Page 26 - 1901-11
P. 26
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 247. —1 SOI.
Femeile şi politica. soienţă şi noi cerem şi pentru dânşii liber dulce al poporului, ea a fost de toţi în- dului, oare va trebui adaus treptat prin
tatea !“ ţelâsă. alte mijlâoe propuse de comisiunea deja
Puţini vor fi soiind, că de când par
Etă dâr, că legea oongregaţiunilor şi Incepându-se desbaterea punctelor din formata în soopul ridicării unui monument
tidul social-creştin sub conducerea lui Lue- j
alte legi aduse contra libertăţii oreştine de program, d-1 Roja oetesoa raportul general, 1 funerar la mănăstirea Dealului.
ger a ajuns la putere în Viena, s’a format
oăt-ră un guvern jidovit-franomason, şl-a d-1 Popovicî e însărcinat cu înscrierea de
în reşedinţa imperiului austriac o alianţă
produs efectele sale. membrii noi, âr d-1 Oiorogariu salută pe Inmormentarea baronului Eugen
de femei (Christlicher Wiener Frauenbund),
La primă-vară se vor face în Franoia d-1 Ioan Ardelean, jabilantul, căruia toţi Stîrcea- Rămăşiţele pămentesol ale defunc
oare numai în Viena are peste 30 de secţii
alegerile parlamentare. Guvernul Waldeok- îi doresc binele. D-1 lefticl, director şoo- tului baron Eugen Stîrcea — «orie „Deş
şi lucrâză cu mult zel pe terenul social-
Rousseau va avâ o luptă fârte grea, oăcl lar, aoum în pensiune, care 47 ani a dăs teptarea" din Cernăuţi — au fost ridicate
eoonomic, sprijinind soopurile partidului
va avâ de-a sta în luptă cu cel mai peri călit ou d-1 Ardelean împreună, face isto Joi la 11 ore a. m. din casa mortuară şi,
antisemit.
culos duşman în politică, cu femeia. ricul luptelor ce le-au îndurat dascălii din însoţite de un imposant oortegiu funebral,
Urmărite de batjocurile Jidovilor şi Pecloa îndată după răsmiriţa dela 48. In ele fură duse la biserioa catedrală, unde
Delaletca.
ale socialiştilor, femeile oreştine merg îna s’a pontifioat prohodul. Au funcţionat nouă
mod plastic şi convingător istorisesce d-1
ar
inte, ţin întruniri freeuente, susţin un cl’
JefticI, cuui pe acele vremi nu numai Serbii, preoţi şi doi diaoonl, în frunte cu P. C.
săptămânal (6sterreichischeFraueuzeitung), dâr şi Grecii, apoi Ungurii, ba chiar şi Sale arehimaudriţii Calinescu şi Stefanelli
a cărui devisă este : „Cumpăraţi numai Adunare înyetătordscă.
» Românii slabi şi fricoşi din Pecîca încă ■ şi cu stauroforii prof. Eus. Popovioî sijoons.
dela oomercianţl creştini", „Sprijiniţipressa D. cav. de Bej an. In biserioa catedrală P.
— 13 Noemvrie 1901. luau posiţie contra întemeierii şcâlei ro
creştină" şi oe e mai important, la alegeri mâne, oare astăcjî e din oele dintâiu din O. Sa archimandritul mitrofor Calinescu a
veghiâză cj'* nbpte, ca bărbaţii, fraţii, Despărţământul I. al Reuniucei învă diecesă. Oa vechili coleg salută pe jubi- ţinut discursul fuDebral, reievâud în trăsă
Copiii, părinţii lor să mârgâ la urnă şi să ţătorilor din cele 7 protopopiate ale epar- lant, oare împreună cu d-1 Jettiol e frene turi generale meritele defunctului pentru
voteze pe candidaţii antisemiţi. După ulti chiei Aradului, şi-a ţinut adunarea generală tic aplaudat. ţâră, naţiune şi biserică. După săvârşirea
mele mele informaţii, numărul membrelor de ăst-timp în fruntaşa comuna Pecîpa-ro- Mişoat pănă la laorimî d-1 Ardeleanu religiosului act cortegiul a luat calea spre
acestei alianţe este numai în Viena de vre-o mână, din comitatul Aradului. In legătură mulţămesce celor ce i-au făcut ovaţiuul, periferia oraşului, unde cosciugul a fost
16.000. Afară de acestea alianţa mai are ou adunarea s’a ţinut şi jubileul de 50 ani tot aşa şi capului dieoesan, care l’a salutat ridicat pe un furgon spre a fi dus la Crasna
reuniuni afiliate în tbtă Austria de jos, în de dăscălie al veteranului şi de toţi iubitu prin o telegramă. Ilsohi, unde a fost depus în cripta famili
Stiria, Tirol eto. lui Ioan Ardelean, căruia elevii recunoscă Corul teologilor a îutonat apoi „Mulţi ară Vineri la 12 bre din r}'. La despărţirea
tori i-au procurat portretul şi l’au atârnat
Exemplul femeilor vienese a început ani", după care a urmat banchet ou mu- de hotarele Carnăuţului presidentul „Soci
în şoola, la oare a propus ani 47.
să fie imitat şi în Francia, unde alianţa sioă şi voie bună. Toaste încă s’au ţinut. etăţii pentru cultura şi literatura română
După celebrarea sf. liturghii în spa-
femeilor, cari s’au angajat a apăra proprie în Bucovina" d-1 consilier Dionisie cav. de
ţiâsa biserioă gr, or., unde ni-s’a dat pri După amâ^I continuându-se şedinţa,
tatea, patria şi libertatea, numără deja în Bejan, a ţinut un discurs, în decursul că
lej să ne delectăm în cântările bine eseou- d-1 înv. Oristea din Mâudruloo şi-a cetit
totă ţâra peste 500.000 de membre. bineougetata sa lucrare despre Ioan Eliade rui a relevat nobilul act al defunotului,
tate de oorul teologilor conduşi de d-1 pro
Astădl se decide sortea ţârilor în par Rădulesou, a cărui activitate vastă a apre- săvârşit prin legatele de câte 4000 corone
fesor Ioan Vancu, s’a deschis L şedinţă
lamente, în consilii de distriote ‘şi comune şi ciat’o fdrte nimerit. Disertautului i-s’a pro lăsate ambelor internate române din Cer
prin preşedintele despărţământului, d-1 Iosif
fiind-că bărbaţii au început să devină in pus mulţumită protocolară, ceea-oe s’a şi năuţi. La oortegiu au participat căpeteniile
Moldovan, care salutând şi ospeţii, a dat
diferenţi, care indiferentism este esploatat primit. După-ce d-1 Ioan Vanou desvdltă tuturor oficiilor publice din Cernăuţl.îfunc-
prilej Prea Ouvioşiei Sale archimaudritului
cu deosebire în Franoia de cătră Jidovi şi îusemnătatea oultivării albinăritului şi după- ţtonarii guvernului corporativ în frunte cu
Augustin Hamsca, ca să intreţină pe cei
FranomasonI, femeile s’au hotărît a întră ce ou pilde dela streini dovedesce renta presidentul ţării, representanţa corniietului
presenţl timp de un pătrar de oră cu o
singure în acţiune, nu pentru a cere eman bilitatea lui, face apel şi la dăscălime şi ţării şi represcntanţii tuturor societăţilor,
vărbire improvisată şi sugerată de cuvântul
ciparea, ca femeile socialiste, ci pentru a-şl al căror membru a fost defunctul. Nobili
de deschidere al d-lui Moldovan. la popor, oa să grăbâscă şi să faoă socie
îndemna bărbaţii, să-şi eserciteze mai cou- tăţi de stuparî, cari procurând stupi şi mea română şi proprietarii mari de altă
P. 0. Sa după-ce spune, că s’a simţit
soienţios drepturile electorale. roiuri dă membrilor putinţa de a-se înde naţiune au fost representaţl în număr con
obligat să vină la adunarea foştilor d-sale siderabil. Dintre rudeniile mBi apropiate
De aoum înainte damele din înalta letnici cu stupăritul cel atât de folositor.
elevi, a căror cresoere i-a fost preoouparea urmau carul funebral jjvăduva defunctului,
aristocraţie francesâ nu vor admite la „jour Membrii fundatori la Reuniunea 'în
de căpeteniă, insistă asupra imoralităţii, ce d-na Victoria St.îroea, fratele Victor baron
fix", decât pe acei bărbaţi, foarî se vor le văţătorilor s’au însoris d-nii Ardelean Ioan
prinde teren şi la poporul nostru şi analisâză Stîrcea, bar. Eudoxiu Hormuzacbi şi baronii
gitima cu carta electorală. înv şi notarul din Peolca, F. Momac.
pricinile, cari causâză stricăciunea. Ou Constantin şi Dr. Alexandru Hormuzachi.
Proclamaţiunea, care circulă actual
esemple chiar din Peoloa dovedesce, oă Corespondentul. înaintea carului mortuar (treoea carul cu
mente prin salonele din Paris este conce
înainte vreme poporul era mai tare în cre
pută în următorii termini: oununi nenumărate pin partea rudelor, ofi
dinţă, mai dârz în susţinerea vechilor obi
„Femeilor, inima nâstră este plină de ciilor, ouuoscuţilor şi societăţilor.
ceiuri şi datiue şi astfel mai dispus săjert- SOIRILE DILEI.
milă pentru miseria masselor, dâr noi ra-
fâsoă pentru aşedămintele culturale. In faţa Slovacii, Românii şi Saşii. Un re
pudiăm sooialismul, care nu servesce, de — ti (19) Noemvrie.
slăbirei credinţei în popor, P. O. Sa e de dactor dela „Magyar Hirlap" a avut o con
cât la înşelarea celor slabi.
părere, că toţi aleşii poporului să-şi dee Liga şi comemorarea lui Mihaiii vorbire cj'^ acestea cu deputatul slovao
6
„Femei franoese! Noi iubim Franoia ar
mâna, oa împreună sâ muncâscă pentru Vitezu. Comitetul central al Ligei cultu Dr. Ioan Rujiak. La întrebarea <j’ >atului
şi oerem, ca să fie guvernată de Francesl,
ohezăşuirea unui bun viitor pe sâma bise- rale a dat un comunicat privitor la oome- maghiar relativ la raporturile, ce le au
repudiând internaţ'onalismul. rieei, şcâlei şi neamului nostru. Pilda frun morarea lui Mihaiii Vitâzu, ce se va face Slovaoii cu celelalte naţionalităţi, Rujiak ar
„Mame francese! Noi cerem, ca oopiil taşilor catolici, a aristocraţimei celei mai poimâne în cjiua Sf. Arhangheli. In comu- fi răspuns urmâtorele : „Ou acestă cestiune
noştri să fie ai noştri şi nu ai deputaţilor alese, care cjhele trecute s’a sfătuit în Peşta nioat se spune, că pentru-ca serbarea să încă nu ne-am ocupat, n’am căutat pănă
şi miniştrilor, şi că noi să avem dreptul a-i şi a chibzuit mijlocele de apărare împotriva lase în urma ei mai mult de cât o amin acuma contactul nici ou una dintre naţio-
eduoa, de-a veghia asupra copilăriei lor, inoonfesionalităţii, o află vrednică de ur tire, să se hotărâscă, ca oonferenţa -d-lui ualităVl. Românii, urmâud politica pasivi
de a-le alege învăţătorii. Pentru acest sfânt mat şi din partea alor noştri, dintre cari Dimitrie Onciul „Mihaiii Vitezu în 1600 — tăţii, aotualmente nu sunt factori în parla
scop, care este al nostru, cerem libertate ! dăscălii, după cum vede din adunarea acâsta, 1601 , oare se va ţine la Ateneul Român ment. Noi urmăm politică naţională, activă
u
„Femei oreştine! Noi vrem să ni-se nu sunt străini de grija, ce li-o insuflă sta să dea un fond băneso, primind toţi mem şi natural, că nu ne potrivim ou Românii,
respecteze credinţa, gata să respectăm şi rea morală a poporului nostru. brii Ligei şi în genere tot Românul de a în afacerile cărora noi de altfel nu ne
noi pe a altora. Noi vrem, oa tâte consnien- Vorbirea P. O. Sale a fost acoperită plăti o mică taxă de intrare. Comitetul amestecăm. Pe Saşi nu-i ounosoem de loc.
ţele să fie libere pe pământul Franciei. de aplause. Iu deosebi număroşii ţărani an central al Ligei va depune suma neto la Eu am fftcut din întâmplare ounoseinţă cu
Funcţionarii şi. călugării au şi ei o con- gusiat’o cu sete, căci ţinută fiind în graiul casa de depuneri pentru coustituirea fon doi deputaţi, dâr n’am căutat nici un oon-
U
FOILETONUL „GAZ. TRANS . rele era sus şi şi făcu socotâla, că aoum e sebire între aceştia. De aci trecu în pre „Cu faţa la pământ —
târdiu şi nu mai pote ajunge de cu vreme, dica sa la descrierea scenelor de suferinţă înaintea ta dâmne cădem !“***)
(U) ca să vorbescă cu vicarul înainte de utre şi de muncă, ce aşteptă pe păcătoşi în lu la ceea-ce sute de voci răspundeau în cor.
nie. Când a sosit la biserică slujba se în mea cealaltă. Rizepowa, deşi nu înţelegea Cântarea sfântă răsuna, de se clăti
Natură s i vietă. cepuse. Femeile, îmbrăcate în laibăre verdl, nimic din predică, totuşi gândia în sine :
j ) nau giamurile, organele umpleau biserica şi
şedeau în curtea bisericei şi-şi trăgeau în „trebue că vorbesce ceva frumos, deore-ce clopotele se tânguiau; înaintea bisericei se
De E. Sicnhicwicz, trad. de I. C. Frunză
piciore ghetele, pe cari pănă aci le aduse strigă aşa de tare, încât s’a făcut numai aucjiau tobele, din cădelniţă se ridica fu
— Continuare. — seră în mână. Acelaşi lucru îl făcu şi Ri o apă şi deore-ce lumea oftâză de par-că mul albastru, sorele privia prin ferestri şi
zepowa şi apoi întră în biserică. Vicarul şî-ar da ultima suflare". în cele din urmă
Rizepowa nu a lăsat lucru baltă; ea încunjura noruleţii de tămâe cu colorile
tocmai ţinea predică, âr bătrânul canonic predica s’a terminat şi începu liturghia.
avea convingerea, că va câştiga, dâcă va curcubeului. în mijlocul murmurului aces
şedea într’un fotoliu lângă altar, având ba- Domne, domne, cât de ferbinte se ruga
merge mai departe cu plângerea ei. A tuia, în mijlocul norilor, ce se ridicau, al
reta pe cap, mijea din ochi şi-şi clătina Rizepowa, ca nicl-odată în viâţa ei, şi simţia
doua cji ora o Duminecă ; se hotărî sâ mârgă razelor şi al vocilor strălucia, ca şi o mi
capul după obiceiă. Era după evanghelie par’că i-se uşurâză inima... Acum sosi mo
la liturghie în Sărăceni şi să câră sfat dela nune, monstranţa sfântă, pe care preotul
şi vicarul predica, nu sciu în ce legătură, mentul sărbătoresc. Strălucind în alb ca un
preoţi. în parochiă erau doi preoţi: cano o pleca şi o ridica în sus. Acest preot al
despre eresurile medievale şi esplica paro- porumbel, luâ decanul sfânta cuminecătură
nicul Ulanowski, un bătrân cu ochii în bit de bătrân cu monstranţa în mâni era
fundul capului şi aşa de slăbit, încât capul chienilor săi, din ce punct de vedere să din chivot, se întorse cătră parochienl, ţi ca o vedenie cerescă, a cărei raze pe ju
i-se olătina într’una; Rizepowa se hotărî considere eresurile şi bula Ex stercore dată nând înmânile-i, ce tremurau, monstranţa,**) mătate acoperite insufla pietate şi nădejde
)
contra lor. Apoi dojeni în predică — pe care strălucea ca sorele, şi cu faţa as
să nu mârgă la bătrânul canonic, ci să se în Dumnedeu, şi pătrundea inima şi sufle
oile sale, ca să fie ascultătâre, sărace cu pră şi seriosă, stătu câte-va clipe cu ochii
ducă la vicarul Oicik, Acesta era un om tul fie-căruia. Aripi de îngeid adiau acâstă
cu minte şi ast-fel îi putea da un sfat cum duhul, să cinstâscă pe Dumnedeu, să fie închişi, cu capul plecat şi adâncit în gân linişte a fericiţilor pănă în inima amărîtă
se cade şi o mângăere. Ea voi să-l cerce paseri ceresc!, cari nu ascultă la clevetirile diri, apoi întonâ: a Rizepowei: „Isuse, care eşti ascuns în
şi vorbele satanei, căci dâcă nu, vor să-
teze mai de diminâţă, încă înainte de a sfânta cuminecătură, o, Isuse! — dise fe
întră în biserică.... Acum trebuia să lucreze măna buruenl în loc de grâu şi vor secera studii psihologice şi. filosofice, dâr totuşi aducerea meia nenorocită — nu mă lăsa sărmană de
biata femeie şi pentru bărbatu-său, care lacrăml şi păcate. Intre clevetitori aminti lui în legătură cu filosodi secolului 18 este o mine!" Lacrimile îi curgeau din ochi, nisce
în trâcăt pe Condillac, Voltaire, Rousseau ironie.
era închis în coteţul porcilor la primărie. lacrimi nu cum le vărsase înaintea prima-
şi pe Ochorowicz,*) fără să facă vre-o deo- **) Monstranţa — un obiect de aur, une-orl
Nici nu grijise prin casă, nu dase de mân
împodobit cu petri scumpe, în care se pune hostia ***) Cum ar fi la noi în biserică: „Cu frica
care cailor, rîmătorilor şi vacilor, nu dusese
*) Ochorowicz Iulian născ. 1850 este unul de cuminecătură şi se arată poporului în bisericile Iui Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste să vă
încă bărbatu-său nimica de mâncare, şi so- din puţinii poloni, cari s’au ocupat temeinic cu catolice. apropiaţi 11 .
