Page 30 - 1901-11

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 248 —1901.

Din dieta ungară. pradă atacurilor austriaco. Nu esitâză a ghiar, fiind-că industria Austriei ar suferi Alegerile de representanţî comita-
declara, că urcarea cvotei este a-se sorie mult, dâcă ar pierde piaţa Ungariei.
In şedinţa dela 18 Noemvrie a dietei, a pe contul politicei biserioesol. Răspunde apoi la vorbirea de deunăcjl tensî în Seiagiu.
luat cel dintâiă cuvântul Beăthy Akos, luând Beothy se ocupă apoi cu regimul a lui Rakovszky şi (jioe, că tripla alianţă Şimleiil-Silvaniei, 17 Nov. 1901.
la aspră critioă politioa generală a gu­ Banffy : atrooităţile lui eleotorale, olausula este o garauţie pentru siguranţa Ungariei.
vernului. Resultatul oriticei sale se p6te din Ischl, lex-Tisza (Kubik: Coloman Szell Aici residă marea însămnătate şi folosul In 31 cercuri electorale, între 72 re-
resuma în ouvintele : guvernul nu infor- a iscftlit’o mai întâiii — O. Szell: Nu-i triplei alianţe. Alipirea împăratului german, presentanţl aleşi, în contra cărora nu s’a
mâză eorâua în direoţiă corectă. Dâr se adevărat!) Vorbesce apoi despre compromis a guvernului său şi a opiniunei publice dat apelaţiă, s’au ales 16 membrii ro­
vedem, ce a cj’s B-othy. şi (jioe, că sisltmul a rimas tot cel vechii*. A seriâse germane faţă de alianţa acâsta, e mâni.
începe ou fusiunea dela 1875 între venit Szell cu tot felul de reforme menite sinceră, căci vechia ură a dispărut. Tripla In Sălagiu între 72 representanţî din
partidul lui Deak şi partidul lui Tisza, fu- a curăţi viaţa publică. A rămas insă totuşi alianţă e bună şi acomodată pentru garan­ 31 cercuri numai 16 Români!
siune, din care a eşit actualul partid libe­ atotputernioia guvernului şi s’a făcut un tarea păcii universale ; pe noi, în raport, N’ai crede, dâcă n’ai vedâ.
ral. Formarea partidului liberal & făout în­ adevărat cult în jurul ei. Pe timpul compro­ ne oostă mai puţin şi nimeni nu ne pâte Oausa este o ne mai pomenită nepă­
ceputul unui period fatal, care a fost şi misului, miuistru-preşedinte trebuia să propue recomanda o altă alianţă în locul acesteia. sare a poporului nepricepător şi o şi mai
este purtătorul trenei politicei austriace. corânei să introducă o schimbare totală de Nu va suferi în ţâra acâsta nic.I un fel de mare nepăsare a conducătorilor lui, preoţii
Spune, că elementele constitutive ale poli­ sistem. Szell însă n’a făout’o, el a adus nu­ agitaţiune pangermană şi nu se teme de şi învăţătorii noştri. Nu le pasă, că oiue le
ticei austriace tradiţionale le formeză pre- mai o domuiă personală nouă şi a lăsat politica de berărie, ce o fac oâţl-va stu­ va representa cele mai vitale interese în
potenţa, dorul de-a juoa politică de mare deschisă uşa pentru cei căduţl din domuiă, denţi germani. comitat. Aleg în cercuri pure românesel
putere şi unitatea imperiului. Politica aoâsta pentru-ca să pâtă reintra ârăşl. Cine a în­ omeni, de cari mai înainte nici că au au-
La întrebarea lui Rakovszky şi Beothy, dit pomeniudu-se: jucll dela tribunalul din
a stăpânit dela 1849 pănă la 1867 şi a dus vins aşa-dâr: lex-Tnza, seu obstruoţiunea?
că de oe nu vorbesce mesagiul despre Zălău şi de pe la judecătoriile de oero,
monarchia şi dinastia la Solferino şi Koni- Situaţia geme de riubietăţl. Oum-oă nu s’a
schimbare de sistem răspunde, că mesagiul dâr să nu credeţi că Români; jucll de aceş­
grâtz. Francisc Deak perhoresca acâată po- făout schimbare de sistem, o dovedesce ca­
de acum se ocupă cu viitorul, âr nu cm tia nu aleg Românii, că nu-i reoomaudă
litioă, el a protestat contra orî-cârei velei­ şul „hier“, căsătoria moştenitorului de tron ;
trecutul. Dâr esistâ schimbare de sistem! nimeni spre alegere, pe cari nu-i dore ca­
tăţi de expansiune în Balcani, dâr după el urcarea revoltătore a cvotei. Tâte acestea
esclamă Szell. Esist.ă schimbare de sistem pul de interesele şi năoazurile lor, solgă-
lucrurile au revenit ârăşl în vechiul văgaş, s’au făcut sub Coloman Szell, din ala cărui
în modul meu de procedere, în direcţiunea birăi şi notari cercuall, apoi posesorii ma­
politica tradiţională s’a ridicat la suprafaţă frase despre statul maghiar se vede pioio-
ce o dau eu lucrurilor, în spiritul condu­ ghiari, dintre cari unul singur nu este, care să
ârăşl pe întrâga liniă şi a urmat mai în­ rul de cal al politicei austriace. Szell n’are
cerii mele, care dispune şi guvernâză. Am cugete serios la interesele şi durerile Ro­
tâii! oouparea Bosniei, care a costat pe să se laude cu victoria sa electorală. Patru
introdus în cele mai depărtate periferii ale mânului, âr solgăbirâii şi notarii trebue să
monarchiă jertfe uriaşe. Urma apoi bâla antecesori a avut dela 75 încâoe: patru
ţării eonscienţa, oâ împart fie-căruia de-o ţină din poruncă cu conducătorii adminis­
militarismului, care a primejduit bunăstarea morţi ai politicei, patru fantome. Să-i în­
potrivă legea şi dreptatea (!), că nu sunt traţiei comitatense.
materială a ţării şi chiar oonstituţiunea. In trebe ministru-preşedinte, de ce au căcjut
fine a urmat prosternarea înaintea Austriei fără glorie? condus de interese de partid, oi tot-dâuna Apoi ţine-te Române, când vin inte­
de interesele ţării. Trag la răspundere pe resele tâte pe masa verde a comitatului!
în privinţa economică. Etâ învăţăturile, ce le trag eu din
orl-cine e de lipsă şi mă amesteo ori unde Dâr „volenti non fit iujuria . Aşa vrâ
w
Oum s’a putut mijlooi aplioarea aces­ contemplarea asupra sistemului liberal de
văd oea mai mică greşală, cel mai mic Românul, care nu este îuoă destul de păţit,
tui sistem? — îutrâbă oratorul şi răs­ 25 ani: ele mă fac să (jic, că politica
abns. OrI-oine pâte să mă escepţioneze, şi aşa îl lasă să vrâ conducătorii săi, pre­
punde: simplamente aşa, că sistemul repre- acâsta deşteptă în mine cele mai seriâse
căci sunt gata a discuta cu orl-cine, nu oţii şi învăţătorii.
sentativ a fost ou desăvârşire falsicat. Oel îngrijiri şi pot să spun faţă ’n faţă d-lui
<-vit nici o cestiune, ei cu fruntea deschisă
mai mare abus se- face şi acjl cu libertatea ministru-preşedinte: multadban nincs Ord'm, Alegerea acâsta de representanţî ai
şi cu liberalismul. N’a fost principiu de li­ jdvdaben nincs reminy. stau în faţa lui. Etă, oare este sistemul m e u : comitatului, dovedesce o totală destrăbălare
bertate şi garanţiă, care să nu fi fost vă­ Nu primesce proiectul de adresă. prin menţinerea deplină a principiilor mele, a organisaţiei nâstre politice. Trebue să re-
tămat; ohiar şi independenţa judecătorului Ministru-preşed. Col. Szell. Spune, că conduc afacerile. Faptele vorbesc elocuent. cunâscem, că acâsta este nulă, ba mai pu­
şi libertatea pressei au fost încălcate. A nu este adevărat, că tot ce s’a făcut dela Spune, că printre cei-ce au iscălit ţin deoât nulă, o armă în mâna nâstră, cu
venit apoi vicinalismul cu lozinca : îmbo- 1875 încoce ar fi păgubitor: pactul, oe s’a lex-Tisza el 'a fost al 180-lea. A subsoris’o oare ne împungem noi înşi ne în sîn, ale-
găţiţi-vă. făcut d. e. în 1878 a îmbunătăţit esenţial fiind-că reîutoreendu-se acasă după o ab­ gându-ne de representanţî noi, de bună
senţă, a aflat aici un mare haos şi de n’o voie, pe cei mai inoarnaţl inimici a tot ce
Este un lucru în general cunoscut, oă situâţiunea şi bărbaţii, la cari s’a provooat
acest pătrar de seool a fost fârte sterp în Beothy nicl-odată nu l’au acusat, că ar fi subseriea, n’ar fi fost modru de a sodte este Român, sâu pe unii, cărora de loo nu
ţâra din acel haos. In fine dedată, că după le pasă de interesele nâstre. Şi aceşti din
oreaţiunl organice. Vorbesce numai despre saturat ţâra cu politică austriacă. Declară, că
alegeri nu mai esistă nici partid liberal urmă sunt oei mai' buni dintre aleşii noş­
două reforme : administrativă şi bisericdscă stâua lui oonducătore e consciinţa şi senti­
vechio, nici partid naţional, ci un partid tri streini.
‘politică. Politica bisericâsoă s’a oonoeput în mentul răspunderii. Va părăsi locul, ce
liberal unitar dela care oere sprijin leal. Nu ne mirăm de acâsta alegere, după
păcat. Ea a isvorît din faimâsa ordinaţiune ocupă, atunci când îi va porunci consciinţa
a lui Tisza despre botezarea copiilor eşiţl şi datoria. Eu am fost, cjiee, care am vrut * cele întâmplate la alegerile de deputaţi.
din căsătoriile mixte. De aici s’au năsout să dau ooasiă lui Beothy de-a întră în ca­ In şedinţa de erl a luat cuvântul Borta Preoţimea nostră a jucat un rol de tot
încurcături, ele au fost esploatate pentru meră şi a-se lupta aici cu mine. Şi-am fă­ Od(jn arătând, că Szell în discursul său de alai ruşinos la alegeri. Preoţi tineri, talentaţi,
soopurl de partid şi ţâra are să sufere out’o acâsta buouros. tăerl a venit în contradicţie eu sine însuşi, ba unii şi de aceia, pe cari îi oredeam buni
mult pe urma lor. Sufere în privinţa finau- Răspunde apoi la escepţiunile de drept fiind-că a recunosout provisoriul. La acesta Români, ba şi protopopi, au luat parte la
ciarâ; matriculele au fost conduse păuă public cuprinse în adresa partidului inde­ răspunde Szell dovedind, oăîn discursul său alegeri, la baucheturl şi au făcut servicii
acum gratuit de câtră preoţi şi erau bine pendent şi declară, oâ printr’o simplă n’a fost nici o coutradicţie, de6re-oe ceea josnice de corteşl şi s’au compromis pe
eouduse. Acjl se ia în budget 1,150,000, âr adresă nu se p6te resolva politica indepen­ ce a spus erl, n’a tăgăduit nici în treout. sine şi starea lor de preoţi, lucrând pe faţă
nu 800,000 cum (j' oea lu timpul său Hie- dentă. In ce privesce regularea cestiunei —La desbaterea adresei a luat cuvântul Hel- din lăcomiă josnică coutra intereselor şi
ronymi. Urmările? Cfrescerpa congruei des­ economice e de părere, că nici teritoriul lebronth Bela, cerând teritoriu vamal inde­ demnităţii poporului lor, ai cărui părinţi
pre oare sunt informat, că în Ardeal de vamal autonom, nici oel comun, nu e soop, pendent şi drepturi egale pentru catolici, ar trebui să fiă.
pildă lucrul a fost arangeat aşa de bine,' oi numai mijloc pentru sistemis&rea vieţii ca şi pentru protestanţi. Deputatul llo- Nu cjioem toţi, dâr, durere, mulţi s’au
că „subvenţiunea dată de stat e un pat cald economice a Ungariei. Nu oonsideră peri- ranszlcy pledâză pentru tripla alianţă şi com­ oompromis şi s’au făcut de ruşine pentru
al daco-românismului*. Şi mai desastruâse culele teritoriului vamal separat aşa de bate pe Balcovszhj şi Btâthy. După pausă tot-dâuna din lăcomia, din păcatul cel urî'
sunt urmările în privinţa politică. Politica mari, încât pentru ele Ungaria să-şi dea vorbesce Le*gyel Zoltan, cerând teritoriu cios al lui luda.
biserioâsoă a turburat pacea oonfesională, pielea cu ocasiunea pactului, ce se va în­ vamal independent şi armată maghiară in­ Vai de noi, dâcă nici părinţii nu soiu
forţa de resistenţă a naţiunei a scăcjut şi cheia cu Austria. Mai mare este interesul dependentă. oe este oareoterul şi demnitatea de sine!
în urma acâsta ea a fost aruncată drept austriao faţă de pact, decât interesul ma­ Bieţii învăţătorii noştri—pe oarl îi nă-

— Din norocire este căsătorit! — răs­ atât de posomorit, încât un câne, care eşia acasa Rizepowei. La pdrtă şedea Rizepow — Oe să te povăţuesc, draga mea!
punse Pan Victor scurt. dintr’o curte, se retrase speriat şi cu coda pe un snop de cânepă, cu cotele răzimate îmi pare forte rău de năcazurile, ce le ai.
— De ce diceţl dumnea-vostră, din trasă. Ajunseră într’aceea la o eăscioră, în pe genunchi şi ţinându-şl capul în palme. Intr’adevăr.... nu sciu ce povaţă să-ţi dau.
norocire? ferâstra căreia apăru un barbişon de ţap, Faţa ei era palidă şi ca împetritâ, ochii roşii, De altmintrelea du-te la tata.... pote tata
— Din norocire pentru toţi aceia, nisce nări răsfrânte şi o cravată verde privirea învăluită de multele lacrimi îi era va.... Rămâi sănătosă, draga mea....
pentru cari în fine viâţa n’ar mai ave nici deschisă. Acâstă apariţie îi lăsară indife­ aţintită p’aci ’n colo. Ea nu băga de sămă După aceea domnişora Iadwiga îşi ri­
un farmec. renţi, plecară mai departe şi se opriră la că cine-va se apropie, dâr domnişora o dica mai sus rochia ei de colorea migdalei,
o altă casă scundă, pe care era crescută văcîu şi-i grăi:
Acestea le cU Pan Victor cu ton şi astfel că d’asupra ghetelor i-se vedeau cio­
se
viţă sălbatică; casa avea în fund două te­
cu o faţă tragică... — Bună sera. Rizepowa! rapii cu dungi albastre, şi-şi urma mai de­
reştri, ce dau cătră un lac.
— O! Mă măgulescl. Abia acum se ridică de jos, se apro- parte calea ei cu domnişorul Victor.
— Privesce acâstă eăscioră frumâsă, piâ şi se pleca adânc înaintea domnişorei
— Dumnâta eşti un înger.... răspunse — Dumnedeu să-ţi dea bine, frumosă
aici e singura posiţie poetică în Pros- Iadwiga şi a domnului Victor, şi lacrămile
Pan Victor luând un ton liric. floricică! — cjise Rizepowa în urma ei.
tovenl. o podidiră.
— Ei!... aşa-dâră... să vorbim despre Domnisâra Iadwiga se întristâ şi dom­
— Oe casă e asta? — Oe ai? întreba domnişora.
alt-ceva — începu Iadwiga. Dumitale, cum nul Victor par’că vădu chiar şi o lacrimă
— A fost mai înainte un fel de şcolă — Of! fraga mea de aur, o, zorile în ochii ei. Ca să alunge râua disposiţie a
se vede, nu-ţl place Ely ?
froebeliană. Băeţii sătenilor se jucau aici mele luminate! Par’că Dumnecjeu v’a tri­ domnişorei, începu să vorbâsca de Kra-
— De-o clipă în coce nu-1 pot suferi.
şi învăţau să cetâscă, pe când părinţii lor mis. Mângăiaţi-mă şi făgaduiţl-mî, că vă şewski şi de alte caracude ale mărei lite­
— Eşti un urîcios, ai tone. Te rog se duceau în câmp. Tata a pus de s’a zi­ veţi pune pentru mine, că mă veţi ajuta. rare şi încetul cu încetul devenind conver­
descreţeşte-ţl fruntea şi spune-mî poetul du­ dit casa. saţia mai vioie, uitară cu totul „acest inci­
mitale favorit. Rizepowa istorisi năcasurile ei, săru­
— Şi ce e acum ? tând într’una mânile domnişorei, sâu spu­ dent neplăcut .
w
— Sowinski, — bombăni supărat Pan
— Un deposit de rachiu. nând mai drept sărutându-i mănuşile, pe — La curte, la boerul? — grăi în­
Victor.
De-odată eşiră din firul vorbirei, căci care i-le păta cu lacrimile ei. Domnişora tr’aceea Rizepowa. O ! prâsta de mine, acolo
— Mi-e groză de el. Ironie, sânge,
ajunseră lângă o baltă, în care nisce porci Iadwiga se zăpăci, se putea vedea din faţă trebuia să fi mers din capul locului
pîrjol... isbucnirl sălbatice!
— cu drept cuvânt numiţi astfel pentru perplesitatea, în care se afiă, şi nu scia, ce (Va urma.)
— Tote acestea nu mă înspăimântă. murdăria lor — se tăvăliau în tihnă. Ca să facă, dâr în fine după puţină trăgănare
Vorbind ast-fel Pan 'Victor se uitâ să oeolăscă balta, trebuiră să trâcă pe lângă cjise :
■