Page 31 - 1901-11
P. 31
Nr. 248-1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.
căjesce ou ordinaţiunî pe9te ordinaţiunî Sf. Adormiri din oetatea Braşovului un pa Din Budapesta. gelo Gabrini a fost espulsat de oă
inspectorul regesc, îi controleză, ba îi de rastas ÎDtru pomenirea fericitului Mihail tră poliţie.
nunţă tot tras-impinsul din punot de ve Stroescu. In aceaşî (fi 4' se vor îm părţii — 17 Nov. 1901.
Lemberg, 20 Noemvrie. Studenţii
dere al pretinselor interese ale statului, haine la ucenicii dela meserii, ora 3 d. a. De mnlţl e privită tinerimea univer
nu-1 scutesoe nimeni în oontra încălcărilor din partea „Asociaţiunei pentru sprijiuirea sitară română, ca viitorii stâlpi ai naţiunei ruteni au făcut demonstraţii cerend
şi volnioiilor străine, diu causa desorgaui- învăţăceilor şi sodalilor români", în localul nostre. In deosebi tinerimea universitară înfiinţarea unei universităţi rutene.
•saţiunei nâstre bisericesc!, şi oare de abia acestei societăţi din Strada orfanilor nr. 4. din Budapesta e privită oa înaintemergă-
p6te trăi din salarul său puţin şi neregu tore a tuturor asp raţiunilor tinerimei. Dâcă L i t e r a t u r ă .
:
Şcola Şomănescu. Duminecă s’a fă
lat, ba de multe ori în parte niol-odată scos ea nu s’a făout vrednică încă de aoeot nu
cut inaugurarea şcolei elementare de agri
— simplamente nu numără în lucruri poli me, e lucru de esplicat; căci indiferentis „Cartea Durerii“ de Emil Bougaud,
cultură „Şomănescu" diu oătunul LioienI, tradusă din originalul frances de Iacob
tice şi la alegeri. mul unora faţă de orl-ce acţiune de bine,
judeţul Romanaţî. Cu acestâ ocasiă s’a es- Nicolescu, editura lui Dr. E. Dăianu. Tipo
N’au inlluinţâ în comune unul câte zădărnicea munca celor mai idealişti, âr în
pediat o telegramă de mulţumire semnată grafia lui Heinrich Uhrmann din Timişora
unul, oăol influinţa o absorbe de regulă fine alţii resonau, că datorinţa tinerimei nu 189B. O cărticică de mângăere sufletâscă,
de corpul didactic al şcâlei şi de sătenii
preotul, şi n’au în comitat ou toţii la olaltă, e de a-se amesteca în lucruri, unde nu-i care costă legată 3 corâne plus 10 bani
fruntaşi, d-lui ministru al instruoţiunei pu-
căci nu este între ei spirit de corp, legă- chemată a judeoa. porto. Se află de vîndare la Tipografia
blioe şi al cultelor, şi cuuoscutului naţio „4. Alureşianu*.
iură, înţelegere, oare să faoă din ei un fao- Cine va fi având mai mult drept...
nalist Sava Şomănescu, oare a donat tere
tor puternio în lucrurile politice. Ei sunt nu pot spune. Fie-care îşi trage jar la 61a „Supplex Libellus Valachorum ,
u
nul peutru acea şcâlă. Pană aoum s’au în
nuelele măturoi celei deslegate, oe altouin lui. Chiar şi cei, oarl în jurul mesei ver4l memoi-iul presentat împâratului Leopold II.
scris la acâstă şoolă 1B elevi.
sunt în măsură destul de mare şi preoţii din sala de fumat a cafenelei, aşteptă să de cătră episcopii Bob şi AdamovicI în
noştri. Succesul unui elev român. Mihail le vină vre-o „bellă“ sâu să 4' vre-o numele poporului român din Transilvania
GĂ
Poporul? El simplamente n’a ajuns la Paleologu elev în ol. V a lioeului S. Sava „contră", vor fi având „resoji" în acţiu la anul 1791. Textul original latinesc şi
alăturea de acesta traducerea românâseă
acea pricepere şi maturitate, oa să scie usa din BucurescI, a obţinut medalia de aur la nile lor. făcută de profesorul Dr. E. Dăianu. Sibiiu,
spre folosul său măcar de puţinele drepturi, concursul literar publicat de (fiarul din A41 tinerimea a apucat pe altă po „Tipografia" societate pe acţiuni. Un esem-
cari i-se dau. Paris „Gaulois“ sub titlul de concursul tecă de judecată. Ne mai fiind „cause mari plar broşat costă 1 coronă (plus B bani
Non sic itur ad astra ! Sâvignâ. Tinărul Paleologu, care este în naţionale“, pentru a oăror ducere la bun porto). Se află de vân4are la Tipografia
etate de 1B ani, a fost clasificat al 700-lea „A. Mureşianu“.
sfîrşit să ne jertfim chiar şi esistenţa de
între patru mii de ooncurenţl.
studenţi universitari, cei idealişti nu se mai
SOIRILE DUEL „Un gogoman (lela poliţie". Sub disgustă de inactivitatea unora seu de indi if ii W JE SL
titlul „Ein Poîizeilummel" (Jiarul „Bistrit- ferentismul altora ; au început a-şî concen Adiaforn. De multe ori ni-se întîm-
— 7 (20) Noemvrie. w
u
zer Ztg. dela 16 Nov. spune, că un ce- tra forţele în jurul societăţii „Petru Maior. plă să au4'm aoest ouvâut fără să soim
Românii în Galiţia. In timpurile tăţân din Bistriţă venind nâptea târejiu Majoritatea apropiindu-se mai mult de ju propriu efis, oe însemnâză. Cuvântul „Adia-
vechi, prin Galiţia pănă în Moravia erau acasă a găsit înaintea locuinţei sale un om decata sănătâsă şi firâscă a poporului, vede, fora" este cuvânt greoesc, însemnâzâ „indi
multe sate locuite de Români, cari toţi beat şi plin de sânge ouloat la pământ aşa că ea nu e chemată a disouta oapabilitatea ferent" şi era întrebuinţat în filosofia Stoi-
s’au topit în restimpul vâourilor în marea oă îi oprea intrarea. Cetăţenul s’a dus în unuia sâu a disevalifioa pe al doilea, ori în oienilor. Afară de virtute şi de viţiu. la
Rutenilor şi a Cehilor. Urme dela ei au strada apropiată a „Lemnelor", unde găsind , fine, a eschide pe al treilea din societate, StoioienI tote lucrurile erau adiafore, pen-
mai rămas numai în unele cuvinte şi nume. un poliţist l’a rugat în limba germană, să ci mână în mână să se pregătâsoă, oa pe tru-oă tâte aceste lucruri se pot întrebninţa
Cea mai tare urmă e biserica română vină la faţa locului şi să t.rausporteze de cât mai curând posibil să aduoă servicii atât spre bine, oât şi spre rău. Pentru cog-
•din Lemberg. în 14 Ootomvrie v. s’a să ' aoolo pe nenorocitul inoonscient. Poliţistul poporului nostru. niţiune nu esiată adiafore, pantru-oă nu
vârşit acolo sfinţirea nouei biserici orto în loc să-şi facă datoria, a avut obrăsnioia Grupându-se aoeste elemente atât de esistă vr’un luoru mijlocitor între adevăr
doxe române, cu hramul sf. Georghe, zi a da în ton brusc o lecţie de „patriotism" eterogene în jurul societăţii „Pe.ru Maior", şi falş; pentru voinţă însă sunt multe ac
dită în looul vechei biserici, care fiind cetăţânului: „Ddcâ vreai să te înţelegi cu mine era de prevă4 t naică neînţelegere. Ea ţiuni, cari nu sunt nici bune, niol rele, prin
u
0
ameninţată a-se risipi, s’a dărîmat din or vorbesce unguresce . Răspuncjendu-i-se, oă însă a dispărut ou alegerea comitetului în urmare sunt indiferente, oât timp le consi
11
dinul autorităţilor. Zidirea acestei none este un cetăţân din Bistriţă, care îi cere fruntea căruia se află harnicul şi simpati- derăm în mod abstract după obiectul lor,
biserici s’a înoeput la 22 Septemvrie 1897 serviciul, poliţistul a răspuns: „Şi eu sunt oul student în filosofie loa.n Lăpădat şi mai oum este: mâncarea, beutura etc., totuşi şi
şi s’a făout cu spesele fondului religionar domn, şi dăcă nu-ţl place, poţi să mă denunţi mult a dispărut a4b oând vechiul comitet aceste acţiuni indiferente la esecutarea con
•ortodox diu Cernăuţi. Biserica e de t6tă la căpitanul oraşuluiCetăţânul a trebuit s’a presentat la predarea resorturilor nou cretă, priu împrejurările, ce se alătureză lor,
frumuseţea, de pietră şi cărămidă, în stil să mârgă la poliţie, de unde cu multă gre alesului oomitet. cu deosebire priu scopul, la care ţintesoe
bisantiu. In curtea acelei biserici, s’a zidit utate a putut să aducă un alt poliţist, care Era şi de dorit lucrul acesta, căci o prin ele voinţa, devin bune sâu rele.
■şi o prea frumâsă casă pentru paroch. a ridicat pe omul ameţit, piarul săsesc sută de membrii — număr ce nici când nu La 1B48 vedem isbucnind aşa numita
La acostă serbare a luat parte şi consulul face nisce comentare forte aspre şi juste l’a ajuns sooietatea — multe pot face. Şi „cârtă adiatoristioă" din causa întroducerei
României din Cernăuţi, d. A. Cogăluioeanu, sistemului dominant, oare permite organe multe se vor şi face, dâcă toţi aceşti mem unor ceremonii catolice în cultul protes
precum şi cunoscutul profesor din Iaşi, d. lor poliţienesc! o asemenea purtare neoua- brii, cari păşind pragul societăţii înscriin- tant. Luteranii rigoriştî(Aepinus şi Flaoius)
T. Burada. Preoţii bisericei, pentru mai lificabilă. du-se de membrii pe lângă dreptul de-a oombăteau pe Melanohton, oare după în
mare on6re şi dragoste ce au arătat d-lui vota, şi-au luat asupră-şl şi obligaţiunea
Asupra duelului din Insterburg, demnul principelui electoral de Saxonia,
Burada, au găsit de ouviinţă oa d-sasă oi- de-a lucra peutru ajungerea scopului socie
care a produs atâta sensaţie, un diar din deolarase de lucruri mijlooitâre sacramen
•tâscă apostolul, oâud urma a-se încunjura tăţii : 1) cultivarea limbei şi literaturei române
Berlin publică următârele amănunte : Joi, tul confirmaţiunei, a ungerii de pe urmă,
biserioa ou sfintele moşte. D. Burada ou în sînul tinerimei şi 2) concentrarea la socie
în 31 Ootomvrie nâptea, doi loootenenţl al penitenţei (se înţelege altfel esplicate,
inima plină de bucurie a primit aoâsta şi tate a întregei tineriml, în care mai bate o
de artilerie, Hildebrandt şi Rasmassen au decât la oatolioî), ba chiar şi liturghia (însă
a oetit atunci apostolul în românesce. inimă românăscă.
întâlnit pe stradă ghemuit la pământîntr’o fără prefaoere). Cârta aoâsta însă fu de
TJn membru. scurtă durată, oăcî prin concordatul dela
Estradarea lui Boriş Sarafoff. Din stare de beţie oomplectă pe locotenentul
Viena se scrie, că aoolo s’a făcut declara- de infanterie Blaskovitz. Sosind într’aceea Passan (1BB2) se împăcară luorurile. — O
•ţiunea de cătră o persână oompetentâ, că la faţa locului un al treilea ofiţer de arti altă cârtă adiaforistică avu loo în jumăta
în oas, când Boriş Sarafoff ar călca pe te- lerie, toţi la olaltă l’au dos pe Blaskovitz SC1RÎ ULTIME. tea a doua & secolului XVII între Pietiştii,
ritor austro-ungar, ar fi arestat şi estradat acasă. Aici Blaskovitz ceru să mai bea şi Viena, 19 Noemv. O telegramă cari în frunte cu Spener şi Francke, au
autorităţilor române. Este cunoscut, că Bo- voi să iasă în oraş. Nevoind să asoulte de din Lemberg spune, că pe acolo s’a deolarat tâte plăcerile luraescl oa fârte pe-
ris Sarafoff a fost condamnat la timpul vorba bună, locotenentul Hildebrandt ca lăţit scirea, că guvernul austriac rioulâse şi nedemne de un creştin şi între
său de curtea ou juraţi din BucurescI cel mai vechia în rang i-a ordonat să se ortodoxii în frunte ou Loscher, cari nu
face pregătiri pentru none alegeri
la muncă silnică pe viâţă pentru com culoe. Blaskovitz n’a vrut să se supună or w vedeau în plăoerile lumescl, deoât lucruri
de deputaţi în „Reichsrath , de unde
plicitate la asasinarea lui Fitotvsky şi Şte dinului şi atunol Hildebrandt i-a dis : se conchide, că are de cuget a di- adiafore.
fan Mihăileanu, preoum şi pentru compli „Aouma oe nevoie mai ai să bei, dâr eşti solva camera actuală.
citate la oomplotui urzit contra Regelui beat oa un porc", la oare cuvinte Blasko Proprietar: Dr. Aurel Mureşiarm.
Oarol. vitz a sărit în sus şi i-a tras lui Hild. o Bucurescî, 19 Noemvrie. Direc Redactor responsabil: Traian JET. Pcp,
palmă. Aoesta părăsi locuinţa lui Blasko ţia S. M. R. a primit o telegramă
Din Siicele ni-se scrie cu data de vitz, fără să cjioă un cuvânt. Rămânând din Varna prin care i-se face cu
erl următârele : S’a împlinit patru ani de numai Rasmusseh în odaiă, Blaskovitz îl noscut, că vaporul „Medeea a so Biuroul advocaţilor asociaţi.
u
când augusta nâstrâ împăratâsa-regină şl-a întrâbă pe acesta: „Iutr’adevăr sunt eu sit în acel port fără a fi suferit vr’o 1111111111111111111111111111111111 imuni miiiiiiiiiimiiiiimiiiiiiimimiiiiimiiiiiil
aflat într’uu mod) atât de fatal sfirşitul. aşa de beat?", la oare întrebare Rasmussen stricăciune.
în fie-care an s’a oficiat în diua de 19 răspunse: „Ai merita să ţi trag o lovitură Paris, 19 Noemvrie „La Liberte“ C. Rădulescu,
Noemvrie în Biserica Sf. Arhangheli din cu cârbaciul în obraz . La aceste ouvinte anunţă, că Kitchener a transmis fost procuror şi judecător de tribunal, şi
u
Satulung un parastas de oătră preoţii noş Blaskovitz aplică şi lui Rasmussen o palmă. printr’un parlamentar generalului Nicolae Andrei Popovici,
tri locali, ou oare ooasiune unul din învă Aoeste se efi 00 G & SU0 t anteoedenţele tragi Botha propuneri noue de pace. doctor în drept, iost magistrat,
ţători a ţinut câte un ouvenb tinerimei cului duel dela Insterburg, de cari însă Bruxella, 19 Noemvrie. „Petit se angajâză a pleda înaintea tuturor ins
şcolare. De astă-dată i-s’a dat aoâsta în Blaskovitz a doua 4' uu-şl mai aducea Bleu“ anunţă, că după sein private, tanţelor judecătoresol din România,
sărcinare tinărului învăţător şi teolog ab aminte de loc. Tribunalul militar din Ber ce au sosit la Londra, femeia şi 5 procese de orl-ce natură, eseoutărl
solut Zenovie Popovicl. Cuvântul lui a lin a oondamnat pe locotenentul Hilde copiii ai presidentului statului Oranje de hotărîrl şi creanţe.
fost edificator, atât pentru tinerimea şoo- brandt la doi ani de temniţă de fortărâţă. au fost fără de nici o oausă espul- BucurescI, strada Smârdan B3.
lară, oât şi pentru poporul” asistent. Tema Mirâsa lui Blaskovitz este greu bolnavă. saţî din Afriea-de-Sud. VVVVVVN/yVVV^NVVVVVVN/
a căreia desvoltare a reuşit pe deplin a
•fost: „Unde duce pe om lipsa de religio- Epidemie între găini. In Cluşitt a Londra, 19 Noemvrie. Deivett şî-a OOOOOCOCOOOOOOOCBOOOOCX50COOOCX300
isbuonit o teribilă epidemie între găini. concentrat tote trupele, ce le are la
sitate şi necredinţă în Dumnec}eu“. Toţi disposiţie şi e pus deja in situaţiu- Dr. Sterie U. Ciurcu
l’au ascultat ou plăoere şi l’au felioitat. Preotului reformat Kertâsz Elek din acel
Sperăm oâ ajutându-i Dumnecjeu a [întră oraş i-au murit în efiua de 18 şi 19 Noem nea de-a opera energic în Nordul sta X. PeliUccmgasse. — JVr. 10. Viena.
vrie şâse-spre-4eoe găini frumâse şi biue tului Oranje. Armata lui Dewett
•în cler, va fi un bun păstor pentru turma constă din 6000 de 6menl, între cari C o n s u l f a ţ i u n i
•oe i-se va încredinţa. — Un asistent. hrănite. Numitul preot apelâzâ la doctorii cu celebrităţile medicale şi cu specialişti dela
din Cluşitl să ia măsură contra epidemiei 1500 africanderî. facultatea de medicină diu Viena.
Parastas. Duminecă în 11 (24) Nov. care — după diagnosa cfiarului “Ellenzâk Budapesta, 20 Noemvrie. Profe OODOOOOOOOOOOOOffiOOOOOOOOOOOOOOO
u
da 10 oro a. m. se va celebra în biserica — se 4ioe a fi influenţă. sorul italian şi deputat socialist An-
t
