii ridicând nouă pos gală a drepturilor naţionale e posi ugronist. Acest proiect fu presentat
părţii ungare de cea austriacă, său tulate faţă cu guvernul, care se află bilă, dăr extorcarea permanentă, po de Ferdinand Szederlcenyi in şedinţa
ce va fi p6te mai probabil, înlocui în mare strîmtdre cu budgetul său, litica de etape, care la fie-care etapă dela 15 1. c. a dietei, întroducendu-1
rea dualismului prin federalism. periclităză ei înşi-şî primirea acestui pune parlamentul, constituţia şi sta c’un discurs mai lung.
budget, şi printr’asta împedecă chiar tul înainte de cestiunea deesistenţă, Adresa ugronistâ spune la înoeput, oă
Nu voim se cercetăm întru cât
împlinirea promisiunilor, ce li-s’au este imposibilă. „Dăcă Cehii cred“ de mai multe decenii tâte păturile socie
acest prognostic, făcut înainte cu
făcut în Februarie a. c. în schimbul —esclamă numita foie—„că prin dă- tăţii din Ungaria sunt în starea cea mai
mai bine de doue-cjecî deanî, a fost
părăsirei obstrucţiunei din parte-le, rîmarea a tot ce esistă vor pută storce desperată, fiind-oă majoritatea şi guvernul
său nu nemerit. Un lucru însă se
cum deore-ce aprope tdte, concesiu statul federativ de care visăză, atuncî nu s’au ocupat cu alt-oeva, decât să deţină
păte constata, că prima eventuali
nile culturale şi economice ce li-s’au mult încercata Austrie, pdte va tre puterea. Guvernul nu pâte fi aousat de si
tate, ca adecă să iasă din nou vic
făcut atuncî sunt cuprinse în posi- bui să lase să trâcă asupra capului luire, e regretabil însă, că guvernul n’a luat
torios vechiul centralism imperial,
ţiunile preliminate ale budgetului eî şi acăsta, dăr abia va fi un rău în program cestiunea reformei 'parlamentare.
nu s’a împlinit şi nici că mai are
de faţă. mai mare, decât actuala clătinare, Aotualmente numai 3—400.000 de cetăţeni
şanse pentru viitor. Astăcjî, după
Se vede, că Cehii sunt firm ho- din crisă în crisa“. trimit, în numele „naţiunei", pe oei 270 de
posiţia ce ocupă partea ungară a
tărîţî, să se folosăscă, acum orî nici putaţi, cari ca majoritate aduc legile şi se
monarchiei, putem vorbi mai mult
odată de situaţiune şi să constrîngă afişâză ca representanţa poporului. Ar
de cealaltă eventualitate, ce pote
guvernul de a nu se opri numai la în dieta ungară s’a oontinmat erî trebui sâ se voteze după comune pe basa
aduce cu sine totala separare a Un
acele concesiuni, ci de a împlini tdte desbaterea răspunsului la mesagiu. Oel din- dreptului electoral universal şi secret.
gariei de Austria dimpreună cu ur
postulatele naţionale - culturale ale tâiă, oare a luat cuvântul a fost Betithy E un păcat neiertat ceea-ce s’a făout
mările unui asemenea eveniment
lor,, precum cele privitdre la limba Akos, care declară, că nu primesce nici
pentru întrăga monarchiă. în anii din urmă. Asupra poporaţiunei s’au
oficială cehică, înfiinţarea unei uni unul dintre proiectele de adrese. Beothy înoăroat tote sarcinile statului modern, mai
Natura legă turei de drept public zugrăvesce sistemul politic începând ou
versităţi cehe în capitala Moraviei ales însă sarcinile militarismului. An de an
şi economic, ce dela 1867 este de anul 1876. Szell era deja ministru şi atunci
ş. a. pregătind ast-fel calea şi pen cheltuielile armatei sunt 180 milidne, mili
aşa, încât desvoltarea celor două ju şi sistemul nu s’a schimbat de loc pănă în
tru recunbscerea dreptului public tarismul absârbe puterile de muncă. în
mătăţi ale monarchiei se condiţio- boem, la care aspiră întrăga na (fiua de acjl. Pe miniştri de pănă aouina
năză reciproc una pe alta. Pactul i-a făout să cadă cultivarea intereselor aus schimb însă nici o despăgubire, graniţele
ţiune cehă. ţării stau deschise pentru statele industriale
dela 1867 presupune şi pretinde ca triaco, tot din causa acâsta va oădâ şi
A trecut deja o lună, de când a căror industria, comerciti şi oapital îm
tote afacerile comune să se reguleze Szell. Oratorul şl-a terminat discursul adre-
ministrul-preşedinte Koerber a cerut piedecă desvoltarea economică a Ungariei.
de cătră ambele guverne, cu con sându-se lui Szell cu cuvintele poetului:
de cea mai mare urgenţă discuţiu- Pe calea acâsta numai pustiirea ne aştâptă.
cursul parlamentelor. Aceste din ur „Multadban niucs orom, jovodben niucs
nea şi votarea budgetului încă îna In decurs de 30 de anî, ţâra a fost silită
mă au votul decisiv în raporturile remâny. (In trecutul tău nu este bucurie,
inte de sfîrşitul anului curent. Nu se să facă datorii în sumă de 5 miliarde cor.,
dualiste. în viitorul tău uu-i speranţa). Szell a răs
speranţă, ca pănă atuncî să se ter âr datoriile privaţilor şi ale oomunelor
Dăcă în cei patru anî din urmă mine desbaterea budgetului nici mă puns imediat lui Beothy acusându-1, oă e încă treo peste 5 miliarde.
învoiala economică nu s’a pututrea- car în comisiune, ci e deja invede- exolusivist, oare nu admite de bun numai
lisa definitiv între Austria şi Uu- rat, că în parlament budgetul nu e cee-oe face el singur. Combate pe B. care Cere, ca să se ridice forţa de
garia, causa este cea bine cunoscută. va pute resolva încă în decursul afirmase, că urcarea cuotei stă în legătură apărare a „naţiunei**, însă nu pe calea cum
Parlamentul din Yiena n’a putut anului acestuia. La trăgănarea acesta ou oestiunile politicei bisericesc!. Dâeă nu-şl s’a făout pănă acum. Nu pâte fi apărare
funcţiona (fin pricina luptelor înver sunt Cehii mai mult vinovaţi, de- va mai putâ face datoria — va părăsi naţională acolo, unde conducerea armatei
şunate naţionale dintre Cehi şi Ger 6re-ce tactica lor, prin care au în portofoliul. nu se oontopesoe ou sentimentele poporului
mani. Deci n’a putut să fie resol- ceput a ridica nouă postulate, a şi unde limba, cuvântul, jurământul, senti
vată pană acum nici cestiunea pac pus piedecî mersului neted al des- mentul, emblema nu formâză o legătură,
tului. Tot ce s’a făcut, s’a făcut nu baterilor budgetare. E vorba acum Universitate italiană si slovenă. ci un isvor de veolnică ură. E de dorit, oa
9
mai pe cale escepţională provisorică de a-se face posibilă acâstă resol Studenţii italieni şi sloveni din Graz au naţiunea să se contopâscă cu dinastia, dâr
prin ordonanţe împărătesei, în sen vare pănă la Crăciunul gregorian, presentat oâte un memoriu senatului uni o contopire ou împăratul austriac e imposi
sul paragrafului 14 al constituţiei cel puţin în sînul comisiunei, asigu versitar cerând cei diutâiO înfiinţarea unei bilă. Armata nâstrătrebue eduoatăîn limba
ţărilor austriaco. rând astfel desbaterea în şedinţele universităţi italiene în Triest, âr cei din maghiară, prin ofiţeri maghiari, în spirit
urmă îuhinţarea unei universităţi slovene maghiar şi poporul, deja din frageda tinereţă,
In acest moment lucrurile au plenare, ca să se termine cel puţin
în Laibach. Senatul universitar a hotărît trebue esercitat în mânuirea armei.
ajuns în ce privesce parlamentul în decursul lunei Ianuarie anul viitor.
a înainta aceste memorii ministerului de Pretinde teritoriu vamal independent
vienes la acelaşi punct, la care au Erî s’a întrunit conferenţa şefi
instruoţiune, reservându-şl dreptul de a-se prin oare să se împiedeoe năvălirea indus
stat înainte cu patru anî. Erăşî e lor de partid germani, carî au luat
pronunţa în acâstă oestiune din punotul triei străine in ţâră.
pusă la ordinea cjilei cestiunea pac iniţiativa de a învita pe Cehi la o
de vedere al universităţii germane. In tjiua
tului cu Ungaria, a căreia resolvare conferinţă comună, care să chibzu- Reclamă o mai drâptă împărţire a
de 17 Noemvrie a avut loo o întrunire co
e reclamată cu urgenţă extremă. iâscă cum să se delăture piedecile dărilor şi reforma administraţiei, care atjl e
lectivă a tuturor societăţilor slave, ou scop
Dăr guvernul dă de nouă piedecî. ce se opun mersului desbaterilor bud sub orl-oe oritică; 14 iniliâne de locuitori în
de a-şl formula îu comun acord pretensiu-
Nu pole merge înainte fiind-că nul getare. Se vor accentua nu avantage comune n’au conduoătorl şi sfătuitori.
nile lor. Vedem, că mişcarea iniţiată pen
sprijinesc partidele naţionale din politice de partid, ci numai interesele în fine amintesoe despre răsboiul din
tru înfiinţarea nouelor universităţi devine
cameră şi este în pericol de-a nu cele mari ale întărirei parlamentu Afrioa-de-Sud purtat în contra unui mio
din ce îu ce mai seriosă.
i-se vota nici budgetul, de cătră ca lui austriac prin înălţarea prestigiu dâr brav popor, răsboiîi, oare atinge aşa
M
meră. C’un cuvent „Reichsrath -ul lui său şi acăsta mai ales ,în vede de penibil sentimentele poporelor.
ărăşî nu voesce să funcţioneze cum rea viitărelor negocieri vamale şi Madame Adam si Cehii. Madame
se cade. comerciale cu Ungaria. Germanii — Iulieta Adam, directora (fi&rului „La parole
