Page 33 - 1901-11

REDACŢIUNEA, sftAZETA“ iese în flăcire i}1.
AdministraţiMea şi Tipografia Abonamente pentrn Anstro-Onzarla:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., po şiselunî
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Serisori nefrancate nu se pri- N-rii de Dumineci 2 /. pe an.
mcao.— Manuscripte nu se Pentrn Bomânia şl străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, po şise
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
sa prlmeso la Admlnlstrajluna în N-rii de Dumineci 8 franol.
Braţov şi la următdrele
Se prenumeră la tito ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
în VIena: la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii ooleotorl.
Nur. Augenfeld & Emeric Les-
ner, Heinrich Schalek, A. Op- Abonamentul pentrn Braşor
pelik Nachf. Anton Oppelxk. Mnunistraf nenea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Gold- T6rgul Inului Nr. 80, otagiu
berger. Ekstein Bemat, înliu L: Pe un an 20 oor., pe şdse
Leopold (VXt Eresâbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
Cu dusul în oasă : Pe un an
PREŢUL INSEBŢIUNILO R:
o seria garmond pe o colină 24 oor., pe 0 luni 12 o., po trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 corâne. — Un esemplar
Publicări mai dese după tari- 10 bani. — Atât abonamontele
fa şi învoială. — RECLAME pe cât şi insorţiunile sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti Înainte.
Nr. 249. Braşov, Vineri-Sâmhătă 10 (23) Noemvrie. 1901.
Cestiunea universităţilor. Moravia şi Românii din Bucovina se susţină pentru durată o astfel de oăcfut chiar vioe-şpanul BeniczTcy Kalman,
câte o universitate deosebită, situaţiune, nu numai nedrăptă dăr şi deşi are aoolo mare proprietate. In Turoţ-
Pe lângă alte multe s’a ivit Şi adecă de ce nu ar pretinde? nenaturală; va trebui să se convingă, St.-Mărtin a fost ales Paul Mudrooyi şi
acum în Austria şi cestiunea univer­ Ne aducem aminte, că cunoscutul că nu p6te fi decât o cestiune de Pietor£ redaotorul dela „Narodnie Nov.“
sităţilor. Iu acelaşi timp, când Cehii consilier de curte br. Helfert, într’o timp înfiinţarea unei universităţi ro­ Dintre candidaţii Slovacilor numai trei au
ridică în parlament postulatul de broşură politică a sa sensaţională, mâne şi pentru Românii de aicî. oăijut. în oerourile Mijava şi Brezo au fost
a-se înfiinţa o nouă Universitate ce- ce apăruse înainte cu vre-o doue- aleşi toţi oorifeii partidului, fită oe sorie
hică în capitala Moraviei, pretind şi (jec! de anî, stăruia cu argumente „Narodnie Noviny* din acest incident:
Camera magnaţilor * desbătut în
Slovenii, şi Italienii, şi Rutenii se forte puternice ca în Cernăuţi se se
şedinţa ei de Miercuri adresa de răspuns „Pretutindeni dmenii noştri văd, oă
li-se înfiinţeze câte o universitate. ridice nu o universitate germană, ci la mesagiu. Disousiunea a desohis’o contele puţin ş’au bătut oapul ou naţionalitatea lor;
în şedinţa de Marţi a camerei una română. Ferdinand Zichy, care oa tot-dâuua aşa şi poporul nostru înoepe să vadă aoum gra­
vienese Rutenii galiţienî au şi făcut Bărbatul acesta politic era un
de rândul acesta a urgitat revisuirea legi­ vitatea şi însemnătatea acestui luoru. Nu
o propunere de urgenţă, cerend ca­ cunoscător profund al stărilor din
lor politice bisericesol şi a atacat liberalis­ înzadar am sămănat şi am plantat. E drept,
tedre paralele cu limba de propunere monarchiă şi înţelesese mai bine ca
mul. — Contele Destwffy s’a ocupat ou oă procesul desvoltării ndstre nu merge
rusbscă pentru t6te ramurele de mulţî alţii, care era chiămarea ei. destul .de repede. Să ne servâscâ drept
cestiunl economice. El lăudă de altfel era-
sciinţă la universitatea din Lemberg, A fost înţeles şi aceea, că nu era Szell, pe care o numi cinstita. La disou- mângăere, oă tinerimea inteligentă vine oa
cu alte cuvinte — o universitate o necesitate de-o universitate ger­
siune a mai luat parte şi luliu Kautz, fos­ grosul în tabăra nâstră şi se deştâptă la
paralelă rutenă. Acestei propuneri mană în Bucovina, ci de una ro­ tul guvernator al băncii austro-ungare. El ounosoinţă chiar şi în ţinuturi, unde până
i-a premers o mişcare naţională- mână, care să fie un puternic punct
învitâ guvernul să faoă economii la invee- acuma a domnit linişte şi întunereo. La
rutenă în Lemberg. S’a ţinut o mare de atracţiune spirituală şi morală tiţiunl şi propune a-se înoheia cât mai ultima alegere însuşi poporul şi-a accen­
adunare şi studenţii ruteni au de­ pentru întreg românismul din împă- multe convenţiunl comerciale internaţionale, tuat naţionalitatea sa... Am învins pe în-
monstrat în mod lărmuitor, ba es- răţiă şi din afară.
ohiar şi când ele ar fi mai nefavorabile, trâga liniă. Poporul nostru nu mai lasă să
cesiv chiar pentru egala îndreptăţire Când a scris broşura despre
deoât oonvenţiunile aotuale. i-se poruncâsoă, oa pănă aoum, fiind-oă
a limbei rutene la universitatea po­ care vorbim, br. Helfert era cu prea La vorbirile acestea a refleotat minis- vede, oă oel puţin în parte sdrtea lui e
lonă. multe consideraţiun! faţă cu Ungurii tru-preşedinte Coloman Szell. Pe Desse-wfFy pusă în mânile proprii. Soiind el, oă p6te
Ast-fel de demonstraţiunî seim, din Translaitania şi dec! a întrelăsat
şi Kautz i-a liniştit în privinţa, că guver­ »ă-şl impună voinţa, nu se mai lasă a fi
că a făcut şi tinerimea slovbnă la de a-le spune, că ei şi mai mult de
nul va menţine echilibrul budgetar şi nu amăgit. De altfel sperăm, că peste trei ani
universitatea din Yiena şi nu mai ră­ cât cei din Austria trebuiau să urmeze vom învinge pretutindeni, firesce, dâoă nu
va espune ţâra la perioolul defioitului. Con­
mâne decât ca deputaţii sloven! din acea politică înţeleptă şi să nu umble vom obosi in luptă, dâoă şi după alegeri
venţii oomeroiale va înoheia guvernul atâ­
cameră se urmeze esemplul Ruteni­ să facă din universitatea delaCluşiu tea, câte se vor putâ înoheia pe lângă vom luora pentru deşteptarea şi luminarea
lor şi se facă şi ei propunere de ur­ o cetăţue a şovinismului lor violent poporului nostru ....
11
oondiţiunl echitabile. Faţă ou oonteleZiohy
genţă, după-ce, cum se (fice, s’au asi­ şi intolerant.
a esplicat însemnătatea liberalismului. Me­
gurat deja de sprijinul Cehilor. ţfiarele evreo-maghiare vorbesc
nirea lui în Ungăria este „a consolida, a
încât privesce pe Italienii din cu ironiă de stările austriaco, unde desvolta statul maghiar şi a-l întări. Tot ce Proiectul colonisărilor, care este ter­
Tirolul sudic pretensiunea lor de a încep a cresce universităţile naţio­ minat deja mai de mult la ministerul de
e în legătură şi e oompatibil ou acâsta, e
li-se crea o universitate italiană e nalităţilor ca bureţii. In patima lor agrioultură, a trecut (fii ! aoestea şi prin
0 0
liberalism, tot oe se opune acesteia, nu e
mai vechiă. Şi pănă acuma, pentru 6rbă ele nu văd, că ceea-ce se pe­ ministerul do justiţie, unde revisuindu-se
liberalism .
11
Italieni, s’au fost întrodus la univer­ trece ac}! în ţările austriaco este un a fost întru tote aprobat. Foile maghiare
Camera a primit în general adresa şi
sitatea din Insbruk cursuri speciale preludiu al evenimentelor, ce vor apun, că acesta este nu proiect detailat şi
a prooedat îndată la desbaterea specială,
italiane mai ales la facultatea juri­ urma şi în partea ungară a monar- bine motivat. De sigur, oă dela el se aş-
după care şedinţa s’a închis.
dică. Aceste cursuri paralele de chiei în mod neîncunjurabil. tâptă salvarea „ideii de stat“.
drept şi o catedră în limba italiană Or! dără cele trei şi jumătate
Congresul pentru autonomia ca­
la facultatea filosofică pentru istoria milione de Român! dela noi să aibă
u
literaturei poporelor romane, e tot mai puţină îndreptăţire de-a pretinde tolică, după cum anunţă „PoZ. Corr. , nu Partidul kossuthist în Satumare
•e va întruni decât în Ianuarie 1902.
ce regimul austriac a făcut pentru o universitate română, decât Italie­ câştigă teren din oe în ce mai mult Acest
Italienii austriac!. Cu atâta înse nii şi Slovenii din Austria? lucru s’a observat nu numai la alegerile
aceştia n’au fost şi nu sunt mulţu­ Ni-se va replica, că acăsta nu Slovacii şi alegerile municipale. parlamentare, dâr şi la cele municipale. In
mit!, ei stăruie dec! tot mai mult sepdteîn Ungaria fiind-că cei dela stă­ Foile unguresol şi mai ales „Egyetârtâs“ Careii-marî toţi candidaţii kossuthiştl, opt
se aibă o universitate propriă ita­ pânire nu-o voesc şi legile aduse de ţipă cumplit, oă la alegerile municipale din la număr, au reuşit. In cercurile Cseuger,
liană la Triest. ei nu-o admit. Or! cine va arunca comitatele loouite de Slovaci, oandidaţii Mâtâszalka şi Sătmar au avut majoritatea,
S’a c|i > că, dăcă se va satisface însă o privire asupra chartei, va tre­ aoestora au reuşit splendid. Iu oomitatul în cerourile Moftinului şi al Petridului a
9
acest postulat al Italienilor, vor cere bui să esclame, că nu este cu pu­ Turoţ candidaţii slovaci au fost aleşi pre­ reuşit partidul poporal.
tote popbrele pănă şi Slovacii din tinţă, în veacul al două-cţecilea, să tutindeni cu unanimitate. In Kostyan a

FOILETONUL „GAZ. TRANS“. — Ian spune-ne ceva, domnule cano­ nu vin nisce călăreţi, apoi infanterie, apoi sfîrşit.... dâr n’a fost aşa!.... tocmai
nic, despre bătaia aceea vestită...., — dise un stâg şi tunuri... îndată am gândit în spun că:....
(13) revizorul. mine: ce vine din cealaltă parte ? Sunt oi? picând aceste vorbe bătrânul îşi
— Oum ? întreba canonicul, punendu-şl ! Nu, nu erau oi, era cavalerie. Când s’au mişcă mâna şi aşeejându-se mai bine pe
Natură şi vieţă. mâna la ureche. întâlnit strigară: popas! Tot ast-fel făcură scaun aţîpi, şi numai capul i-se mişca mai
— Despre bătaie! — repetă revizorul şi ceilalţi, se opriră. Numa ce de-odatâ se tare ca de obiceiii şi-şi înholba ochii din
De jE. Sienkiewicz, trad. de I. C. Frunză ceva mai tărişor. arătă o altă cavalerie din pădure, unii la câte. Revizorul rîdea cu lacrimi.
— Continuare. — — Aşa?... Despre bătaie? — întrebă drâpta, alţii la stânga, âr cei-lalţî după ei. — Prâ cuviose părinte! aşi vrâ să
din nou canonicul şi începu să şoptâsoă Acum văcjură, că e lucrul ciorilor, că le
8. La curtea boerului. : sciu, care a biruit, unde şi când a fost
ceva şi să se uite în tavan, ca şi cum ar vine în spate. încep să puşte şi de după
lupta.
Balconul dela casa boerescă era îm­ voi să se concentreze şi să-şi aducă aminte. deal bubuiau tunurile. Yedî domnule pa­
— Hei!
podobit cu viţă sălbatecă; de aici aveai o Revizorul era gata să încâpă să rî4ă, toţi roch? am întrebat eu, şi preotul efice: Văd,
privire cătră curte şi cătră o stradă plan­ aşteptau cu nerăbdare povestea, pe care o cum să nu văd, colo se trage cu tunuri şi — Aprope mă prăpădesc de rîs! —
tată cu plopi pe de ambele margini. în audiseră de sute de ori, căci bătrânul nu cu carabine: unii alârgă cătră rîu, cei-lalţî «jicea revisorul.
acest balcon lua boerul cafeua după masă. putâ fi în societate, fără să povestâscă din voiesc să le taie trecerea, s’au încăerat! — Poftiţi o ţigară?
Tocmai se aflau acolo boerul însuşi dim­ nou întâmplarea cu bătaia. Acum unii, acum cei-lalţî sunt d’asupra. — Poftiţi încă o ceşcă de cafea?
preună cu canonicul Ulanawski, cu vicarul — Şi adecă cum? — începu canoni­ Vuet, fum şi flăcări! Au ajuns la baionete!
— Mulţămesc. Nu mă mai pot ţine
Oicik şi cu un revizor dela rachierie, cu cul — eram p’atuncl încă vicar, Gladis Atunci mi-se păru, că unii erau mai slabi.
de rîs.
Stolbiţki. Proprietarul, Pan Scorabiewski, era paroch.... Aşa e......... El a zidit din nou Domnule paroch — am chs 0U — cei-lalţî
un om corpolent, cam rotunjor şi roşu în altarul... O podobă pe veci... Eu c|ic îndată au apucat’o d’asupra! El efi : şi eu cred Domnii cari se aflau de faţă rîdeau şi
00
faţă, cu nisce mustăţi mari, şedea într’un după liturghie: [domnule paroch?... El în- tot aşa, au ajuns d’asupra, sunt mai tari. ei din complesanţă faţă de revizor, deşi po­
fotei şi fuma din ciubuc. Domna casei pu­ trâbă ce-i ? Aşa cred, am efis 0U > că are să Nici n’am isprăvit vorba şi unii o lu­ vestea acâsta răsboinică, după-cum am fost
nea cafâua în feligene, âr revizorul, un se întâmple ceva. Atunci el a dis: şi eu ară la fugă, âr eei-lalţî după ei; groza spus, erau condamnaţi să o asculte în fie­
om sceptic, lua în zeflemea pe bătrânul cred, că are să fie ceva. Ne uităm şi ce începu, unii se înecau in rîu, alţii erau stri­ care Duminecă. Era veselie şi voie bună,
canonic. vedem? Prin dosul morii de vânt numa ce viţi sâu prinşi şi aşa cred, că acum s’a dăr de-odată petrecerea fu întreruptă de-o