Page 29 - 1901-11
P. 29
REDACŢIUNEA, „gazeta“ iese în flăcare fi,
Aâiinistraţiunea şi Tipografia Abonamente pentru Austro-Ungarla:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pa un an 24 oor., pe şâse luni
12 oor., pe troi luni 6 oor.
Sorisori nofrancate nu se pri N-rii de Duminecă 2 Jl. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se
retrimit. Pentru România şl străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 fronot, pe ş6so
se prlmeso Ia Admlnlstraţlune tn luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
N-rii de Duminecă 8 franci.
Braşov şi la următciraie
Se prenumoră la tote ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
în Yiena: la N. Dukes Naohl'., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfold & Emeric Les-
ner, Heinrich Sohalek. A. Op- Abonamentul pentru Braşov
pelik Nachf. Anton Oppelik. Admmistraţiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Gold- Târgul Inului Nr. 30, etaciu
berger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Po un an 20 oor., pe şeoe
Leopold (VII ErzsĂbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
PREŢUL INSERŢIU NILOR: Cu duBul în casă : Po un an
o seria garmond pe o coldnă A N U L LXIV. 24 oor., pe 8 luni 12 o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oorbne. — Un esomplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe oăt şi inaorţiunile sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Braşov, Joi 8 (21) Moemvrie 1901.
Diu cnusa sfintei serbat ori de mâne, Joi, cestiunea naţională, care ameninţă cătră br. Vasilco o aserţiune de mare Ultimele „restauraţii" comita-
Arii. Miliail şi Gavril, diarul nu va apără până
chiar a ridica din ţîţînî dualismul? importanţă 4ice d: „Sunt convins, tense. După oum se scrie din Budapesta
n
Vineri sera.
In partea de dinebee a monar- că Românii păstvâză o atitudine pa lucrările pentru proiectul de lege relativ la
cbiei acesta cestiune e simplu supri triotică". reforma administrativă, sunt atât de înain
„Mu mal merge aşa“... mată, e cu forţa luată dela ordinea Românii bucovineni sunt în tate, încât după t6te probabilităţile, în co
cjilei. Pot vorbi cu ceasurile şi cu drept de a întreba pe cei dela mitate alegerile din acest an vor fi cele din
In camera din Pesta se conti cjilele întregi corifeii partidului dela cârmă: Decă monarchul nostru re- urmă. Aoeste alegeri, conform ultimelor dis-
nuă discusiunea asupra proiectelor putere despre „alegerile curate" şi cuDbsce ast-fel atitudinea nbstră posiţii ale ministrului de interne, se vor face
de adresă. Până acuma au debutat despre „liberalismul adevărat", ce leală şi patriotică, cum mai puteţi înainte de sfîrşitul anului. In ciroulara adre
numai vorbitorii partidelor maghiare, vrea să-l introducă Ooloman Szell, îndrăsni a ne prigoni, a ne călca sată municipiilor, ministrul cere ca să se ia
unii combătând, alţii luând în apă căci tbte asigurările dispar ca fu drepturile naţionale, ce ni-le garan- în oonsiderare la alegeri numai interesele
rare politica actualului ministru- mul dinaintea faptului, că şi astăcji, tâză legea, şi a ne suspiţiona şi ca- publice şi cei chemaţi a conduce alegerile
preşedinte. Dintre deputaţii saşi şi ca şi pănă acuma, mai mult de ju lumnia necurmat? să nu se lase a fi influinţaţî de interese
elovacî n’a luat încă nici unul cu mătate a poporaţiunei statului nu particulare.
vântul, cu tote că, după a nbstră este representată în parlament, fiind
părere, se cerea se se ridice o voce că nu se bucură de acel aş drept şi Audienţa baronului Vasilco. pia- Politica esternă a Bulgariei. So-
şi din sînul lor mai de cu vreme, de aceeaşi libertate ca cealaltă rului „Pester Lloyd" i-se depeşâză din Yiena brania bulgară a primit în şedinţa sa de
până când interesul pentru de parte. ’cu data de 18Noeinvrie: „Baronul Vasilco alaltăerl, în a treia cetire, proieotul de
cursul desbaterii este încă viu, 6r Dâr să trecem la însemnatele a fost primit la împăratul în audienţă, ca răspuns la mesagiu. înainte de închiderea
e
nu numai pe la sfârşite, înainte de evenimente ale 4^ b ce 86 petrec eă-i mulţumâsoă pentru ordinul „Corâna de discusiunei, ministru de esterne Danev a
votare, când enunciaţiunea eventuală pentru moment nu în Budapesta, ci fier" olasa II, ce ji-s’a conferit. Cu acâstă ţinut un disours mai lung, în care a ară
naţionalistă va fi presentată din ci în Yiena. ocasiune a (fi împăratul: „Situaţia parla tat raporturile principatului faţă de marile
s
partea adversară ca un incident ne Tot mai critică devine situaţia mentară este fârte seriâsă. Acâsta nu mai puteri şi statele vecine şi politica esternă
plăcut, care a turburat numai mer parlamentară în vechia capitală a p6te dura, sunt stări desperate (Es ist zum a Bulgariei. Danev îşi esprimă bucuria, oă
sul armonic al discusiunei. Austriei. însuşi Maj. Sa a constatat Verzweifeln). Mulţi deputaţi sunt lipsiţi relaţiile Bulgariei ou străinătatea sunt acjl
Era cu atât mai necesar se se acesta într’o interesantă convorbire, de bunăvoinţă şi curagifi.“. Baronul Vasilco: din oele mai normale. Conflictul, ce aisbuo-
pronunţe în cameră mai curând un ce a avut’o cu deputatul român bu „Din păcate multora le lipsesoe şi adevă nit anul treouţ între Bulgaria şi Bomânia,
cuvânt serios în cestiunea naţiona covinean din curia marilor proprie ratul patriotism. Ceea-oe ne privesce pe noi nu numai este ăefenitiv resolvat, dâr guver
lităţilor, fiind-că, cum seim, nici de tari, br. George Vasilco, cu ocasiu- Românii, noi dorim din t6tă inima nisce nele celor două state sunt pe calea cea
putaţii saşi, nici cei patru Slovaci nea audienţii, ce a cerut’o acesta în raporturi ordonate, pentvu-ca să putem face mai bună de a resolva în mod amieal tote
nu s’au putut decide a presenta un scop de a mulţumi monarehului, că ceva şi pe terenul eoonomio pentru săr cestiunile pendente de eâţl-va ani înoâoe.
proiect de adresă, fiă în comun, fiă ia conferit crucea de cavaler a or mana nâstră ţâră. Actualmente ne sunt le Ou Serbia mai ales raporturile sunt ami-
separat, şi fiind-că Maghiarii au evi dinului Leopoldin. gate manile şi trebue să privim cu manile oale. In ce privesce Turcia, guvernul nici
se
tat şi evită cie a face şi cea mai „Situaţia parlamentară", 4’ în sîn cum se hirţuiesc ceilalţi". Împăratul: odată n’a încetat de a fi leal faţă cu ea.
mică amintire în adresele şi vorbi împăratul, „este ârăşî forte seribsă. Aveţi oompletă dreptate. Pe terenul eoo Cestiunea macedonânâ stă tot :1a nivelul la
rile lor de naţionalităţî şi de pro Nu mai merge aşa. E de disperat. nomio s’ar putâ face multe lucruri". Baro oare a stat pa timpul venirei la oârmă a
blema, ce i-se impune statului de a-le Multor deputaţi le lipsesce buna vo nul Vasilco: „ Da Maiestate, aoâsta o doresc actualului guvern, împrejurare, ce pâte să
împăciui. inţă şi curagiul!" şi alegătorii noştri". împăratul: „De atitudi influinţeze păgubitor asupra relaţiilor turoo
Şi totuşi ni-se pare, că, pe lângă Sunt de tot semnificative aceste nea patriotică a Bomânilor sunt convins". Ba bulgare; şi aoâsta nu numai pentru-oă su
problema gravă, ce privesce viitbrele cuvinte. Accentuarea lipsei de „bună ronul Vasilco: „Majestate, dâcă ar depinde ferinţele populaţiunei m&cedoneue au aflat
raporturi economice şi comerciale voinţă şi de curagiu" îşi are însem dela noi Românii, am fi ajuns mai departe". ră8unăt în Bulgaria, oi şi pentru-oă în
8
ale Ungariei cu Austria, cestiunea nătatea ei propriă. Monarchul a 4i împăratul: Trebue să se schimbe lucrurile, urma aoestei situaţiunî imigrâză mereu în
naţionalităţilor este mai importantă cătră un alt deputat polon: „Erăşî imposibil să mârgă aşa înainte". principat masse de âmenl lipsiţi de condi
şi mai mult la ordinea cjilei, decât stagnâză lucrările în parlament. Cred, ţiile existenţei, ceea-oe creâză greutăţi se-
Am dat telegrama lui „P. L." în tra
întrebarea despre modalităţile cum că singurul leac va fi schimbarea seriose guvernului bulgar. Din oausa acâsta
ducere verbală atât pentru importanţa ei
s’a fusionat fostul partid naţional regulamentului camerei". In adevăr, guvernai şl-a ţinut de datoriă a atrage
generală privitore la stările desperate din
(apponyist) cu partidul liberal. că pentru o astfel de schimbare se atenţiunea puterilor asupra neoesitâţii ese-
parlamentul austriac, cât şi pentru impor
Pentru a ne convinge de adevă recere şi mult curagiu faţă cu-o ob- outării §-lui 23 din tratatul dela Berlin
tanţa specială, ce o are declaraţia Maj.
rul acesta n’avem decât să aruncăm strucţiune ca ceea, ce-o vor face Privitor la Rusia ministrul dise, oă rapor
Sale pentru Români.
privirile nbstre dincolo derîulLaita. Cehii de sigur în caşul acela. tul plin de înoredere şi sinceritate faţă ou
Nu este ore ac[i în ţările austriaca Majestatea sa a mai tăcut însă aoâsta putere, formâză basa politicei sale
FOILETONUL „GAZ. TRANS". telele unei fuste albe şi picioruşele ei, în biau. Nu-i aşa, că lucrul acesta e lucru „PânzI roşii de mătase,
care purta ghete unguresc! şnuruite. D-nul mare!... Spuneţi-ml, vă rog !... „De aur scumpă cârmă...
(12) în conversaţia acestei părechî elegante
Victor, care o însoţea, era un tablou, deşi Trebue să mai adaugem, că domni
avea un păr de eolore deschisă, des şi creţ nu puteai aucli ceva nou, ceea-ce n’ai fi şora ladwiga—(pentru a face eserciţii)—su
Natură si vietă. şi o barbă, ce acum era în crescere. Sănă auclit de-o sută de ori. Ei săriau cu vorba cise rău capul vărului ei şi deci nu este
>
î
dela o carte la alta, cum alârgă fluturii
nici o mirare, că între ast-fel de împreju
De E. Sienlciewicz, trad. de I. C. Frunză tate, tinereţe, vioiciune şi fericire radia sburdalnicî din flore în flore. Acest fel de rări se vorbesce mai mult de poesie.
acâstă pereche; la amândoi se vedea, că
— Continuare. — duc o viâţă superioră, sărbătorâscâ şi că se conversaţie nu apare a fi vanitate sâu un — Oetit’ai domnişoră, cea din urmă
ocupă cu lucruri înalte şi că doresc a sci lucru de rând, când e vorba ca cine-va ediţie de Ely*) — cjise cavalerul nostru.
7. 0 plimbare a tinerilor boerî; Rizepowa
şi a cuprinde totul din lumea ideilor şi a să-şî petrecă şi să se distreze cu un suflet — Trebue să-ţi spun, Panie Victor—
se plânge domnişorei ladwiga.
visurilor de aur. Printre aceste colibe sără- iubit, cu care se potrivesce. Acâstă conver răspunse ladwiga — am o mare slăbiciune
Aşa pe la câsurile cinci după prânz căciose, pe lângă copiii sătenilor, pe lângă saţie este numai o urzâlă, care ascunde şi pentru Ely. Când îl cetesc, îmi pare, că
străluceau de departe pe strada principală ţărănime şi în mijlocul întregului ţinut înfăşură floricelele de. aur ale gândurilor şi aud o musică din sferele mai înalte şi fără
printre casele ţărănesc! o umbrelă albastră, plebeic, apărea acâstă pereche, ca şi venită simţămintelor proprii, este un bobocel de voie aplic la mine versul lui Ujejiski:
o pălărie galbenă de paie de orez cu pan dintr’o planetă superioră. Era ceva intere ■roşă albă, care îşi desfăşură focul inimei. „Sus pe nori mă aflu,
glică vînătă şi o haină de colorea migda sant când te gândiai, că nu esistă nici ! 0 ast-fel de conversaţie se înalţă ca o pa
împrejur tăcere;
lei, garnisită cu albastru. Era domnişora o asămănare, nici o legătură între aceste sere călătore în văzduoh, în sferile albastre LacrămI simt în ocliii-’ml,
ladwiga, care se plimba după masă, având fiinţe mândre şi pline de poesie şi între se agaţă numai de lucruri ale spiritului şi Ori-ce suflu piere.
lângă sine pe văru-său Victor. Domnişora sătenii prosaicl, sătui de năcazuri şi abru- se ridică tot mai sus, întocmai cum se ca Cu mirâse scumpe
ladwiga era o frumseţe, despre care se tisaţl. într’adevăr, contrastul era mare, cel ţără o plantă pe aracul ei. Colo însă în Marea mă-’mpresâră,
Mâuile se-’mpreun’,
vorbia în totă împrejurimea, că are părul puţin în privinţa spirituală. Perechea acâsta cârciumă bea prostimea şi spune la min Sbor... mS duc spre s6re“...
negru, ochi albaştri, un ten ca laptele, şi se plimba şi se amusa vorbind de poesie ciuni grose şi se îndeletnicesce numai cu
Că pururea e împodobită ou o elegantă şi de literatură, dujiă-cum e obiceiul între lucruri ordinare, cu lucruri ţărănescl; pe — Ah! — se întrerupse — dâcă l’aşî
toaletă, care îi măresce farmecul şi o face un cavaler de curte şi între o domnişoră rechea nostră însă plutesce cătră o ţâră cunosce, de bună sâmă m’aşl amoresa de
să apară, ca şi cum ar fi încunjurată de o din societatea înaltă. Omenii cei-lalţl, cu străină pe o corabie, după-cum se fiice în- el. De sigur amândoi ne-am înţelege.
cunună de raze. Ou o mână ţinea umbrela, zăbunele lor ordinare, ţăranii şi femeile lor tr’un cântec de Gounod:
*) A dam Asnyk, un liric, care scriea sub
âr cu cealaltă haina, lăsând să se vadă dan nu înţelegeau nici măcar limba, ce o vor- „Catarg de fildeş,... pseudonimul El,..y.
